DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Cristina Cătălina Turcu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Nicolae Langa în Dosarul nr. 850/207/2018/a1 al Judecătoriei Slatina și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 652D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea nr. 772 din 25 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 850/207/2018/a1, Judecătoria Slatina a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Nicolae Langa într-o cauză civilă având ca obiect reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilite în temeiul textului de lege criticat.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat aduce atingere accesului liber la justiție prin descurajarea promovării unor cereri de chemare în judecată în condițiile în care statul nu creează premisele logico-juridice credibile în administrarea actului de justiție. Astfel, textul de lege criticat oferă instanțelor posibilitatea de a apela la diverse criterii de calcul al taxelor judiciare de timbru (fie valoarea impozabilă a bunului, fie evaluările din grilele notarilor publici), deschizând calea arbitrariului în alegerea unuia dintre cele două criterii prin aprecierea pe care o face judecătorul asupra „derizoriului“ valorii impozabile. Spre exemplu, în cazul său, pentru o cerere de chemare în judecată identică ce a format obiectul a trei litigii s-au stabilit de către judecători taxe judiciare de timbru diferite, ca urmare a aplicării art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Prin Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Curtea Constituțională a extras din principiul accesului liber la justiție necesitatea ca normele de procedură să fie clare, astfel încât justițiabilul să poată avea reprezentarea drepturilor lui procesuale. S-a făcut referire, cu acel prilej, la Hotărârile din 4 mai 2000 și 26 aprilie 1979, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauzele Rotaru împotriva României și Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.6. Judecătoria Slatina apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la cele reținute în Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.8. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, făcând referire la punctul de vedere reținut prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost reținut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.12. În realitate, din examinarea concluziilor autorului excepției, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care au următorul cuprins: „Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare.“13. Curtea observă că, potrivit art. 31 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, „În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcție de valoarea impozabilă a bunului imobil.14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate a legii și art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 cuprinde două teze. Prima teză reglementează regula în ceea ce privește calculul taxei de timbru, și anume: taxa de timbru se calculează prin raportare la valoarea impozabilă a bunului imobil, atunci când cererea de chemare în judecată privește dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra respectivului imobil. Cea de-a doua teză instituie excepția de la regulă, și anume: taxa de timbru se calculează prin raportare la grilele notariale în două cazuri, respectiv: 1. când valoarea impozabilă este contestată; sau 2. când această valoare este apreciată de instanță ca vădit derizorie.16. Cu privire la neclaritatea sintagmei „vădit derizorie“, Curtea observă că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 aceasta nu este definită, astfel că nu are un înțeles autonom. În acest caz, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă în Dicționarul explicativ al limbii române, respectiv „vădit“ semnifică „evident“, iar „derizorie“ înseamnă „lipsită de valoare“ (a se vedea, ad similis, cele reținute prin Decizia nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 18, și Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19). Din această perspectivă, Curtea nu poate reține încălcarea, prin sintagma supusă controlului, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la criteriile de calitate a legii.17. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 din Constituție și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 7 septembrie 2016, paragrafele 19-21.18. Astfel, în decizia antereferită, Curtea a reținut că raportarea la grile notariale este folosită deoarece părțile urmăresc, prin acțiunea ce are ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, dobândirea unor drepturi asupra unor imobile care au o valoare de piață. În aceste condiții este firesc ca timbrarea să fie corespunzătoare valorii de piață. Dacă această valoare este stabilită prin grilele notariale sau rezultată din alte evidențe sau evaluări, aceasta este o problemă ce ține de opțiunea legiuitorului și de politica de stabilire a taxelor și impozitelor. Atâta vreme cât aceste criterii de evaluare sunt obiective, iar taxele judiciare stabilite pe baza lor sunt supuse regulilor de acordare a ajutorului public judiciar, nu se pune problema încălcării accesului la justiție.19. Curtea a reținut că, potrivit art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în situația în care justițiabilul nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept ori interes legitim în justiție, acesta are posibilitatea de a obține scutiri, reduceri, amânări sau eșalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.20. Totodată, Curtea a reținut că obligația plății taxelor judiciare de timbru în procedurile civile, pentru acțiunile introduse, nu poate fi privită ca o restricție a dreptului de acces la instanțele judecătorești, incompatibilă „per se“ cu art. 6 paragraful 1 din Convenție, care consacră dreptul la un proces echitabil.21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.22. În final, Curtea constată că autorul excepției din prezenta cauză critică neclaritatea art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 din perspectiva aplicării neuniforme a celor două teze de către instanțele de judecată. Curtea Constituțională nu are însă competența de a se pronunța asupra modului în care instanțele de judecată aplică legea, aceasta constituind atribuția exclusivă a instanțelor ce judecă în căile de atac hotărârile pronunțate de instanțele de fond.23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Langa în Dosarul nr. 850/207/2018/a1 al Judecătoriei Slatina și constată că dispozițiile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Slatina și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 octombrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
-----