DECIZIA nr. 872 din 16 decembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Marieta Safta	- prim-magistrat-asistent delegat

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 1.522/85/2018 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.381D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Prim-magistratul-asistent delegat referă că la dosarul cauzei a fost transmisă Încheierea civilă nr. 98 din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de îndreptare a erorii materiale strecurate în minută în privința autorului excepției de neconstituționalitate, acesta fiind Casa Județeană de Pensii Sibiu, iar nu Mihai Sebastian Vinersar, cum din eroare s-a redactat. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. Cât privește soluția de inadmisibilitate, arată că în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt enunțate critici care privesc interpretarea și aplicarea legii, iar, cu privire la soluția de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 25 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.522/85/2018, astfel cum a fost rectificată prin Încheierea civilă nr. 98 din 10 noiembrie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, excepție ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că instanța de fond a considerat că, potrivit prevederilor criticate, pentru această categorie de copii de eroi-martiri, cu vârsta peste 26 de ani, indiferent de încadrarea în învățământ sau de veniturile realizate, se cuvine o indemnizație reparatorie calculată pe baza coeficientului de multiplicare aplicat asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul pentru care se face plata, comparativ cu altă categorie de beneficiari, copii de eroi-martiri indiferent de vârstă care nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile, ale căror drepturi au fost plafonate la 2.020 lei, în baza art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și a art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2015. Această interpretare ar duce, în opinia autoarei excepției, la un tratament discriminatoriu, în funcție de vârstă; pentru persoanele sub 26 de ani sau care nu sunt încadrate în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile s-ar stabili o indemnizație în funcție de salariul mediu brut din 2010, iar pentru persoanele peste 26 de ani s-ar stabili o indemnizație în funcție de câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul în care se face plata. Se conchide în sensul că textul criticat este neconstituțional „în măsura în care se interpretează că indemnizația cuvenită copiilor de eroi-martiri cu vârsta peste 26 de ani trebuie stabilită în funcție de câștigul salarial mediu brut, aferent anului pentru care se face plata, fără a fi plafonată precum celelalte indemnizații în funcție de salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul 2010, în cuantum de 1.836 lei.“7. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază că excepția invocată este inadmisibilă, întrucât vizează interpretarea și aplicarea legii, or, potrivit art. 126 din Constituție, această atribuție intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. 8. Referitor la interpretarea și aplicarea textului criticat, instanța constată că nu se încalcă art. 16 din Constituție, întrucât principiul egalității presupune aplicarea unui tratament juridic identic pentru situații egale. Textul legal criticat prevede categorii distincte, diferite de persoane beneficiare ale indemnizației lunare reparatorii, fiind justificat un tratament diferit, în funcție de starea de nevoie diferită și de alte situații sociale diferite, nu identice. Împrejurarea că indemnizația acordată copiilor de eroi-martiri cu vârsta peste 26 de ani se stabilește în funcție de câștigul salarial brut, aferent anului pentru care se face plata sau aferent salariului brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul 2010, nu constituie motiv de neconstituționalitate a textului arătat, ci de interpretare a legii, și se aplică tuturor persoanelor aflate în situații identice.9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, având următorul cuprins: (2) Persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3^1 lit. b) primesc o indemnizație lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienților de multiplicare ce sunt aplicați asupra câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: (...)c) copil al eroului martir - un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, indiferent în întreținerea cui se află și un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani.13. Dispozițiile constituționale invocate sunt cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, care vizează modul de calcul al indemnizației reparatorii prevăzute de lege în cazul a două categorii de beneficiari ai acesteia, Curtea constată că a fost ridicată într-o cauză având ca obiect principal, așa cum arată chiar intimatul-reclamant în notele de ședință, existența sau inexistența dreptului acestuia de a beneficia de acordarea indemnizației reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004. Din această perspectivă, este discutabilă legătura excepției de neconstituționalitate cu cauza, în sensul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care impune existența acestei legături ca o condiție de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. De altfel, pentru aceste considerente, concluziile principale ale intimatului-contestator sunt de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.15. Acceptând existența unei legături a excepției cu cauza din perspectiva soluției pronunțate de instanța de fond, care, cu referire deopotrivă la Decizia nr. 23 din 19 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a obligat pârâta să acorde contestatorului indemnizația reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004 și, totodată, a arătat și modul de calcul al acestei indemnizații, Curtea observă că întreaga motivare a excepției tinde la a demonstra că acest calcul creează o discriminare. Se susține, în acest sens, că „modul de stabilire a cuantumului acestei indemnizații, în cazul în care instanța considera că trebuia să fie acordată, nu putea să difere în privința bazei la care se aplică coeficienții de multiplicare pentru celelalte indemnizații, atât timp cât acest plafon se referă la toate indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004“. Sub acest aspect, așa cum rezultă din considerentele încheierii de sesizare, autoarea excepției argumentează expres că „interpretarea instanței de fond ar conduce la un tratament discriminatoriu, în funcție de vârstă, în privința modului de stabilire a drepturilor“, sens în care se motivează cu referire, deopotrivă, la data de la care au fost acordate drepturi în cauză.16. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate ridică o problemă de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței de judecată care soluționează apelul împotriva sentinței criticate, iar nu a Curții Constituționale, care se poate pronunța numai asupra constituționalității dispozițiilor legale. Dacă instanța constituțională s-ar învesti în sensul de a stabili corectitudinea modului de calcul al indemnizației reparatorii stabilit de instanța de fond, ar încălca prerogativele constituționale ale instanțelor de judecată, singurele competente, potrivit art. 126 din Constituție, să înfăptuiască justiția. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 1.522/85/2018 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent delegat,
Marieta Safta
-----