DECIZIA nr. 274 din 9 mai 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Mihaela Senia Costinescu	- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea BDM Trade Expres - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 7.267/97/2013/a4 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.167D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că deciziile comitetului creditorilor reprezintă voința majorității creditorilor, orice creditor având posibilitatea de a contesta hotărârile în condițiile prevăzute de lege.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia nr. 332/2019 din 27 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.267/97/2013/a4, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de debitoarea Societatea BDM Trade Expres - S.R.L. din Hunedoara într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva încheierii judecătorului-sindic prin care a fost respinsă cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că dispozițiile legale criticate limitează calitatea procesuală activă de a promova o cerere de înlocuire a administratorului judiciar doar la comitetul creditorilor și judecătorul-sindic. Astfel, norma îngrădește accesul la justiție și dreptul de proprietate ale persoanelor care justifică un interes legitim și care fac parte integrantă în procedura insolvenței reglementată de legea specială, respectiv drepturile oricărui creditor individual sau ale asociaților/acționarilor societății debitoare. Or, comitetul creditorilor nu poate să se substituie în drepturile individuale de creanță ale unui creditor și în dreptul de proprietate al asociaților sau acționarilor.6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție. Or, astfel cum reiese din prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, acestea nu conțin norme care să limiteze accesul la justiție, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancționat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic.7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul conținut: „(2) În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor.“11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) privind liberul acces la justiție și în art. 44 care consacră dreptul de proprietate.12. Curtea reține că dispozițiile art. 22 din Legea nr. 85/2006 prevăd măsurile și sancțiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic, una dintre aceste măsuri fiind înlocuirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic. Astfel, în orice stadiu al procedurii, înlocuirea practicianului în insolvență operează din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, judecătorul-sindic fiind obligat să se pronunțe printr-o încheiere care să cuprindă motivele temeinice care au condus la adoptarea unei astfel de măsuri.13. Din dosarul cauzei reiese că autoarea excepției de neconstituționalitate a solicitat înlocuirea administratorului judiciar, iar această cerere a fost respinsă pe motivul lipsei calității procesuale active, întrucât, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, numai judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, care se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. În aceste condiții, consideră că îi sunt încălcate drepturile ce decurg din calitatea de creditor, neputând să își protejeze interesele pe care le are în societatea ce se află în procedura reorganizării.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că acestea sunt constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 1.122 din 10 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 29 octombrie 2009, Decizia nr. 1.509 din 18 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 28 ianuarie 2011, sau prin Decizia nr. 557 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 30 august 2011.15. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că procedura insolvenței este o procedură specială, caracterizată de celeritate și care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor. Curtea a constatat că specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție. Or, astfel cum reiese din prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, acestea nu conțin norme care să limiteze accesul la justiție, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancționat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic.16. Curtea a constatat că soluția legislativă potrivit căreia numai judecătorul-sindic îl poate înlocui pe administratorul judiciar, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, apare ca firească, având în vedere, pe de o parte, faptul că administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică desemnată să exercite atribuțiile prevăzute la art. 20 din Legea nr. 85/2006 în perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare a debitorului, iar, pe de altă parte, faptul că numai judecătorul-sindic este în măsură să aprecieze cu privire la îndeplinirea condițiilor necesare luării măsurii de înlocuire a administratorului judiciar.17. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege atacate defavorizează creditorii, Curtea a constatat că acestea nu instituie discriminări în fața legii, întrucât comitetul creditorilor reprezintă voința majoritară a tuturor creditorilor, și se aplică în mod egal acestora, fără privilegii sau deosebiri, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, „împotriva acțiunilor, măsurilor și deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestație la adunarea creditorilor“ (a se vedea Decizia nr. 1.509 din 18 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 28 ianuarie 2011). În același sens sunt și normele prevăzute la art. 103 alin. (2) din lege, care limitează intervenția în conducerea activității ori în administrarea averii debitorului, a acționarilor, asociaților și membrilor cu răspundere limitată, desigur, cu excepția și în limita cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege și în planul de reorganizare (a se vedea Decizia nr. 294 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 10 iulie 2014).18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția pronunțată prin deciziile menționate, cât și considerentele acestora sunt valabile și în prezenta cauză.19. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea BDM Trade Expres - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 7.267/97/2013/a4 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEMARIAN ENACHEMagistrat-asistent-șef,Mihaela Senia Costinescu
-----