DECIZIA nr. 135 din 21 martie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia-Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Oana-Cristina Puică	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Lucia Badea și Gabriela Cîrstoiu în Dosarul nr. 1.094/280/2018/a1 al Tribunalului Argeș - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 69D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 130 din 9 martie 2017.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.094/280/2018/a1, Tribunalul Argeș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Lucia Badea și Gabriela Cîrstoiu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a admis, în parte, plângerea împotriva unei ordonanțe de clasare, în temeiul prevederilor art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, dispunând începerea judecății.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiție și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât nu permit invocarea pe calea contestației și a altor motive de nelegalitate a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, cum ar fi tardivitatea sau inadmisibilitatea plângerii împotriva soluției de clasare.6. Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât, potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor vizate de dispozițiile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, cauze în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau al urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile. De asemenea, arată că limitarea aspectelor de nelegalitate ce pot fi invocate în cadrul contestației este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală. Astfel, legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. Contestația nemotivată este inadmisibilă.“11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autoarele excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție și a prevederilor art. 2 paragraful 1 referitor la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că - ulterior sesizării sale, prin Decizia nr. 243 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 30 mai 2019 - a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară cu privire la dispoziția de începere a judecății referitor la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, pronunțată în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, este neconstituțională.13. În acest sens, prin decizia mai sus menționată, paragrafele 28, 39 și 40, Curtea a reținut că - deși intenția manifestă a legiuitorului, exprimată în expunerea de motive la Legea nr. 255/2013 (pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013), a fost ca „persoana dedusă judecății“ prin încheierea de începere a judecății, pronunțată în soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, să poată beneficia de aceleași drepturi procesuale ca persoanele trimise în judecată prin rechizitoriu - actuala reglementare a căii de atac a contestației în procedura plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată asigură controlul de legalitate al încheierii de începere a judecății, pronunțată în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, doar cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, iar nu și în ceea ce privește soluția de începere a judecății. Așadar, din această perspectivă, Curtea a constatat că excluderea posibilității de a formula contestație împotriva soluției de începere a judecății dispuse prin încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală este de natură a aduce atingere egalității în drepturi între cetățeni din perspectiva recunoașterii dreptului fundamental de acces liber la justiție. Astfel, având în vedere că procedura desfășurată în această materie are o influență directă asupra desfășurării și echității procedurii ulterioare, inclusiv asupra procesului propriu-zis, Curtea a constatat că soluția legislativă criticată este contrară prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public.14. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 243 din 16 aprilie 2019, mai sus citată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în cauza de față, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă.15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Lucia Badea și Gabriela Cîrstoiu în Dosarul nr. 1.094/280/2018/a1 al Tribunalului Argeș - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică
-----