DECIZIA nr. 178 din 4 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Ingrid-Alina Tudora	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Gheorghe Bena în Dosarul nr. 1.108/298/2019 al Judecătoriei Sebeș. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.599D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 510 din 13 iulie 2021.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Sentința civilă nr. 738 din 18 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.108/298/2019, Judecătoria Sebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Bena într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că stabilirea competenței exclusive de soluționare, în toate cazurile, în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția contravine dispozițiilor constituționale privind accesul liber la justiție, petentului fiindu-i practic imposibil să își exercite efectiv acest drept, în condițiile în care pentru exercitarea sa sunt uneori necesare cheltuieli însemnate cu desfășurarea procesului, începând cu depunerea plângerii contravenționale, prezentarea la fiecare termen în fața judecătoriei în a cărei rază de competență s-a săvârșit presupusa faptă contravențională, susținerea eventualelor cheltuieli de deplasare și cazare a martorilor, exercitarea căii de atac. Mai mult, în cazul contravențiilor rutiere care prevăd, ca măsură complementară, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pentru recuperarea permisului de conducere se impune obținerea unui certificat de grefă care să ateste formularea plângerii contravenționale, ceea ce necesită, de asemenea, deplasarea efectivă la instanță în vederea obținerii acestuia și apoi deplasarea la sediul teritorial al poliției din care face parte agentul constatator pentru recuperarea permisului, în condițiile în care formularea plângerii contravenționale suspendă executarea sancțiunilor, atât principală, cât și complementare. Apreciază, astfel, că este îngrădit dreptul de acces liber la justiție al contravenientului, în condițiile în care atât resursele materiale, cât și cele psihice ale unui contravenient sunt aproape imposibil de suportat, fiind restricționat, totodată, și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care o alternativă de soluționare a litigiului de către o altă instanță de judecată competentă teritorial nu există.6. Judecătoria Sebeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 882 din 15 decembrie 2015 și Decizia nr. 8 din 17 ianuarie 2017.7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, potrivit cărora „Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.“11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate în speță au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași norme din Legea fundamentală ca și în prezenta cauză, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 18 iulie 2019, Decizia nr. 199 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 6 iulie 2020, Decizia nr. 510 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 3 martie 2022, sau Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, decizii prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității acestora.13. Prin jurisprudența precitată (a se vedea Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021, paragrafele 17-19), Curtea a statuat că dispozițiile criticate instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și anume ca instanța competentă să soluționeze plângerea, această modalitate de reglementare reprezentând opțiunea legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție. În vederea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, ceea ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, are drept consecință respectarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Astfel, stabilirea competenței teritoriale unice a instanței de judecată pentru soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei/unor contravenții privind circulația pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general și obiectiv, respectiv cel al locului unde a fost săvârșită și constatată contravenția, ceea ce este pe deplin justificat și rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenții, și anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele care circulă pe drumurile publice și care trebuie să respecte aceleași reguli de circulație prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (a se vedea Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019, precitată, paragraful 19). Curtea a mai observat că stabilirea competenței judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția de a soluționa plângerea împotriva procesului-verbal conduce la facilitarea administrării probelor, spre exemplu, administrarea probei cu martorii aflați la locul săvârșirii faptei. Dacă procesul s-ar desfășura la instanța în circumscripția căreia domiciliază contravenientul, această probă ar fi mai dificil de administrat.14. Prin Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2019, precitată, paragraful 21, Curtea a constatat că dispozițiile art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu îngrădesc dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, iar o atare modalitate de reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, exprimând chiar o aplicare a principiului specialia generalibus derogant. Prin reglementarea criticată legiuitorul nu a înțeles să limiteze controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiții optime, a acestor drepturi constituționale.15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Bena în Dosarul nr. 1.108/298/2019 al Judecătoriei Sebeș și constată că dispozițiile art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sebeș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEMARIAN ENACHEMagistrat-asistent,Ingrid-Alina Tudora
-----