DECIZIA nr. 471 din 8 iulie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Ioana Marilena Chiorean	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Viorica Ciora în Dosarul nr. 31.807/3/2018 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 264D/2019.2. La apelul nominal răspunde autoarea excepției de neconstituționalitate, personal, asistată de doamna avocat Anda Iuliana Teodorescu, cu delegație de substituire a domnului avocat Paul Răzvan Călinescu, depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită amânarea pronunțării, în vederea depunerii de concluzii scrise de către avocatul substituit. Pe fondul excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, considerând, în esență, că textul de lege criticat instituie o situație discriminatorie care conduce la încălcarea dreptului la muncă.4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate întrucât autoarea excepției s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă de a respecta termenul de 2 luni, prevăzut de textul de lege criticat, ceea ce constituie o situație tranzitorie, nereglementată de lege, pe care nu o poate suplini Curtea Constituțională.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Sentința civilă nr. 8.372 din 13 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 31.807/3/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Viorica Ciora în cadrul soluționării acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea Deciziei nr. 39.997 din 13 august 2018, emisă de Primăria Municipiului București - Direcția Generală de Poliție Locală și Control, prin care i s-a respins solicitarea de continuare a raportului de muncă, solicitare formulată în temeiul art. 98 din Legea nr. 188/1999 și al Deciziei Curții Constituționale nr. 387 din 5 iunie 2018. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei la menținerea sa în funcția publică pe o perioadă de încă 3 ani de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă și repunerea în situația anterioară prin reintegrarea în funcția și postul deținute anterior eliberării din funcție.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că angajatorul a interpretat dispozițiile de lege criticate în mod discriminatoriu, în sensul că ar fi aplicabile doar persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei de 6 septembrie 2018, deși Legea nr. 156/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care a instituit posibilitatea prelungirii raportului de serviciu după îndeplinirea condițiilor de pensionare, a intrat în vigoare la data de 6 iulie 2018. Astfel se susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că cererea pentru menținerea în activitate a funcționarilor care îndeplinesc cumulativ condițiile de vârstă standard și stagiul minim de cotizare putea fi depusă cel mai devreme la data de 6 septembrie 2018 și că persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare în perioada dintre intrarea în vigoare a Legii nr. 156/2018 - 6 iulie 2018 - și 6 septembrie 2018 nu ar beneficia de această posibilitate.7. Totodată, autoarea excepției susține că se încalcă și dispozițiile art. 41 din Constituție privind dreptul la muncă, deoarece posibilitatea legală de exercitare a dreptului la muncă și după pensionare este îngrădită de interpretarea discriminatorie pe care angajatorul o dă dispozițiilor art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999. Prin urmare, încetarea raportului său de muncă la data îndeplinirii condițiilor de pensionare poate și trebuie să rămână o opțiune a femeii în contextul social actual, sens în care se invocă argumentele Deciziei Curții Constituționale nr. 387 din 5 iunie 2018.8. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, astfel cum au fost introduse în cuprinsul legii prin art. I pct. 25 din Legea nr. 156/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 3 iulie 2018. Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, ținând cont de obiectul litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate și având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prevederile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 își produc în continuare efectele juridice, deoarece acestea reprezintă temeiul juridic al Deciziei nr. 39.997 din 13 august 2018, emisă de Primăria Municipiului București - Direcția Generală de Poliție Locală și Control, decizie a cărei anulare constituie obiectul cauzei de contencios administrativ în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Prevederile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 au următorul cuprins: „Pe baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare și cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice, funcționarul public poate fi menținut în funcția publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu.“13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic și social, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, în art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și în art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.14. Cu privire la cererea reprezentantei autoarei excepției, formulată în ședința publică prin care solicită amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise, Curtea respinge această cerere, în temeiul art. 222 din Codul de procedură civilă, coroborat cu prevederile art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 112 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 7 aprilie 2021, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018, ale art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018, și ale art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea exercitării raportului de serviciu, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.16. Totodată, prin Decizia nr. 664 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 12 ianuarie 2021, paragraful 13, Curtea a reținut că „prevederile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 stabilesc un beneficiu pentru persoanele care au calitatea de funcționari publici, instituind posibilitatea ca pe baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare și cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice, funcționarul public să fie menținut în funcția publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu“. Prin aceeași decizie, paragraful 14, Curtea a observat că „în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu este vorba de prelungirea raportului de serviciu peste vârsta standard de pensionare, ipoteză prevăzută de art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, ci de o ipoteză juridică distinctă, referitoare la continuarea exercitării raportului de serviciu al funcționarului public femeie, până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din data de 24 iulie 2018.“17. În mod similar, în prezenta cauză, din analiza actelor dosarului, Curtea observă că autoarea excepției a solicitat angajatorului continuarea exercitării raportului de serviciu până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, „în temeiul Legii nr. 188/1999 și al Legii nr. 156/2018 coroborată cu Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 5 iunie 2018“.18. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege criticate referitoare la posibilitatea funcționarului public de a fi menținut în funcția publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, în condițiile prevăzute de art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, nu au aplicabilitate în cauza în care a fost invocată excepția. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24).19. În consecință, întrucât prevederile art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 nu au legătură cu soluționarea cauzei a quo, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în același sens pronunțându-se și prin Decizia nr. 664 din 29 septembrie 2020, precitată.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Viorica Ciora în Dosarul nr. 31.807/3/2018 al Tribunalului București - Secția a IIa contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 8 iulie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----