DECIZIA nr. 801 din 7 decembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale anexei nr. 5 la aceeaşi lege

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale anexei nr. 5 la aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Viorel Silistru în Dosarul nr. 164/44/2019 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 891D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia civilă nr. 8 din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 164/44/2019, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale anexei nr. 5 la aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Viorel Silistru în cadrul unei acțiuni având ca obiect drepturi de asigurări sociale.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât instituie condiții de pensionare mai favorabile pentru femei în raport cu bărbații. Astfel, dacă s-ar avea în vedere la calculul pensiei stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru o femeie, ar rezulta o pensie mai mare decât aceea care rezultă pentru un bărbat născut la aceeași dată, prin aplicarea stagiului de cotizare prevăzut de lege pentru bărbați.6. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014 și Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014.7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale anexei nr. 5 la aceeași lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevăd că „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5“. Prevederile anexei nr. 5 stabilesc, în mod distinct pentru femei și pentru bărbați, vârstele standard de pensionare, stagiile complete și stagiile minime de cotizare.11. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 stabilesc vârste și stagii de cotizare diferite pentru femei în raport cu bărbații. Astfel, spre exemplu, în timp ce pentru femei condiția unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani este cerută începând cu luna ianuarie 2030, pentru bărbați, același stagiu este necesar începând cu luna ianuarie 2015.13. Autorul excepției, pensionat în anul 2015, critică această diferență de tratament juridic, considerând că, dacă i s-ar fi aplicat stagiul de cotizare complet prevăzut pentru femei la data pensionării sale, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 ar fi rezultat un cuantum al pensiei mai mare decât acela care a rezultat prin luarea în calcul a stagiului complet de cotizare prevăzut pentru bărbați.14. Față de această critică, Curtea reține că reglementările anterioare Legii nr. 263/2010 au prevăzut condiții de pensionare diferite pentru femei în raport cu bărbații. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, au prevăzut că „(1) Personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru muncă depusă și limita de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile. (2) Persoanele încadrate în muncă care au o vechime de cel puțin 30 ani bărbații și 25 ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor, și la împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile“. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, - care a abrogat Legea nr. 3/1977 - a stabilit, de asemenea, în art. 41 că „(1) Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. (2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3. (3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de 15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3. (4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.“15. Jurisprudența Curții Constituționale referitoare la diferența de tratament juridic dintre femei și bărbați din perspectiva condițiilor de pensionare a cunoscut o evoluție graduală, de la respingerea criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate, justificată de faptul că „datorită imperativelor legate de creșterea și educarea copiilor, îndeosebi în primii ani, sarcinilor sporite ce revin femeilor în gospodărie, lipsei unor modalități sociale și economice larg accesibile, în perioada actuală de tranziție, care să le degreveze de aceste obligații, precum și altor aspecte care îngreunează ascensiunea lor profesională (concedii de maternitate, concedii postnatale, concedii pentru îngrijirea copilului bolnav, interdicțiile cu scop de protecție de a lucra în anumite condiții etc.), precum și altor împrejurări, femeile sunt în situații ce le dezavantajează față de bărbați“ (Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), până la a admite, de principiu, că realitățile sociale au cunoscut modificări, permițând evoluția gradată către o reglementare uniformă, sub aspectul condițiilor de pensionare, pentru femei și bărbați (Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010).16. Cu toate acestea, Curtea, recunoscând evoluția realităților sociale într-un sens care permite legiuitorului să aibă în vedere, în viitor, o egalizare treptată a tratamentului juridic între bărbați și femei sub aspectul vârstei de pensionare, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, antereferită, nu s-a pronunțat tranșant asupra oportunității unei asemenea măsuri și a amintit că între condițiile sociale din România și standardele întrunite în alte țări, care justifică instituirea unei reglementări nediferențiate între bărbați și femei sub aspectul pensionării, sunt încă deosebiri.17. Adoptând Legea nr. 263/2010, legiuitorul a optat pentru păstrarea diferenței de tratament juridic între femei și bărbați în ceea ce privește condițiile de pensionare, atenuând însă aceste deosebiri. Astfel, prin art. 53 alin. (1) din lege s-a stabilit că „Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5“. Pe de altă parte, fără a mai face nicio distincție, următoarele alineate stabilesc: „(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului minim de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5. (3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.“18. Prin urmare, Curtea constată că obiectivul urmărit de legiuitor este acela de a atenua diferențele de reglementare privind condițiile de pensionare pentru femei și bărbați, singurul beneficiu păstrat în favoarea femeilor fiind acela al posibilității de a se pensiona la o vârstă mai mică.19. Se impune a fi amintit că, prin Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, Curtea a decis că dispozițiile din Codul muncii care prevedeau încetarea de drept a contractului individual de muncă al femeilor la o vârstă mai redusă decât cea a bărbaților, ca urmare a atingerii vârstei legale de pensionare, erau constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard“ nu excludea posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.20. Curtea observă și că legiuitorul a continuat procesul de majorare a vârstelor legale de pensionare și a stagiilor complete și minime necesare obținerii dreptului la pensie început odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, stabilind, în plus, și o diminuare a diferenței dintre vârstele de pensionare ale femeilor față de bărbați de la 5 la 2 ani.21. Pentru a atenua discrepanțele de tratament juridic dintre persoanele pensionate în temeiul legislației anterioare și cele care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, legiuitorul a stabilit ca modificările condițiilor de pensionare să se realizeze eșalonat, pe o perioadă care, în cazul femeilor, se întinde până în anul 2030, iar, pentru bărbați, până în anul 2015. Acest decalaj este justificat de faptul că vârsta de pensionare și stagiul de cotizare ale femeilor la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 erau mai reduse decât cele prevăzute la aceeași dată pentru bărbați, astfel că, în vederea diminuării diferenței dintre vârstele de pensionare ale celor două sexe și a egalizării stagiului de cotizare, eșalonarea se întindea, în mod firesc, pe o perioadă mai lungă.22. Prin urmare, Curtea constată că existența unor prevederi legale diferite referitoare la condițiile de pensionare pentru bărbați în raport cu femeile este justificată de situații obiective și raționale care nu contravin prevederilor constituționale ale art. 16.23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorel Silistru în Dosarul nr. 164/44/2019 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale anexei nr. 5 la aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----