DECIZIA nr. 303 din 25 mai 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 307 alin. (1) şi ale art. 321 alin. (1) din Codul penal

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Cristina Teodora Pop	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum și a prevederilor art. 307 alin. (1) și ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 140/99/2019 al Tribunalului Iași - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.245 D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât este nemotivată. În acest sens, se arată că autoarea excepției, deși invocă mai multe dispoziții constituționale, nu arată în ce constă această inadvertență cu dispozițiile Legii fundamentale. În aceste condiții, se menționează că instanța de contencios constituțional nu se poate subroga în obligația autoarei excepției de a motiva neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 140/99/2019, Tribunalul Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 307 alin. (1) și ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Maria Georgescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate de aceasta împotriva unei ordonanțe de clasare.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia prezintă situația de fapt și arată care a fost evoluția soluționării litigiului în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, fără a formula însă argumente referitoare la pretinsa contrarietate între dispozițiile legale criticate și prevederile constituționale invocate în prezenta cauză.6. Tribunalul Iași - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și că nu există contrarietate între dispozițiile legale criticate și prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum și dispozițiile art. 307 alin. (1) și ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală:(1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă:a) fapta nu există;b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege;– Art. 314 alin. (1) din Codul de procedură penală:(1) După examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probele necesare potrivit dispozițiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, soluționează cauza prin ordonanță, dispunând:a) clasarea, când nu exercită acțiunea penală ori, după caz, stinge acțiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1);b) renunțarea la urmărirea penală, când nu există interes public pentru continuarea urmăririi penale.– Art. 307 alin. (1) din Codul penal: „Schimbarea destinației fondurilor bănești ori a resurselor materiale alocate unei autorități publice sau instituții publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.“;– Art. 321 alin. (1) din Codul penal: „Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.“ 11. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalității în drepturi și ale art. 21 alin. (1) și (3) cu privire la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a constatat că, dacă o excepție de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). Prin aceeași decizie, s-a arătat că soluția anterior menționată va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, s-a arătat că instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“ (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008)13. Or, în susținerea prezentei excepții, autoarea nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci face trimitere la modalitatea de soluționare a cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, anterior momentului procesual al invocării acesteia.14. Pentru aceste motive, având în vedere considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 307 alin. (1) și ale art. 321 alin. (1) din Codul penal este inadmisibilă.15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 307 alin. (1) și ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 140/99/2019 al Tribunalului Iași - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEMARIAN ENACHEMagistrat-asistent,Cristina Teodora Pop
-----