DECIZIA nr. 357 din 3 iunie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) raportat la art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Andreea Costin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) raportat la art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Torok Gabor Gyula, în calitate de tutore al persoanei puse sub interdicție Losonczi Ildiko-Varvara în Dosarul nr. 9.114/211/2018/a3 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.609D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea civilă FN/CC din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.114/211/2018/a3, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) raportat la art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,
excepție ridicată de Torok Gabor Gyula, în calitate de tutore al persoanei puse sub interdicție Losonczi Ildiko-Varvara, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a ajutorului public judiciar.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că împotriva taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina sa a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsă. Ulterior comunicării încheierii prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar pentru plata taxei judiciare de timbru, cererea fiind respinsă ca tardivă, întrucât, indiferent de existența cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, ar fi trebuit formulată, concomitent, în 5 zile și cererea de ajutor public judiciar. Dispozițiile legale criticate au finalități și cauze diferite. Astfel, instituirea reexaminării taxei judiciare de timbru prevăzute de art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privește legalitatea stabilirii acestei taxe, având înrâurire asupra fondului acestei obligații, iar instituția acordării facilităților la plata taxei judiciare de timbru are doar un caracter de protecție, de sprijin al justițiabililor, și nu are nimic de-a face cu fondul și legalitatea obligației de plată. Dreptul la un proces echitabil impune ca mai întâi obligația legală să fie stabilită neechivoc, prin exercitarea garanțiilor procesuale în acest sens. Atât timp cât această obligație de plată a taxei judiciare de timbru este contestată pe fondul ei, ea nu există încă, este neechivocă, iar partea nu are interesul de a formula cerere de acordare a ajutorului public judiciar. A impune părții să formuleze în același timp, în 3, respectiv 5 zile de la comunicare atât cererea de reexaminare, cât și cererea de acordare a facilităților încalcă în mod vădit dreptul la un proces echitabil. Formularea textelor de lege în această manieră este în mod evident împotriva unei diligențe normale ce se poate pretinde unei persoane, care nu are cum să prevadă ce se va întâmpla în viitor. Accesul liber la justiție presupune asigurarea drepturilor părții care acționează cu bună-credință, cu o diligență normală, previzibilă, fără a i se cere demersuri care, în mod vădit, sfidează logica elementară.6. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 33 alin. (2) și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: – Art. 33 alin. (2): „(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă [în ultima formă republicată, art. 200 alin. (3) teza I din Codul de procedură civilă – s.n.], obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.“;– Art. 39 alin. (1): „(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile. Obligația de plată anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau a cererii, în caz de neplată a acestora. Legea prevede că cererea de acordare a ajutorului public judiciar se poate formula prin chiar cererea de chemare în judecată [art. 43 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013] sau în 5 zile de la comunicarea obligației timbrării acesteia, când este netimbrată sau insuficient timbrată [art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013], ori până la termenul stabilit de instanță, dacă apar elemente noi care determină o valoare mai mare decât cea inițial stabilită (art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013). Formele ajutorului public judiciar și condițiile de acordare sunt cele stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, astfel încât orice justițiabil cunoaște posibilitatea și măsura în care poate beneficia de acesta. Împotriva încheierii prin care se soluționează cererea de acordare a ajutorului public judiciar poate fi formulată cerere de reexaminare în termen de 5 zile de la comunicare, soluționată prin încheiere definitivă [art. 43 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013]. Cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru poate fi formulată în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, fiind soluționată prin încheiere definitivă (art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013).13. În jurisprudența sa, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Mai mult, obligația părților de a a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților (a se vedea în acest sens Decizia nr. 608 din 6 octombrie 2015).14. Însă, în prezenta cauză, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu critică, în sine, conținutul normativ al art. 33 alin. (2) și al art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, ci modalitatea în care instanța de judecată a procedat la aplicarea acestor prevederi legale în cauza concretă dedusă judecății. Criticile de neconstituționalitate formulate nu vizează un viciu de neconstituționalitate intrinsec al normelor juridice examinate, ci privesc, în realitate, aspecte legate de procesul concret de interpretare și aplicare a acestora de către instanța judecătorească. Or, asemenea operațiuni de interpretare și aplicare a textului de lege criticat la diferitele circumstanțe ce caracterizează fiecare litigiu în parte nu țin de competența instanței constituționale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 608 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 24 noiembrie 2015).15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (2) raportat la art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Torok Gabor Gyula, în calitate de tutore al persoanei puse sub interdicție Losonczi Ildiko-Varvara, în Dosarul nr. 9.114/211/2018/a3 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
-----