DECIZIA nr. 317 din 30 mai 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38, 43 şi 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Ioana Marilena Chiorean	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38, 43 și 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Viorica Balint și alții în Dosarul nr. 2.481/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 94D/2020.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a criticii privind modalitatea de aplicare a dispozițiilor analizate din Legea nr. 567/2004. Cât privește criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 16 și 41 din Constituție, consideră că acestea sunt neîntemeiate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 20 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.481/117/2019, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38, 43 și 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorica Balint și alții într-o cauză având ca obiect obligarea ministrului justiției să emită un ordin de modificare a statelor de funcții și de personal al instanțelor, în sensul cuprinderii și a posturilor de grefier-arhivar cu studii superioare.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, în interpretarea dată dispozițiilor criticate de către Ministerul Justiției și de Curtea de Apel Târgu Mureș, emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcții de personal al instanțelor, respectiv modificarea efectivă și emiterea deciziilor de numire în funcția de grefier-arhivar cu studii superioare ar fi imposibile, adică aceste operațiuni/măsuri ar fi contrare normelor legale indicate. Astfel, dispozițiile art. 38, 43 și 44 din Legea nr. 567/2004 sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează în sensul că acestea ar împiedica emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcții de personal al instanțelor, respectiv modificarea efectivă și emiterea deciziilor de numire în funcție de grefier-arhivar cu studii superioare.6. În primul rând, se susține că o astfel de restricție ce îi privește pe grefierii-arhivari și grefierii-registratori constituie o discriminare interzisă de dispozițiile art. 16 din Legea fundamentală, întrucât în cazul grefierilor există posibilitatea încadrării într-o funcție cu studii superioare. Astfel, potrivit art. 70 din Legea nr. 567/2004, grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfășoară această activitate. Prin raportare la aceste prevederi legale, grefierii-arhivari sunt discriminați întrucât nu pot beneficia de vechime în specialitate juridică, respectiv drepturile salariale ale grefierilor-arhivari cu studii medii sunt mult mai reduse decât cele ale grefierilor-arhivari cu studii superioare. Totodată, se arată că, astfel cum rezultă din cuprinsul cap. II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în acest act normativ se regăsesc funcțiile de grefier-registrator și grefier-arhivar cu nivel de studii superioare.7. În al doilea rând, o astfel de interpretare ar restrânge și dreptul la muncă, garantat de dispozițiile art. 41 din Constituție. Astfel, prin efectul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, au fost modificate prevederile Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, în ceea ce privește promovarea grefierilor-arhivari și a grefierilor-registratori cu studii medii în grefieri-arhivari și grefieri-registratori cu studii superioare. Or, Legea-cadru nr. 153/2017 recunoaște funcțiile de grefieri-arhivari și grefieriregistratori cu studii superioare.8. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul organizării statelor de funcții și de personal din cadrul instanțelor și în domeniul salarizării, bucurându-se de o anumită marjă de apreciere.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38, 43 și 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: – Art. 38:(1) Poate fi numită în funcția de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).(2) Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de concurs, organizat la nivelul curților de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Parchetul Național Anticorupție.(3) Modul de organizare și desfășurare a concursului se stabilește prin regulamentul prevăzut la art. 9 alin. (2).– Art. 43: „Promovarea în funcții de execuție se face prin concurs sau examen, în funcția imediat superioară.“;– Art. 44:(1) Promovarea în funcții de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen.(2) Promovarea la instanțe sau parchete superioare se face numai prin concurs, organizat la nivelul curților de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori la Parchetul Național Anticorupție, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care are o vechime de cel puțin 3 ani în funcția în care este încadrat și calificativul «foarte bine» în această perioadă.(3) Modul de organizare și desfășurare a concursului sau examenului se stabilește prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Pentru promovarea în funcții de execuție în cazul informaticienilor, la elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (3) vor fi avute în vedere, după caz, și propunerile ministrului justiției, ale președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.13. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege criticate fac parte din cap. IV - Numirea, promovarea, suspendarea și eliberarea din funcție a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea din Legea nr. 567/2004, art. 38 reglementând numirea în funcția de grefier-arhivar și de grefier-registrator, iar art. 43 și 44 stabilind norme privind promovarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.15. Autorii excepției de neconstituționalitate critică interpretarea dată de Ministerul Justiției și de Curtea de Apel Târgu Mureș dispozițiilor criticate, potrivit căreia emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcții de personal al instanțelor, respectiv modificarea efectivă și emiterea deciziilor de numire în funcția de grefier-arhivar cu studii superioare ar fi imposibile, deși Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cuprinde și salarizarea grefierului-arhivar/registrator cu studii superioare.16. Având în vedere aceste critici ale autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).17. În consecință, problema de drept invocată de autorii excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale - referitoare la promovarea grefierilor arhivari/registratori în grefieri-arhivari/registratori cu studii superioare - este în realitate una de interpretare și de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.18. Întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38, 43 și 44 din Legea nr. 567/2004 este inadmisibilă.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38, 43 și 44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Viorica Balint și alții în Dosarul nr. 2.481/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEMARIAN ENACHEMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean
-----