DECIZIA nr. 620 din 24 noiembrie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi" cuprinse în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Irina Loredana Gulie	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea EBL Eurobarge LTD din Nicosia, Cipru, în Dosarul nr. 25.502/212/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.335D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că sintagmele „navigația civilă“ și „activitatea în porturi“ sunt norme clare, previzibile și precise, al căror înțeles poate fi dedus cu ușurință de către destinatarii acestora. Se mai arată că, în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, în mod corect instanța judecătorească a apreciat că obiectul cauzei privește navigația civilă, astfel cum este definită în Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia civilă nr. 410 din 4 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 25.502/212/2016, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea EBL Eurobarge LTD din Nicosia, Cipru într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei decizii privind soluționarea unei acțiuni în constatarea încetării de drept a contractului de închiriere a unei motonave, prin ajungerea la termen.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că cererea formulată în cauza dedusă soluționării instanței judecătorești se încadrează în ramura dreptului civil, iar nu a dreptului administrativ sau al transporturilor, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În consecință, se susține că sintagma „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“, cuprinsă în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, nu îndeplinește condițiile calitative, potrivit cerințelor principiului respectării legilor, neavând claritatea, precizia și previzibilitatea pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, astfel încât sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție.6. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că sintagma „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“ este suficient de clar exprimată și previzibilă, reglementând una dintre excepțiile de la regula instituită în primul alineat al aceluiași articol, regulă care prevede posibilitatea formulării recursului împotriva unei hotărâri pronunțate în apel. Se consideră, astfel, că în cauză nu poate fi astfel vorba despre încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, noțiunile „navigație civilă“ și „activitate în porturi“, care sunt clare și precise, fiind definite și explicitate prin legi speciale.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în redactarea în vigoare la data sesizării instanței, respectiv 21 septembrie 2016. Prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, textul legal criticat a fost modificat, fără însă ca soluția legislativă vizată de criticile de neconstituționalitate, respectiv sintagma „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“, să fie eliminată sau modificată din cuprinsul textelor normative în prezent în vigoare. Curtea urmează să se pronunțe asupra textului de lege aplicabil în cauză, potrivit căruia „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile (...) privind navigația civilă și activitatea în porturi, (...).“11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016, „(1) Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.“13. Or, procesul în cadrul căruia s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate a început în data de 21 septembrie 2016, astfel cum reiese din actul de sesizare cu prezenta excepție de neconstituționalitate. Prin urmare, sub aspectul posibilității formulării recursului, în speță sunt aplicabile prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, care au un conținut identic cu cel cuprins la art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Diferența constă în perioada de aplicare în timp, în sensul că aplicarea art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă a fost prorogată pentru procesele începute pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019, așa cum expres dispune art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016, în timp ce art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 se referă la aceeași regulă, dar aplicabilă proceselor pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.14. Așa fiind, dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu au legătură directă cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată, cerință expres stabilită de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sub aspectul admisibilității unei excepții de neconstituționalitate. Interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată respectiva excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20).15. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, așa cum a procedat și anterior în situații obiectiv identice (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 201 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017; Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, Decizia nr. 733 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 26 martie 2019, sau Decizia nr. 72 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 aprilie 2021).16. În subsidiar, Curtea mai reține că motivarea excepției de neconstituționalitate se referă la faptul că dispozițiile legale criticate nu sunt aplicabile cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, dat fiind faptul că obiectul litigiului se referă la judecarea unei cereri căreia îi sunt aplicabile dispozițiile dreptului civil, iar nu cele ale dreptului transporturilor. În esență, se susține că sintagma „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“ cuprinsă în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă este susceptibilă de a fi aplicată în mod eronat în cauză. Or, aspectele criticate de autoarea excepției de neconstituționalitate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența de soluționare a Curții.17. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009).18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“ cuprinse în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea EBL Eurobarge LTD din Nicosia, Cipru, în Dosarul nr. 25.502/212/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
--------