DECIZIA nr. 34 din 27 ianuarie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a dispoziţiilor art. 6 alin. (5^1) şi ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Mona-Maria Pivniceru	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Andreea Costin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a dispozițiilor art. 6 alin. (5^1) și ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de primarul municipiului Gheorgheni în Dosarul nr. 1.874/234/2017 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.324D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că autorul excepției de neconstituționalitate nu este o persoană potențial beneficiară a unei restituiri de imobil, ci este primarul unui municipiu care a fost amendat contravențional pentru nerespectarea unor termene. Prin urmare, criticile formulate prin raportare la art. 16 din Constituție, referitoare la crearea prin succesiunea normelor legale în timp a unei pretinse discriminări între potențialii beneficiari ai măsurilor de restituire, nu au legătură cu soluționarea cauzei. Referitor la celelalte critici de neconstituționalitate, apreciază că acestea reprezintă apărări de fond ce au fost făcute în fața instanței judecătorești și care nu au legătură cu excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea nr. 2 din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.874/234/2017, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a dispozițiilor art. 6 alin. (5^1) și ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de primarul municipiului Gheorgheni într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva sentinței prin care a fost respinsă plângerea contravențională formulată împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenții și înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o diferență de tratament între persoane care se află în aceeași situație, respectiv au făcut aceleași demersuri în fața organelor abilitate, însă cererile lor nu au fost soluționate în același timp. Astfel, se ajunge la situația în care stabilirea întinderii despăgubirilor pentru imobile care nu pot fi restituite în natură se face potrivit unor reguli diferite. De asemenea, dispozițiile legale creează o inegalitate între cei ale căror dosare au fost deja soluționate și cei ale căror dosare vor fi soluționate potrivit prevederilor art. 6 alin. (5^3) din Legea nr. 165/2013, și anume cu respectarea procedurii prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Autorul excepției arată că modificările legislative succesive au generat regimuri juridice diferite aplicabile unor situații identice și au afectat claritatea și previzibilitatea normelor.6. Așadar, consideră că restituirea terenurilor persoanelor îndreptățite necesită operațiuni anevoioase, sens în care menționează și prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, care stabileau termenul de punere în posesie și eliberare a titlului de proprietate până la 1 ianuarie 2018.7. Tribunalul Harghita - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017, și dispozițiile art. 6 alin. (5^1) și ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:– Art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016: „Predarea către Agenția Domeniilor Statului a terenurilor prevăzute la art. 6 alin. (5^1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se face de către comisia locală de fond funciar care a primit aceste terenuri, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin protocol. Delimitarea terenurilor și înscrierea lor în evidențele de cadastru și carte funciară se realizează prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.“;– Art. 6 alin. (5^1) din Legea nr. 165/2013: „(5^1) Terenurile preluate în vederea finalizării procesului de restituire înainte de 20 mai 2013 de comisiile locale de fond funciar de la Agenția Domeniilor Statului, de la alte instituții sau societăți comerciale care au administrat terenuri din proprietatea statului, dar care nu au făcut obiectul punerii în posesie revin, după caz, în domeniul public sau privat al statului și în administrarea Agenției Domeniilor Statului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.“;– Art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013: „Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: […] h) nerespectarea termenelor prevăzute de prezenta lege.“12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (4) privind jurisdicțiile speciale administrative, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, cu titlu prealabil, că autorul acesteia, primarul municipiului Gheorgheni, a fost sancționat pentru nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (5^1) din Legea nr. 165/2013, motiv pentru care, în temeiul art. 36 lit. h) din aceeași lege, i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei. Așadar, autorul excepției de neconstituționalitate a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea termenului de 6 luni de predare către Agenția Domeniilor Statului a terenurilor care nu au făcut obiectul punerii în posesie. Acesta critică textele de lege care stabilesc procedura și termenul de realizare a obligației autorităților care nu au finalizat procedurile de punere în posesie de a preda către Agenția Domeniilor Statului a terenurilor preluate de la aceasta înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum și sancțiunea nerespectării acestui termen, susținând că textele legale criticate instituie o diferență de tratament între persoane care se află în aceeași situație, respectiv au făcut aceleași demersuri în fața organelor abilitate pentru a beneficia de măsurile de restituire, însă cererile lor nu au fost soluționate în același timp. 14. În continuare, Curtea reține că prin Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 15, a stabilit o anumită ordine de prioritate a examinării condițiilor de admisibilitate. Astfel, în considerarea acestei decizii, respectarea structurii excepției de neconstituționalitate reglementată de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale reprezintă condiția de admisibilitate ce trebuie analizată cu precădere. 15. Cu privire la structura excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că acesta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, sesizările adresate Curții trebuie motivate, ceea ce implică, în mod necesar, invocarea unui temei constituțional pentru contestarea legitimității constituționale a prevederilor ce fac obiectul sesizării.16. Având în vedere critica formulată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, care prevede că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, coroborat cu situația procesuală a autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în prezenta cauză, deși excepția de neconstituționalitate cuprinde cele trei elemente ale sale, motivarea acesteia este formală, întrucât, în loc să se raporteze la situația concretă și actuală a autorului excepției, ea vizează aspecte care pun în discuție egalitatea în drepturi a unor persoane străine raportului juridic concret, aflat pe rolul instanței a quo. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, controlul exercitat pe calea excepției de neconstituționalitate este unul concret [a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, sau Decizia nr. 713 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 23], lipsa unui interes real, personal, în promovarea excepției determină ca o posibilă admitere a acesteia să nu schimbe cu nimic situația autorului, ci să privească numai drepturile altor persoane [Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, Decizia nr. 778 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 27 februarie 2020, paragraful 20 și Decizia nr. 143 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 26 iunie 2020, paragraful 13]. Or, din perspectiva nesocotirii egalității în drepturi, autorul prezentei excepții, primar sancționat contravențional pentru nerespectarea termenului de îndeplinire a unei obligații legale, nu poate invoca și motiva excepția de neconstituționalitate în interesul persoanelor îndreptățite la restituirea terenurilor [în acest sens, a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 27 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 521 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017]. 17. Prin urmare, având în vedere că, deși textele legale criticate au legătură cu soluționarea cauzei, autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real să invoce neconstituționalitatea acestora prin prisma respectării egalității în drepturi a altor persoane. Curtea constată că acest aspect echivalează cu nemotivarea relației de contrarietate între textele legale criticate și norma de referință, astfel încât nu poate reține întrunirea celui de-al treilea element structural al excepției - motivarea. Or, finalitatea urmărită prin ridicarea excepției de neconstituționalitate, respectiv neconstituționalitatea normei propriu-zise sau sub rezervă de interpretare, poate fi atinsă doar printr-o motivare ce se raportează strict la situația personală a autorului. Astfel cum s-a arătat la paragraful 15 al prezentei decizii, motivarea nu reprezintă doar un criteriu cantitativ, ci ea trebuie să indice interesul autorului privind contestarea prezumției de constituționalitate a normei juridice. În lipsa unei legături de cauzalitate între motivarea excepției și interesul autorului acesteia, Curtea constată că, în aceste condiții, datorită caracterului general al normei constituționale invocate, nu poate să deslușească, în mod rezonabil, circumscris la situația autorului excepției, o minimă critică de neconstituționalitate.18. În ceea ce privește raportarea textelor legale criticate la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 15 alin. (2), ale art. 21 alin. (4) și ale art. 53 alin. (2), Curtea observă că autorul excepției nu motivează în ce constă contrarietatea dintre dispozițiile legale criticate și aceste norme constituționale. Or, potrivit Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, enumerarea unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, datorită generalității lor și a lipsei de legătură cu textul criticat. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.19. În aceste condiții Curtea constată că excepția este inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și a dispozițiilor art. 6 alin. (5^1) și ale art. 36 lit. h) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de primarul municipiului Gheorgheni în Dosarul nr. 1.874/234/2017 al Tribunalului Harghita - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022.

PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
----