DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi ale art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Ionița Cochințu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și ale art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Iconie Sîrbu în Dosarul nr. 2.173/252/2016** al Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.399D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că există jurisprudență a Curții Constituționale în materie și solicită menținerea acesteia.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.173/252/2016**, Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și ale art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Iconie Sîrbu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu privind solicitarea unor daune materiale și morale rezultate în urma unui accident de circulație, precum și în contextul declanșării procedurilor privind falimentul societății de asigurări.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare principiului accesului liber la justiție, având în vedere că, în speță, instanța judecătorească a dispus încetarea acțiunii aflate pe rolul său, invocându-le ca temei legal pentru a proceda în acest sens.6. Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, care este aplicabilă mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile criticate în cauza de față.7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 75 alin. (1) și ale art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:– Art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: „(1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.“;– Art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014: „(4) Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societății de asigurare/reasigurare debitoare. Creanțele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului și se supun examinării și înscrierii lor în tabelul creanțelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs.“11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, respectiv aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).13. Aplicând aceste considerentele de principiu la speța dedusă judecății, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate indică textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, respectiv art. 75 alin. (1) și art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, textul de referință pretins încălcat, respectiv art. 21 din Constituție referitor la accesul liber la justiție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil, însă nu motivează pretinsa contrarietate existentă între prevederile legale și cele constituționale, rezumându-se la a afirma că prevederile criticate sunt contrare principiului accesului liber la justiție ca urmare a aplicării acestora de către instanța judecătorească la litigiul dedus judecății, fără a se arăta însă în ce mod sunt afectate prevederile constituționale prin normele criticate.14. Față de această împrejurare, având în vedere cadrul general coroborat al procedurilor de insolvență în ceea ce privește deschiderea procedurii falimentului unei societăți de asigurare/reasigurare și efectele aferente deschiderii procedurii, coroborate cu cele cuprinse în Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, precum și conținutul cuprinzător al accesului liber la justiție și al dreptului la un proces echitabil prevăzute de dispozițiile constituționale și convenționale, nu se poate deduce în mod rezonabil ce are în vedere autorul excepției de neconstituționalitate, iar Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).15. Ca atare, nu sunt îndeplinite cerințele privind motivarea excepției de neconstituționalitate prevăzute de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și dezvoltate pe cale jurisprudențială, spre exemplu, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată.16. De altfel, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate este mai degrabă nemulțumit de modul în care normele criticate au fost interpretate și aplicate de către instanțele de judecată în succesiunea desfășurării litigiilor care au avut ca obiect soluționarea unor cereri prin care s-a solicitat instanței de judecată să oblige o societate de asigurare/reasigurare să acorde anumite daune materiale și morale ca urmare a producerii unui accident, societate care a intrat sub incidența Legii privind procedurile de insolvență.17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) și ale art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Iconie Sîrbu în Dosarul nr. 2.173/252/2016** al Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
----