DECIZIA nr. 115 din 16 martie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Bianca Drăghici	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 2.301/2/2019/a1 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.636D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că ordonanța de urgență are deplina posibilitate de reglementare, inclusiv de abrogare a unei legi organice.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 13 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.301/2/2019/a1, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Florin Gheorghe Hudrea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate contravin art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, prin încălcarea principiului separației puterilor în stat, fiind interzisă abrogarea de puterea executivă a unei legi adoptate de puterea legislativă. Totodată, art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 încalcă ierarhia legilor, nefiind posibilă abrogarea unei legi printr-un act normativ de nivel inferior, cum este ordonanța de urgență.6. Se menționează că, în cauză, taxa judiciară de timbru datorată e cea prevăzută de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, de 4 lei, și nu cea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, de 50 lei, Legea nr. 146/1997 având prioritate față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție.7. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele criticate sunt conforme cu prevederile constituționale invocate de către reclamant, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017 și Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă: a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare;“.12. În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, Curtea respingând excepția de neconstituționalitate.14. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (4) din Constituție în componenta sa referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, critică potrivit căreia este interzisă abrogarea de către puterea executivă a unei legi adoptate de puterea legislativă, nefiind posibilă abrogarea unei legi printr-un act normativ de nivel inferior, prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, precitată, paragraful 19, Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragraful 18, analizând dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, Curtea a statuat că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Aplicând aceste considerente, Curtea a reținut că Guvernul nu a exercitat în mod neconstituțional atribuții de legiferare, ci a adoptat o ordonanță de urgență cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În preambulul acesteia s-au motivat existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării, respectiv existența unor condiții noi în care urmează să se desfășoare activitatea sistemului judiciar datorită adoptării noilor coduri, Codul civil și Codul de procedură civilă, și necesitatea finanțării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale. Din fișa legislativă a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reiese că acesta se află la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în vederea legiferării. Curtea a observat că, în ceea ce privește Camera decizională, Constituția nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunțe (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014).15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.16. În final, Curtea observă că aspectele ce țin de modul de interpretare și de aplicare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu prevederile din Legea fundamentală invocate.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 2.301/2/2019/a1 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 58 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
-----