DECIZIA nr. 158 din 17 martie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date

Valer Dorneanu	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Cristina Cătălina Turcu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 37.446/3/2015* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.085D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prin cadrul legal reglementat pentru prelucrarea datelor cu caracter personal s-a stabilit ca regulă existența consimțământului persoanei vizate în mod expres și neechivoc pentru prelucrare, dar au fost stabilite și excepțiile, respectiv atunci când acest consimțământ nu este necesar. Acțiunea reclamantului a fost respinsă de către instanță tocmai pentru lipsa consimțământului persoanelor vizate. Cu privire la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 738 din 8 octombrie 2020.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 28 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 37.446/3/2015*, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Excepția a fost ridicată de Alexandru Firicel într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea sa de a i se comunica, în temeiul Legii nr. 544/2001, lista cu numele, prenumele și funcția ocupată de angajații Serviciului Juridic din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că „din moment ce agenți ai statului din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București desfășoară o profesie specială (de „avocat“ al instituției), ale căror date de identificare trebuie evidențiate în tabloul organizației profesionale a consilierilor juridici, înțeleg să își ascundă identitatea și să refuze cu vehemență această publicitate legitimă, profesională“, iar prin Decizia nr. 37 din 7 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că orice informații care au ca scop identificarea unei persoane (în cazul agenților statului, de exemplu, grad, nume, prenume, funcție) trebuie anonimizate (ascunse publicului), este de domeniul evidenței că art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 este neconstituțional, deoarece „îngrădește dreptul la viață privată al agenților statului“.6. Autorul consideră că „dat fiind faptul că atât instanța de fond, cât și intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București au ales să încalce art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 și art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001“ raportându-se la decizia anterior menționată și „refuzul explicit al polițiștilor-juriști pe care intimata nu l-a dovedit în prezenta cauză prin depunerea acestor refuzuri la dosar“, rezultă cu certitudine că textele sunt neconstituționale, întrucât persoane din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București „comit ilegalități, abuzuri, infracțiuni“, iar datele lor de identificare „trebuie menținute ascunse (implicit abuzurile, ilegalitățile, infracțiunile acestora)“.7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra textelor de lege criticate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, și ale art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, având următorul cuprins:– Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001: „Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.“;– Art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001:(2) Consimțământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:a) când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizată este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;b) când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei vizate ori a unei alte persoane amenințate;c) când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului;d) când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele;e) când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate;f) când prelucrarea privește date obținute din documente accesibile publicului, conform legii;g) când prelucrarea este făcută exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozițiilor legale care reglementează obligația autorităților publice de a respecta și de a ocroti viața intimă, familială și privată.“12. Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Cu toate acestea, prevederile art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001 vor fi supuse controlului, întrucât prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a reținut că „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“.13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 41 alin. (1) - Munca și protecția socială a muncii, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiilor art. 8 - Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că structura excepției de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).15. Aplicând aceste considerente în cauza de față, se observă că autorul critică art. 14 din Legea nr. 544/2001, ce reglementează cu privire la situația excepțională în care datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public, respectiv atunci când acestea vizează capacitatea de exercitare a unei funcții publice, precum și art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001, ce reglementează situațiile de excepție în care consimțământul persoanei vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal nu este cerut, prin raportare la textele constituționale cuprinse în art. 41 alin. (1), art. 53, 11 și 20, acestea din urmă raportate la art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Motivarea excepției constă în faptul că agenți ai statului din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București „înțeleg să își ascundă identitatea“, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 „este un text de lege care îngrădește dreptul la viață privată al agenților statului“ și că textele criticate sunt neconstituționale, deoarece date de identificare ale persoanelor din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București care comit ilegalități, abuzuri, infracțiuni trebuie menținute ascunse.16. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta nu are nicio legătură cu textele criticate și nici cu cele de referință indicate. Așa fiind, excepția apare ca fiind nemotivată, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 37.446/3/2015* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 martie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
----