DECIZIA nr. 315 din 11 mai 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 269 alin. (1) şi (2) şi ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Fabian Niculae	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cabinetul Medical Individual Doctor Ioana Roxana Iosub în Dosarul nr. 2.050/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.596D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se precizează că se face referire la un text de lege, fără a se arăta în ce constă contrarietatea dintre acesta și prevederile constituționale invocate. Se mai susține că legiuitorul are deplina libertate de stabilire a impozitului în astfel de situații.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 3 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.050/105/2018, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție invocată de Cabinetul Medical Individual Doctor Ioana Roxana Iosub într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât permit integrarea arbitrară a cabinetelor medicale individuale fără personalitate juridică, organizate în forma reglementată de art. 1 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, în categoria entităților care desfășoară o activitate economică și care trebuie să plătească impozitul pe clădirile statului folosite în baza unui contract de concesiune.6. Prin natura sa, forma de organizare și funcționare a unui cabinet medical individual fără personalitate juridică nu are drept scop profitul, ci numai desfășurarea unor servicii publice de asistență medicală umană preventivă, curativă, de recuperare și de urgență, având ca unică sursă de venit fondurile provenind din bugetul statului.7. Ca atare, susține că prin această impozitare abuzivă fondurile de la bugetul de stat alocate prin casele județene de asigurări de sănătate necesare organizării și funcționării acestor cabinete medicale fără personalitate juridică ce își desfășoară activitatea în imobile publice și private ale statutului sau ale unităților administrativ-teritoriale sunt sărăcite, nefiind folosite în scopul pentru care au fost alocate, respectiv pentru furnizarea de servicii publice, de asistență medicală umană preventivă, curativă, de recuperare și de urgență, pentru crearea condițiilor necesare creșterii calității vieții în zonele rurale, atât a comunității locale, cât și a medicilor titulari ai acestor cabinete medicale individuale fără personalitate juridică.8. Autorul excepției apreciază, așadar, că un astfel de cabinet medical individual desfășoară o activitate medicală de interes public, nonprofit, iar toate fondurile bănești destinate funcționării acestui cabinet au același caracter, motiv pentru care consideră că este exceptată de la plata impozitului pe clădiri, în considerarea naturii juridice a activității desfășurate.9. Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătându-se că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor similare privind impozitul pe clădiri, conținute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în prezent abrogată, statuând că stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat intră în competența exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul impozitelor și taxelor și de a opta pentru acordarea unor exceptări sau scutiri de la aceste obligații în favoarea anumitor categorii de contribuabili și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au următorul cuprins:– Art. 269 alin. (1) și (2): (1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.(2) În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.;– Art. 455 alin. (2): „(2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public.“14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 135 alin. (1) privind libera concurență și alin. (2) lit. f) și g) privind crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, respectiv aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în cauza de față, autorul excepției de neconstituționalitate solicită, în realitate, confirmarea de către instanța de contencios constituțional a faptului că normele aplicabile litigiului sunt de fapt prevederile art. 456 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal [care prevăd o serie de scutiri fiscale], și nu prevederile art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.16. Or, printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Așadar, interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată, iar pentru determinarea înțelesului acestora există instituția recursului în interesul legii sau instituția hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cabinetul Medical Individual Doctor Ioana Roxana Iosub în Dosarul nr. 2.050/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 mai 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
-----