DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Andreea Costin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 1.159/59/2019/a1 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 86D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 277D/2020, nr. 332D/2020, nr. 466D/2020, nr. 859D/2020, nr. 939D/2020, nr. 1.244D/2020 și nr. 1.591D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, excepție ridicată de Carmen Grațiana Zorzon și Nicolae Mihăilescu în dosarele nr. 883/59/2019/a1.2, nr. 997/59/2019/a2, nr. 883/59/2019/a1/a4.1, nr. 883/59/2019/a1/a3, nr. 652/59/2020/a1 și nr. 5.603/325/2018/a9 ale Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în Dosarul nr. 788/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă.4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 277D/2020, nr. 332D/2020, nr. 466D/2020, nr. 859D/2020, nr. 939D/2020, nr. 1.244D/2020 și nr. 1.591D/2020 la Dosarul nr. 86D/2020, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții, sens în care menționează Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin încheierile civile nr. 2 din 13 ianuarie 2020, nr. 10 din 15 ianuarie 2020, nr. 5 din 21 februarie 2020 și nr. 18 din 11 martie 2020, prin încheierile din 24 iunie 2020 și 16 iunie 2020, precum și prin încheierile nr. 31 din 29 iulie 2020 și nr. 1 din 14 septembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 1.159/59/2019/a1, nr. 883/59/2019/a1.2, nr. 997/59/2019/a2, nr. 883/59/2019/a1/a4.1, nr. 883/59/2019/a1/a3, nr. 788/1/2020/a1, nr. 652/59/2020/a1 și nr. 5.603/325/2018/a9, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost invocată de Carmen Grațiana Zorzon și de Nicolae Mihăilescu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd în mod explicit scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în toate acțiunile și cererile, inclusiv în căile ordinare și extraordinare de atac în materia litigiilor de muncă, lăsând loc de interpretare instanțelor de judecată. Se mai arată că cererile de strămutare/recurs au fost invocate în cadrul unor litigii de muncă și, în consecință, asemenea cereri sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, conform prevederilor art. 270 coroborate cu cele ale art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și cu art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.9. Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:Articolul 29(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:a) stabilirea și plata pensiilor, precum și alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;b) stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială prevăzute de lege;c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;d) stabilirea și acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicție judecătorească, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;f) protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor;g) valorificarea drepturilor Societății Naționale de Cruce Roșie;h) exercitarea drepturilor electorale;i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;j) stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;k) drepturile și interesele legitime pretinse de foștii deținuți și persecutați pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 41 - Munca și protecția socială a muncii, art. 47 - Nivelul de trai, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1093 din 16 noiembrie 2021, constatând constituționalitatea acestora.16. Curtea a reținut că din economia prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 rezultă că regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Pentru soluționarea unei cereri de strămutare în materie civilă, independent de natura fondului procesului în cadrul căruia a fost formulată o atare solicitare, prin art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul prevede expres o taxă judiciară de timbru distinctă, specifică unui asemenea incident procedural. Totodată, înscriindu-se în marja sa de apreciere, prin dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul a instituit categoriile de acțiuni și cereri, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. Asemenea scutiri sunt prevăzute atât în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cât și în legi speciale.17. De asemenea, problema scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru pentru anumite categorii de cereri și acțiuni a mai fost analizată în jurisprudența Curții Constituționale cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, arătând că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, iar impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind așadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 642 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009).18. Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, însă, un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 433 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019).19. De asemenea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată posibilitatea scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, fiind eliminată astfel îngrădirea accesului la justiție din lipsa mijloacelor bănești (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012).20. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea a constatat că nu există o restrângere a exercițiului unui drept sau al unei libertăți, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională.21. Prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interferează cu dispozițiile constituționale privind munca și protecția socială a muncii, nivelul de trai și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, motiv pentru care invocarea dispozițiilor art. 41, 47 și 52 din Legea fundamentală nu are relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate.22. Curtea a mai precizat că interpretarea și aplicarea dispozițiilor referitoare la scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru revin instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei.23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, deciziile menționate sunt valabile în mod corespunzător și în cauza de față.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Grațiana Zorzon și de Nicolae Mihăilescu în dosarele nr. 1.159/59/2019/a1, nr. 883/59/2019/a1.2, nr. 997/59/2019/a2, nr. 883/59/2019/a1/a4.1, nr. 883/59/2019/a1/a3, nr. 652/59/2020/a1 și nr. 5.603/325/2018/a9 ale Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în Dosarul nr. 788/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
-----