DECIZIA nr. 204 din 25 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Daniela Ramona Marițiu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bogdan Traian Lastoviețchi în Dosarul nr. 32.001/325/2017 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 64D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că opțiunea legiuitorului de a nu mai permite suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate nu este de natură să încalce prevederile constituționale invocate, legiuitorul prevăzând garanții în cazul admiterii excepției de neconstituționalitate. Astfel, fie se poate introduce o cerere de revizuire, potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, fie se poate recurge la procedura prevăzută de art. 595 din același act normativ. Arată că o primă critică de neconstituționalitate ridicată de același autor al excepției a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, astfel că prezenta excepție de neconstituționalitate este lipsită de interes.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea penală nr. 5.738 din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 32.001/325/2017, Judecătoria Timișoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Bogdan Traian Lastoviețchi cu ocazia soluționării unei cauze penale.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că singura modalitate de interpretare a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală care poate fi considerată ca fiind conformă cu Constituția este aceea potrivit căreia judecătorul apreciază, raportat la împrejurările cauzei deduse judecății, că se impune suspendarea facultativă a procesului penal. Autorul excepției prezintă posibilele soluții pe care instanța judecătorească le poate dispune în cazul său.6. Apreciază că încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la libertate individuală este flagrantă, având în vedere că ar putea evita executarea unei pedepse privative de libertate în cazul constatării neconstituționalității art. 88 alin. (3) din Codul penal, dispoziție care face obiectul unei excepții de neconstituționalitate ridicate anterior în același dosar. Arată că există o îndoială serioasă asupra conformității dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală cu prevederile art. 21 alin. (3) și cu cele ale art. 23 alin. (1) din Constituție, în măsura în care se interpretează în sensul că, în cazul invocării unei excepții de neconstituționalitate în cursul desfășurării procesului, instanța de judecată nu va putea suspenda judecarea procesului penal nici atunci când există riscul considerabil ca inculpatul să nu poată beneficia de efectele admiterii unei excepții de neconstituționalitate.7. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Face referire la Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010. Instanța apreciază că dispozițiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în condițiile în care legiuitorul nu a făcut nicio distincție între situațiile în care invocarea unor excepții de neconstituționalitate constituie doar un instrument folosit în mod abuziv în scopul de a tergiversa soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești și situațiile în care excepțiile de neconstituționalitate invocate sunt apreciate ca întemeiate de judecătorul cauzei, iar admiterea excepției de neconstituționalitate ar avea drept consecință modificarea soluției care s-ar putea da în cauză, modificare care ar avea la rândul său consecințe majore asupra unuia sau asupra mai multor drepturi fundamentale ale părții, drepturi care prin natura lor nu mai pot fi recâștigate în cazul admiterii ulterioare a unei cereri de revizuire (dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, libertatea individuală și dreptul la ocrotirea sănătății).8. Arată că însăși Curtea Constituțională a reținut că măsura suspendării de drept s-a transformat în majoritatea cazurilor într-un instrument menit să tergiverseze soluționarea cauzelor, astfel că legiuitorul trebuia să facă o distincție între cazurile în care excepțiile de neconstituționalitate sunt invocate în mod abuziv (cele mai multe cazuri) și cazurile (puține la număr) în care excepțiile de neconstituționalitate sunt apreciate ca fiind întemeiate de către instanță, iar aplicarea imediată a textului de lege posibil neconstituțional ar avea efecte imediate asupra unui drept constituțional fundamental dintre cele prevăzute de art. 22 (dreptul la viață și la integritate fizică și psihică), art. 23 alin. (1) (libertatea individuală) și art. 34 alin. (1) (dreptul la ocrotirea sănătății), drepturi care nu mai pot fi recâștigate prin admiterea ulterioară a unei cereri de revizuire.9. Raportat la situația concretă din prezenta cauză, instanța apreciază că posibilitatea inculpatului de a utiliza calea extraordinară de atac a revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în situația în care Curtea Constituțională va admite excepția de neconstituționalitate invocată din oficiu și de către inculpat cu privire la dispozițiile art. 88 alin. (3) din Codul penal, nu înlătură încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 23 alin. (1), în condițiile în care perioada de timp între data înregistrării pe rolul Curții Constituționale a unei excepții de neconstituționalitate și data publicării deciziei de admitere a excepției în Monitorul Oficial al României, Partea I, poate depăși un an și jumătate, perioadă la care se adaugă durata de soluționare a cererii de revizuire, în care inculpatul ar executa integral sau în foarte mare măsură o eventuală pedeapsă cu închisoarea cu executare efectivă.10. Pornind de la cele reținute în Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 22 februarie 2018, paragraful 21, instanța apreciază că perioada de peste un an sau chiar de peste un an și jumătate între data înregistrării pe rolul Curții Constituționale a unei excepții de neconstituționalitate și data publicării deciziei de admitere a excepției în Monitorul Oficial al României, Partea I, echivalează în unele situații cu lipsa de eficiență practică a căii extraordinare de atac a revizuirii prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, deci cu lipsa unei căi de atac efective, fiind astfel „lipsit de fundament însuși controlul de constituționalitate“, întrucât îl pune pe inculpat în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curții, deci ale controlului de constituționalitate pe care el l-a declanșat. Apreciază că o astfel de împrejurare echivalează cu o veritabilă sancțiune aplicabilă inculpatului. Prin durata de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate, la care se adaugă durata soluționării unei cereri de revizuire, calea extraordinară de atac a revizuirii prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu este de natură să asigure părții garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil în situațiile în care prin natura drepturilor încălcate admiterea ulterioară a cererii de revizuire nu poate pune părțile în situația anterioară. Instanța apreciază că, pentru a fi înlăturată lipsa unei căi de atac efective, de natură să asigure părților garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil, în cazul admiterii unei excepții de neconstituționalitate, în situațiile în care aplicarea imediată a textului legal posibil neconstituțional afectează un drept constituțional fundamental, iar admiterea ulterioară a unei cereri de revizuire nu ar mai putea pune partea în situația anterioară, dispozițiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală ar trebui să prevadă că ridicarea unei excepții de neconstituționalitate poate suspenda judecarea cauzei dacă judecătorul fondului apreciază că excepția este întemeiată și dacă aplicarea textului legal cu privire la care a fost invocată excepția de neconstituționalitate ar avea efecte imediate asupra unui drept constituțional fundamental dintre cele prevăzute de art. 22, art. 23 alin. (1) și art. 34 alin. (1) din Constituție. Instanța apreciază că dispozițiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, care prevăd că ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă în nicio situație judecarea cauzei, contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) și ale art. 23 alin. (1).11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei.“15. Autorul excepției apreciază că dispoziția criticată contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, și art. 23 alin. (1), potrivit căruia libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 676 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 20 ianuarie 2020, Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 22 februarie 2018, Decizia nr. 449 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 6 noiembrie 2017, Decizia nr. 295 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1040 din 6 noiembrie 2020.17. Curtea a reținut că prin dispozițiile Legii nr. 177/2010 au fost aduse modificări procedurii de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate, respectiv etapei judecătorești a procedurii. Astfel, a fost eliminată suspendarea de drept a soluționării cauzei de fond pe durata derulării procedurii în fața Curții Constituționale și a fost introdus un nou motiv de revizuire a hotărârilor definitive: în materie civilă - declararea neconstituționalității legii, ordonanței ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță care a făcut obiectul unei excepții invocate în cauza respectivă sau a altor dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare, respectiv în materie penală - soluția pronunțată în cauză s-a întemeiat pe dispoziția legală declarată neconstituțională sau pe alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare. Așadar, prin dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 au fost abrogate normele referitoare la suspendarea ope legis a cauzelor în care se invocau excepții de neconstituționalitate, și anume dispozițiile cuprinse în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în art. 303 alin. 6 din vechiul Cod de procedură penală și în art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.18. Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, că opțiunea legiuitorului de abrogare a măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți era folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecării cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, prin eliminarea posibilității judecării cauzei în temeiul unei dispoziții legale considerate a fi neconstituționale, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual și arbitrarul într-o formă care nu putea fi sancționată, atâta vreme cât suspendarea procesului era privită ca o consecință imediată și necesară a exercitării liberului acces la justiție. Astfel, scopul primordial al controlului de constituționalitate - interesul general al societății de a asana legislația în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituționalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal, al unor părți litigante care au folosit excepția de neconstituționalitate drept pretext pentru amânarea soluției pronunțate de instanța în fața căreia a fost dedus litigiul.19. Or, Curtea a constatat că, prin adoptarea Legii nr. 177/2010, voința legiuitorului a fost aceea de a elimina invocarea excepției de neconstituționalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituție și lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părți a acestui drept procesual. De asemenea, Curtea a reținut că intervenția legiuitorului, prin care a fost abrogată măsura suspendării de drept a cauzelor în care se invocă excepții de neconstituționalitate, constituie tocmai expresia asumării și a respectării obligației ce revine statului cu privire la crearea cadrului legislativ corespunzător prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Noua reglementare asigură accesul persoanei la justiție, atât la instanța de drept comun, cât și la instanța constituțională, părțile beneficiind în continuare de toate mijloacele de apărare care le sunt recunoscute prin lege și, implicit, de posibilitatea de a-și realiza, în mod real, drepturile și a-și satisface interesele în fața justiției. Abrogarea măsurii suspendării de drept a cauzelor nu impietează asupra efectivității dreptului de acces la un tribunal, neconstituind un obstacol în valorificarea acestui drept, de natură a-i pune în discuție însăși substanța. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.20. Totodată, Curtea a observat că abrogarea măsurii suspendării de drept a cauzelor a fost însoțită de reglementarea unor noi cauze de revizuire în materie civilă, respectiv penală, de natură să asigure părților garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil. Astfel, în cazul în care excepția de neconstituționalitate este admisă și legea, ordonanța ori dispoziția dintr-o lege sau ordonanță ori alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare, au fost declarate neconstituționale, iar, până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curții Constituționale, hotărârea prin care s-a soluționat cauza în care a fost invocată excepția a devenit definitivă, persoanele prevăzute de lege pot cere revizuirea acestei hotărâri. Lipsa reglementării unei căi de atac ar fi lipsit de fundament însuși controlul de constituționalitate, întrucât ar fi pus părțile în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curții, deci ale controlului de constituționalitate pe care ele l-au declanșat, împrejurare ce ar fi echivalat cu o veritabilă sancțiune aplicabilă acestora.21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Traian Lastoviețchi în Dosarul nr. 32.001/325/2017 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală și constată că dispozițiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 martie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
----