DECIZIA nr. 195 din 18 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (5) teza a doua din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Fabian Niculae	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) teza a doua din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Dan Constantin Dobre în Dosarul nr. 5.052/104/2017 al Tribunalului Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 433D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens se arată că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură care nu încalcă prevederile constituționale invocate. Se menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017 și Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 20 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.052/104/2017, Tribunalul Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 alin. (5) teza a doua din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție invocată de Dan Constantin Dobre într-o cauză având ca obiect suspendarea și anularea unui act administrativ de constatare a stării de incompatibilitate într-o funcție publică.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că sentința primei instanțe este definitivă și irevocabilă, ceea ce încălcă accesul la justiție.6. De asemenea, mai arată că este singura situație în care o hotărâre este definitivă și irevocabilă într-un singur ciclu procesual, reclamantul fiind privat de exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârii. Mai mult decât atât, dispozițiile legale criticate intră în contradicție cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Mai menționează jurisprudența considerată relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 369 din 30 mai 2017.7. Tribunalul Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 239 din 4 martie 2008. Dispozițiile legale criticate conțin norme de procedură speciale, derogatorii de la dreptul comun, nu reprezintă un tratament discriminatoriu, nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin principiului accesului liber la justiție.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Acesta arată că punctul său de vedere a fost reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 228 din 6 aprilie 2017 și nr. 229 din 6 aprilie 2017, prin care aceasta a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 69 alin. (5) teza a doua din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, potrivit cărora: „Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.“13. Curtea reține faptul că prevederile art. 69 alin. (5) teza a doua din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, însă ținând cont de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a fost interpretată sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale, întrucât continuă să producă efecte juridice în cauză.14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul la un proces echitabil. Se mai invocă și încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a art. 47 privind dreptul la o cale de atac din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 12 iunie 2017, și Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017.16. Curtea a reiterat prin Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, paragraful 21, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).17. De asemenea, prin Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, precitată, paragraful 28, Curtea a statuat, în esență, că modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar.18. Totodată, Curtea a reținut că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorii de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin principiului accesului liber la justiție.19. Mai mult, prin Decizia nr. 525 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 3 noiembrie 2020, paragraful 16, Curtea a reiterat că necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a organelor de conducere la nivelul administrației publice locale, în speță a primarului, reprezintă un argument suficient pentru a justifica măsura constând în derogarea de la regulile procedurale de drept comun ale modalităților de exercitare a liberului acces la justiție, în sensul ca hotărârea primei instanțe - tribunalul, secția de contencios administrativ - învestite cu soluționarea contestației împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar să fie definitivă. Această măsură este una necesară și adecvată, urmărește un scop legitim - acela de restabilire a organelor de conducere ale administrației publice locale - și este proporțională cu acest scop.20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Constantin Dobre în Dosarul nr. 5.052/104/2017 al Tribunalului Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 69 alin. (5) teza a doua din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 18 martie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
----