DECIZIA nr. 587 din 23 septembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Cristina Cătălina Turcu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 7.792/233/2008/a1.2.1 al Judecătoriei Galați - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 677D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Tița Despotovici a depus la dosar un înscris prin care învederează Curții că excepția a fost ridicată de o persoană fără calitate procesuală activă.4. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că se poate trece la judecarea excepției și solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, arătând că accesul liber la justiție nu este gratuit, părțile putând fi obligate la plata taxelor judiciare de timbru.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea nr. 336 din 3 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.792/233/2008/a1.2.1, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați într-o cauză civilă având ca obiect cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în ceea ce privește soluționarea unei cereri de recuzare.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată, în esență, că în mod indiscutabil cererea de recuzare reprezintă un ultim demers procedural în exercitarea dreptului de apărare pe care partea interesată îl întreprinde într-o procedură judiciară, în condițiile în care constată că drepturile și libertățile sale îi sunt nesocotite, iar obligația de respectare a imparțialității, precum și cea de abținere a judecătorului nu mai sunt luate în considerație. Consideră, astfel, că prin condiționarea exercitării dreptului la apărare de timbrarea prealabilă a cererii de recuzare se încalcă norma constituțională potrivit căreia dreptul la apărare este garantat, ceea ce presupune exercitarea sa nestingherită, și nu condiționată de o astfel de taxă. De asemenea, apreciază că taxa instituită prin reglementarea criticată contravine și dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), care garantează drepturile și libertățile cetățenilor și stabilesc prioritatea absolută în aplicarea dispozițiilor Constituției în raport cu alte acte normative inferioare, precum și celor ale art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, care stabilesc că cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție, inclusiv de garantarea dreptului de apărare. În fine, apreciază că în susținerea celor mai sus prezentate sunt și prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.7. Judecătoria Galați - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece accesul liber la justiție nu este gratuit și nu este un drept absolut, ci este condiționat de plata taxelor judiciare de timbru, în cauză taxa datorată nefiind împovărătoare.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: […] d) cereri de recuzare în materie civilă - 4 lei“. 12. Curtea observă că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, referindu-se la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a reținut că poate exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor aplicabile cauzei care nu mai sunt în vigoare, dacă acestea continuă să producă efecte și după ieșirea din vigoare. În speță se observă că, potrivit art. 55 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, „Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor“. Din examinarea dosarului cauzei se constată că acțiunea introductivă de instanță a fost formulată în anul 2008, astfel încât sunt aplicabile prevederile Legii nr. 146/1997, criticate de autoarea excepției de neconstituționalitate.13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul român și la respectarea supremației Constituției și a legilor, art. 15 alin. (1) - Universalitatea, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, precum și dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor juridice naționale.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unei excepții motivate în mod similar prin Decizia nr. 256 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 15 iulie 2019, prin care a făcut referire la jurisprudența sa în materie și a reținut, în esență, că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor.15. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției.16. Totodată, Curtea Constituțională a subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție sau a dreptului la apărare prin instituirea acestei taxe fixe datorate de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. De altfel, legiuitorul a instituit, prin art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea de a se acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție.17. Pentru motivele arătate mai sus, Curtea a reținut, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului privind universalitatea drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale, principiu consacrat de art. 15 din Constituție, și nici art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 7.792/233/2008/a1.2.1 al Judecătoriei Galați - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Galați - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 23 septembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
-----