DECIZIA nr. 329 din 20 mai 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Oana-Cristina Puică	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria-Eleonora Centea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carina Golban Plettl în Dosarul nr. 8.501/225/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 555D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Cristian Andrei Drumea a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea în lipsă.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autoarea acesteia solicită completarea textului de lege criticat, astfel încât să cuprindă și soluția prin care instanța de control judiciar, admițând apelul, să desființeze sentința primei instanțe și să dispună reluarea procedurii de cameră preliminară de către judecătorul de la instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Totodată, în ceea ce privește pretinsa lipsă de procedură în cauza în care a fost ridicată excepția, din actele dosarului reiese că autoarea acesteia, care a fost audiată ca inculpată în cursul urmăririi penale, a rămas, de fapt, într-o totală pasivitate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5. Prin Încheierea din 4 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.501/225/2015, Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Carina Golban Plettl cu ocazia soluționării apelurilor formulate într-o cauză penală.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât - în cazul în care judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți care a fost nelegal citată atât în fața primei instanțe, cât și în faza de cameră preliminară - instanța de control judiciar, admițând apelul, poate dispune casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare numai la prima instanță, iar nu și la judecătorul de cameră preliminară. Consideră că, în speță, procedura de citare a inculpatei a fost viciată în camera preliminară și în cursul judecății în primă instanță. Arată, astfel, că, în cadrul procedurii de cameră preliminară și mai apoi în fața primei instanțe, deși s-a folosit adresa indicată de inculpată în dosarul de urmărire penală, la dosarul de instanță nu a fost restituită dovada îndeplinirii procedurii de citare, iar inculpata nu a luat cunoștință despre demararea procesului penal împotriva sa, neprimind nici rechizitoriul și nici vreo citație pentru termenele fixate în cauză. Cu toate că procedura de citare a fost viciată, s-a procedat la începerea judecății și la efectuarea de acte de cercetare judecătorească, fiind audiați martorii, fără ca inculpata să fie legal citată, astfel că aceasta nu a avut posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare. Consideră că rezultatul procedurii de cameră preliminară poate fi decisiv pentru stabilirea vinovăției unui inculpat, având o influență directă și asupra soluționării apelului. Susține că legea cere încunoștințarea efectivă, iar nu formală a părților cu privire la termenele fixate de instanța de judecată, fiind necesar să i se asigure persoanei citate posibilitatea reală de a lua cunoștință de citație, cu toate datele pe care aceasta trebuie să le conțină.7. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că este întemeiată excepția de neconstituționalitate, în măsura în care dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală nu permit - după desființarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare pentru motivul că judecata a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate - trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară atunci când procedura de citare a fost viciată inclusiv în această fază procesuală.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autoarei excepției, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta vizează, în realitate, prevederile art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra acestor dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții: [...] 2. admite apelul și: [...] b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate [...], invocată de acea parte. [...]“. 12. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și a prevederilor art. 6 paragrafele 1 și 3 privind garanțiile dreptului la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 421 pct. 2 din Codul de procedură penală stabilesc soluțiile de admitere a apelului pe care le poate pronunța instanța de control judiciar și cazurile în care acestea intervin, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală - care reglementează soluția de admitere a apelului constând în desființarea sentinței primei instanțe și dispunerea rejudecării de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, soluție aplicabilă numai în ipoteza în care judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate, invocată de acea parte - a fost ridicată în cursul judecării căii ordinare de atac a apelului, anterior pronunțării, în speță, a unei soluții de către instanța de control judiciar. 14. Curtea reține însă că prin Decizia penală nr. 5 din 10 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.501/225/2015, Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori a respins ca nefondat apelul declarat de inculpată, autoare a excepției de neconstituționalitate, apel motivat, printre altele, inclusiv în sensul că, în mod greșit, inculpata a fost citată, atât în procedura de cameră preliminară, cât și în cursul cercetării judecătorești, la o altă adresă decât cea la care domicilia. Astfel, prin decizia penală mai sus menționată, instanța de apel a apreciat că procedura de citare cu inculpata a fost legal îndeplinită atât în cursul procedurii de cameră preliminară, cât și cu prilejul cercetării judecătorești la instanța de fond, sens în care a reținut următoarele: „Observând dosarul de urmărire penală, se constată că, într-adevăr, cu ocazia audierii inculpatei în data de 23 februarie 2015, aceasta a indicat ca domiciliu adresa din Germania, localitatea Gummersbach 51647, Strada Meiseneck nr. 4, dar a precizat ca adresă la care să-i fie comunicate actele de procedură - Timișoara, Strada Glad nr. 25, județul Timiș. Prin procesul-verbal încheiat la aceeași dată și semnat personal de inculpată, i s-au adus la cunoștință drepturile prevăzute la art. 10 și art. 83 din Codul de procedură penală și obligațiile prevăzute de dispozițiile art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală, printre care și obligația de a comunica în scris orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenția că în cazul neîndeplinirii acestei obligații citațiile și orice alte acte de comunicare la prima adresă rămân valabile și se consideră că le-a luat la cunoștință. Potrivit dispozițiilor art. 259 alin. (3) din Codul de procedură penală, suspectul sau inculpatul care a indicat, printr-o declarație dată în cursul procesului penal, un alt loc pentru a fi citat este citat la locul indicat. Prin urmare, atât timp cât inculpata a indicat ca loc de citare și comunicare a actelor de procedură - Timișoara, Strada Glad nr. 25, județul Timiș - în mod corect s-a dispus citarea pe toată durata procesului penal la această adresă. Instanța de apel remarcă faptul că instanța de fond a dat dovadă de o deosebită diligență pentru a asigura prezența sa la proces, făcând verificări și la Direcția de evidență a persoanelor Timiș pentru a verifica dacă inculpații figurează cu mențiuni privind schimbarea domiciliului, fiind citată ulterior atât la adresa indicată pentru comunicarea actelor de procedură, cât și la adresa ultimului domiciliu din România, Strada Russu Șirianu nr. 31, sc. B, ap. 7, județul Timiș, și prin afișare la sediul instanței. Aceasta a fost citată chiar și la adresa unde susține că a domiciliat în toată această perioadă, în Germania, localitatea Gummersbach 51647, Strada Meiseneck nr. 4, dar scrisoarea recomandată prin care i-a fost trimisă respectiva citație a fost returnată cu mențiunea adresă insuficientă. Oricum, inculpata, dacă într-adevăr ar fi fost de bună-credință și ar fi dorit să participe la proces ca să-și dovedească nevinovăția, ar fi putut-o face, întrucât avea cunoștință despre existența procesului penal pornit împotriva sa. Orice persoană poate accesa portalul instanțelor de judecată de pe site-ul Ministerului Justiției și să-și identifice imediat cauza și termenele de judecată acordate. De altfel, instanța de apel, dat fiind faptul că aceasta a declarat apel în termenul de 10 zile prevăzut de lege, deși sentința i-a fost comunicată la aceleași adrese la care a fost citată în tot cursul procesului și de unde citațiile au fost restituite cu aceleași mențiuni ca cele cuprinse în actul de comunicare a sentinței penale, are convingerea că aceasta a avut cunoștință de desfășurarea respectivului proces penal, alegând să nu se prezinte la instanța de fond.“15. Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, și Decizia nr. 230 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 5 iulie 2019, paragraful 15). 16. Având în vedere că, în speță, inculpata, autoare a excepției de neconstituționalitate, nu a fost nelegal citată la judecarea cauzei, procedura de citare cu inculpata fiind legal îndeplinită atât în cursul procedurii de cameră preliminară, cât și cu prilejul cercetării judecătorești la instanța de fond - așa cum a reținut instanța de control judiciar în decizia penală mai sus menționată -, Curtea constată că dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei, sub aspectul pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, din perspectiva efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate.17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Carina Golban Plettl în Dosarul nr. 8.501/225/2015 al Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 20 mai 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică
----