PLAN
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Notă: Aprobat prin ORDINUL nr. 1.763 din 13 august 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 4 septembrie 2024.Cuprins1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management1.2. Procesul de elaborare al Planului de management1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.2. Hidrografie2.3. Pedologie2.4. Clima2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate3.2.1. Habitate Natura 20003.2.2. Habitate după clasificarea națională3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată3.3.1. Plante inferioare3.3.2. Plante superioare3.3.3. Nevertebrate3.3.4. Ihtiofaună3.3.5. Herpetofaună3.3.6. Avifaună3.3.7. Mamifere3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale4.1.2. Factorii interesați4.2. Utilizarea terenului4.3. Situația juridică a terenurilor4.4. Administratori, gestionari și utilizatori4.5. Infrastructură și construcții4.6. Patrimoniu cultural4.7. Obiective turistice5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT - PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI - ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei6.1.4. Evaluarea globală a speciei6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni6.3.1. Specii prevăzute în Anexa II a Directivei Habitate, menționate în Formularul standard al ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general7.2.2. Obiectiv specific7.2.3. Măsură specifică/măsură de management
OS9 Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
M13.1. Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități
Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ8.2. Estimarea resurselor necesare
Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate
Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ9.3. Indicarea activității realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
Anexa nr. 1 la Planul de management pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 2. Fotografii
Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale - GIS -1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Planul de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității ariei pentru care a fost realizat.
Întocmirea Planului de Management este o cerință esențială în alinierea politicilor de conservare a naturii din România la cele Europene, în conformitate cu legislația națională și internațională la care a aderat și România. De asemenea, planul de management trebuie să respecte legislația de mediu aflată în vigoare (Tabelul 1.1).
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnat pentru conservarea a 3 specii de mamifere: vidră (Lutra lutra), Liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii), Liliacul de apă (Myotis dasycneme), 4 specii de amfibieni: Izvorașul cu burtă roșie (Bombina bombina), Izvorașul cu burtă galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Triton carpatic (Triturus montandoni) și a unei specii de reptile: Țestoasa de apă (Emys orbicularis).
În ceea ce privește prezența pentru Triturus montandoni în ROSCI0310 ne menținem o poziție rezervată. În România prezența speciei este descrisă în Carpații Orientali și unele zone din Carpații Meridionali, la altitudini ce variază între 500-1500 m ASL - Cogâlniceanu 1997. În nordul arealului de distribuție sunt descrise populații de joasă altitudine - cca. 200 m ASL, acestea fiind întâlnite în zona de piemont a Maramureșului, în păduri sau imediata apropiere a acestora, utilizând habitate precum bălți permanente cu apă limpede și rece în sezonul de reproducere - Covaciu-Marcov et al. 2007. În zona Moldovei, populații de altitudine joasă - 340 m ASL - sunt descrise în zona Munților Tarcău, pe văile râurilor de munte în habitate precum cele descrise anterior - Gherghel și Ile 2006. Astfel, deși populații de Triturus montandoni la joasă altitudine sunt descrise în România, acestea sunt strâns legate de zonele montane, ale căror habitate nu sunt întâlnite în ROSCI0310. Totodată, datorită similitudinilor dintre Triturus montandoni și Triturus vulgaris, pot exista erori în determinarea speciilor, mai ales dacă vorbim de un număr mic de indivizi - Rafinski Arntzen 1987, Arntzen 1995, Babik et al. 2005 -.
În ceea ce privește Bombina variegata, aceasta este descrisă în Podișul Moldovei adesea hibridizând cu Bombina bombina în zonele de tranziție dintre populații - Strugariu et al 2006, Strugariu et al. 2008, Covaciu-Marcov et al 2008 -. Totuși, în urma inventarierii speciilor de herpetofaună din zona ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, nu am întâlnit indivizi din specia Bombina variegata, confirmând datele din literatura de specialitate existentă până în prezent- Strugariu et al 2006 -, acestea indicând, cel mai probabil, spre clasificarea eronată a unor indivizi hibrizi ai celor două specii.
Planul de management al unei arii naturale protejate este un document care precizează scopul ariei protejate - protecția și conservarea biodiversității specifice - și descrie în mod detaliat măsurile care trebuie luate pentru atingerea acestui scop, integrând necesitățile de protecție a biodiversității cu cele ale dezvoltării sociale și economice.
Totodată, în cadrul acestei secțiunii este inclus Tabelul 1.2, în calitate de tabel centralizator, ce sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management, adresate elementelor de interes conservativ, prezentate în funcție de starea de conservare și presiunile și amenințările identificate, ce au impact asupra acestora. Acest tabel are rolul de a centraliza măsurile de conservare, însă detaliere lor este realizată în Capitolul 7, din prezentul Plan de Management.
Managementul sitului Natura 2000 trebuie să țină cont de realitățile caracteristice fiecărei perioade și fiecărei utilizări a terenului în parte. Totodată, managementul sitului trebuie să fie participativ, atrăgând implicarea tuturor factorilor interesați, atât în procesul de elaborare a planului, cât și ulterior, în implementarea acestuia. Pe parcursul elaborării planului s-au organizat întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, beneficiarul proiectului depunând eforturi semnificative pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și consultați în mod corespunzător prin întâlnirile publice.
Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor de management pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicarea autorităților, așa cum se precizează în articolul 21, aliniatul 6 al O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011: "Autoritățile locale și naționale cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate și, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management."
Tabelul 1.1: Cadrul legislativ referitor la aria naturală protejată vizate de planul de management.
Tabel 1.2: Măsurile adresate elementelor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea.
Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR; Presiune - P și Amenințare - A1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
Elaborarea Planului de management s-a realizat în cadrul proiectului "Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței", cod SMIS 2014+ 102540 ce s-a desfășurat în perioada 01 iunie 2017 - 31 mai 2020. După cum reiese și din titlu, proiectul este mai amplu, abordând elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus-- Gura Ialomiței. Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din 21 de specialiști ai Societății Ornitologice Române, respectiv: Emanuel Ștefan Baltag - responsabil elaborare plan de management, Vitalie Ajder - ornitolog, Buta Loredana - botanist, Paul- Cristian Dincă și Raluca Melenciuc - herpetologi, Battes Karina, Cîmpean Mirela, Mărginean Mircea - ihtiologi, Vancsa Eva - expert micronevertebrate, Viorel Pocora și Gheorghe Zaharia - experți mamifere, Nemet Eniko, Czekes Zsolt - entomologi, Petrișor Galan, Igor Roșca, Silviu Costel Doru, Silvia Ursul - GIS/impact antropic, Mihaela Simion, Ovidiu Neculai Bufnilă, Alexandra Damian, Claudia Tache - comunicare, Ionica-Mirela Gavrilă, Antoaneta Ciobanu-Geolea, Geanina Jugănaru, Mariana Simon - UIP.
Studiile de teren au fost efectuate în perioada decembrie 2017 - august 2019. În paralel, au fost analizate și procesate toate rapoartele și datele obținute din aceste studii.
Planurile de management sunt elaborate în mod participativ, cu implicarea factorilor interesați, stabilind cadrul necesar conservării pe termen lung a speciilor și habitatelor de interes comunitar și dezvoltării durabile a acestor situri. Prin această direcție, proiectul contribuie la realizarea obiectivului specific al programului - creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității prin măsuri de management adecvate.
Obiectivele principale pentru implementarea proiectului și implicit elaborarea planurilor de management sunt:1. Colectarea și analizarea datelor pentru studiile necesare fundamentării planurilor de management și măsurilor de conservare;2. Redactarea și aprobarea planurilor de management pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea și a planului de management integrat pentru ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței;3. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la conservarea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din ariile protejate vizate de proiect;4. Creșterea capacității administratorului pentru implementarea planurilor de management și integrarea spațială a măsurilor de conservare.
Acțiunile pentru realizarea acestor obiective s-au desfășurat conform programului stabilit în cadrul proiectului. Cele mai multe eforturi s-au depus pentru atingerea Obiectivului 1 Colectarea și analizarea datelor pentru studiile necesare fundamentării planurilor de management și măsurilor de conservare, deoarece acesta este și primul pas ce trebuie realizat în cadrul proiectului. Totodată, elaborarea planului de management a depins în foarte mare măsură de atingerea acestui obiectiv.
Activitatea de teren a fost, la rândul ei, împărțită pe 4 direcții care converg către realizarea obiectivelor propuse:1. Studiu de inventariere, monitorizare și evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor din situl Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni;2. Studiu privind necesitățile de hrană și habitat ale speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni;3. Studiu privind impactul managementului piscicol asupra biocenozelor acvatice, precum și elaborarea unui set de măsuri privind corelarea activităților piscicole cu ciclul biologic anual al biocenozelor din interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni;4. Studiu de evaluare a activităților cu potențial impact antropic - presiuni și amenințări - ce afectează speciile și habitatele de importanță comunitară din interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Pentru implementarea acestor direcții de studiu au fost elaborate protocoalele de lucru pentru fiecare grup sau categorie de specii în parte, după care s-a trecut la implementarea acestor protocoale.
În perioada următoare se vor implementa protocoalele de monitorizare conform planului de lucru, continuând colectarea datelor în teren. 0dată cu analiza datelor colectate până în prezent se vor desemna anumite activități pe care se va concentra administratorul ariei naturale protejate în perioada următoare, dar se pot elabora și noi acțiuni în vederea unei mai bune colectări.
Având în vedere gradul foarte mic de cunoaștere a rețelei Natura 2000 în rândul populației și mai ales în rândul comunităților locale din sit sau din imediata apropiere a sitului, am întreprins mai multe deplasări pentru a discuta cu factorii interesați locali în vederea prezentării proiectului, dar și a rețelei Natura 2000 în general. Aceste întâlniri au avut scopul de a pregăti discuțiile ce au avut loc în vederea dezbaterii măsurilor de conservare ce vor fi incluse în Planul de Management.
În perioada următoare, administratorul ariei naturale protejate va organiza noi întâlniri cu factorii interesați, în vederea informării cu privire la necesitarea implementării rețelei Natura 2000, precum și cu privire la limitările determinate de acest statut pentru terenurile și activitățile ce se desfășoară în perimetrul sitului sau în imediata apropiere a acestuia. De asemenea, administratorul ariei naturale protejate va oferi consultanță de specialitate celor interesați în adaptarea activității lor la practicile prietenoase cu mediul și sprijin informațional pentru cei ce doresc să aplice pentru beneficiile acordate proprietarilor sau administratorilor de terenuri și activități economice desfășurate în siturile Natura 2000.
De asemenea, pentru discutarea măsurilor de conservare elaborate, s-au organizat întâlniri periodice cu Agențiile pentru Protecția Mediului Suceava, Administrațiile Bazinele de Apă, utilizatorii terenurilor și administratori ai resurselor naturale din situri, Asociația Națională a Producătorilor din Pescărie "ROMFISH", asociațiile cu profil agricol - culturi agricole, creștere animale etc -, administratorii fondurilor de vânătoare, instituții publice sau companii de stat din domeniile construcțiilor de drumuri și șosele, căi ferate, rețele de transport/distribuție gaze naturale și energie electrică, dar și cu orice alt factor interesat să desfășoare activități în ariile naturale protejate vizate de proiect.1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management
Aria Naturală Protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este sit Natura 2000 desemnat pentru speciile ce folosesc predominant habitate acvatice specifice zonelor joase din Podișul Sucevei. Această arie naturală protejată se suprapune în mare măsură peste ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, vizând aproximativ aceleași ecosisteme ce prezintă o importanță deosebită pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere pentru care au fost declarate.
Lacurile cuprinse de aria naturală protejată reprezintă sisteme acvatice artificiale, create pentru prevenirea inundațiilor, irigații și piscicultură. Aceste ecosisteme acvatice sunt un exemplu pentru comuniunea om-natură, iar includerea lor în Rețeaua Ecologică Europeană Natura 2000 certifică importanța lor pentru biodiversitate, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar.
Tabel 1.3: Ariile naturale protejate vizate de Planul de management
Valorile a -, b - și c - vor fi alese pe baza nomenclatoarelor: a - Tipul ariei naturale protejate conform nomenclatorului Tipuri de arii naturale protejate, b - Categoria ariei naturale protejate conform nomenclatorului Categorii de arii naturale protejate, c - Tipul suprapunerii poate fi: T - totală sau P- parțială
Figura 1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate ROSCI0310 și R0SPA0064 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.1.1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se află pe teritoriul județului Suceava, Regiunea Nord-Est, având o suprafață de 876 ha - Tabel 4, Anexa 3.2 -. Coordonatele geografice ce delimitează situl sunt: 26° 16' 46" longitudine estică și 47° 29' 36" latitudine nordică. Altitudinea minimă este de 254 m, cea medie de 271 m, iar cea maximă de 288 m. Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este amplasat în întregime pe Podișul Sucevei, pe valea Râului Șomuzul Mare care este afluent al Șiretului. Acest sit cuprinde 10 acumulări de apă și mai multe bazine piscicole de mici dimensiuni. Suprafața totală de apă - râuri și lacuri - ocupă 71.56% din suprafața sitului. Aceste acumulări sunt dispuse în cascadă, cele mai întinse fiind: Lacul Moara, Lacul Mihăiești, Lacul Pocoleni, Lacul Fălticeni I și Lacul Fălticeni II. Pe lângă suprafețele acvatice, în perimetrul sitului sunt, conform EUNIS: pășuni - 12.03% -, culturi - teren arabil - 7.49% -, alte terenuri arabile - 3.62% -, vii și livezi - 2.55% - și alte terenuri artificiale - 2.74% -. Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este situat în totalitate în Regiunea Biogeografică Continentală.
Tabel 1.4: Localizarea ariei naturale protejate
*) se completează numai pentru siturile de importanță comunitară - SIC - și pentru ariile de protecție specială avifaunistică - APSA -;
**) satele se completează în cazul ariilor naturale protejate ce includ și intravilanul localităților
Accesul în perimetrul sitului este predominant facil, primele două lacuri din sudul sitului - Lacul Fălticeni I și Fălticeni II - pot fi accesate pe Drumul Comunal DC1 Fălticeni - Țarna Mare; Lacul Pocoleni poate fi accesat pe Drumul European E85 și pe Drumul Județean DJ209A; Lacul Mihăiești poate fi accesat pe drumul Județean DJ209A, iar cea mai nordică acumulare poate fi accesată pe două drumuri agricole pietruite ce pornesc din Drumul Județean DJ209A sau pe Drumul Comunal DC 71, ce pornește din Groapa Vlădichii spre sud.
Figura 2. Harta localizării ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. - Anexa 3.2.1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnată ca sit de importanță comunitară - SCI -, prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, modificat și completat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr.2387/2011, cu o suprafață totală de 876,7 ha.
Figura 3. Harta limitelor ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.3.1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
Aria naturală protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu prezintă o zonare internă așa cum prevede Ordonanța de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificări și completări ulterioare, Art. 4, alin. 28. Această zonare internă nu este necesară având în vedere dimensiunea redusă a celor două arii naturale protejate.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este situată în extremitatea vestică a unității geologice Platforma Est Europeană.
Această platformă este cea mai veche unitate de platformă din țară, fiind formată în intervalul Proterozoic Mediu - Meoțian. În zona de studiu platforma are o structură mai complexă, determinată de căderi în trepte în fața ariei carpatice (Badea et al., 1983). Cele două componente din alcătuirea Platformei Moldovenești, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară, reflectă stadii diferite de evoluție: fundamentul reprezintă etapa mobilă de geosinclinal, în care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneze, metamorfism, magnetism), finalizate într-un sistem orogenetic, iar cuvertura, o etapă de stabilitate (platformică) în care depozitele acumulate în cicluri marine, succesive n-au suferit deformări tectonice, rămânând cvasiorizontale (Ionesi, 1994). În acest lung interval stratigrafic au existat mai multe etape de exondare.
Fundamentul (soclul) a fost interceptat în câteva foraje de adâncime la Iași-Nicolina (1121 m), Popești (-1370 m), Bătrânești (-1008 m) și Todireni (-950 m) (Ionesi, 1994), pe baza carotelor din aceste foraje s-a determinat faptul că este alcătuit din paragnaise plagioclazice, larg cristalizate, în care sunt injectate gnaise leucorate cu oligoclaz și microclin (Iași) sau gnaise cuarțo-feldspatice, oculare, albicioase sau rozii. La Todireni, la partea inferioară a forajului, în paragnaisele plagioclazice, s-a întâlnit și granit roz cu muscovit și biotit (Ionesi, 1994, Ionesi et al., 2005).
În ceea ce privește cuvertura sedimentară, acesta s-a format ca urmare a depunerii de sedimente peste soclu în trei megacicluri de sedimentare, respectiv: Vendian superior - Devonian, Cretacic - Paleocen - Eocenul mediu, Badenian superior - Meoțian (Ionesi, 1994, Juravle 2016). Pe parcursul ciclului Badenian superior - Meoțian, s-a produs o transgresiune marină, ce s-a extins pe toată suprafața platformei, determinând începerea ultimului și celui mai scurt ciclu de sedimentare. Cuvertura este alcătuită din depozite sedimentare de vârstă Ordovician, Silurian, Cretacic superior, Miocen (Tortonian-Basarabian) la care se adaugă depozite, spre marginea carpatică de vârstă, Jurasic superior.
Formațiunile geologice de suprafață aparțin Neogenului, fiind alcătuite din depozite basarabiene, volhiniene și depozitele cuaternarului, în special zonele de terasă și luncile.
Depozitele Volhinianului (Vh) acoperă în întregime regiunea sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, acestea aflorează în apropiere, în dreptul localităților Baia - Lespezi.
Distribuția areală a litofaciesurilor Volhinianului corespunde, într-o anumită măsură, și unei distribuții stratigrafice. În general, Volhinianul este alcătuit din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și de gresii oolitice. Între valea Șiretului și valea Moldovei, unde Volhinianul (vh) are circa 500 m grosime, s-au separat 8 niveluri de gresii și călcare, ce reprezintă repere lito și biostratigrafice importante. O altă caracteristică a Volhinianului din această regiune este prezența pietrișurilor. Acestea se dezvoltă în două strate de câte 0,2-0,5 m grosime, care aflorează pe stânga Șiretului. În timp ce al doilea nivel apare în jumătatea superioară a Volhinianului formând la V de satul Ciprian Porumbescu un pachet ce poate atinge 60 m grosime.
În regiunea Fălticeni - Baia - Boroaia, în Volhinianul superior apar mai multe strate de lignit, din care doar 3 au grosimi mai mari, cuprinse între 20 - 80 cm. Prezența acestora în sectorul Fălticeni demonstrează faptul că au existat mai multe oscilații pozitiv-negative ale Volhinialui superior (Ionesi, 1962).
Fauna determinată în depozitele de nisipuri și din gresii oolitice cuprinde Ervilia dissita, Eichw., foarte frecventă, Cardium latesulcum, Cardium latesulcum, Munst., C. gracile Pusch., Cardium gracile kasinkense Kol., Tapes gregaria Partsch, Tapes vitalianus infrasarmatica Andr., Mactra eichwaldi Lask., Certhium rubiginosum Eichw., Certhium mitrale Eichw. etc (Macarovici, 1972 Saulea 1967). În nivelele superioare apare sporadic și Mactra vitaliana siminescui Mac., formă frecventă în partea inferioară a Basarabianului. Din argilele nisipoase de la partea inferioară a Volhinialului (Văculești) se cunosc impresiuni de plante. Impresiuni de plante se cunosc de asemenea din argilele cu intercalații subțiri de lignit din regiunea văii Moldova (Șoldănești, Rădășeni).
Câteva nivele de gresii și gresii oolitice, în cuprinsul cărora se găsesc și puncte fosilifere mai importante, sunt distribuite în apropierea ariei naturale protejate. Primul nivel apare la 130150 m altitudine la SV de Botoșani (Curtești), urmat de nivelul situat la 220-240m, cu extindere mai mare, care se poate urmări de la V la Dorohoi (Șdendriceni) până la Burdujeni, pe stânga văii Suceava, în fața orașului Suceava, fiind o gresie oolitică (oolitul de Burdujeni) cu frecvente exemplare de Ervillia dissita. La E de valea Șiretului, se găsește la 280-300 m altitudine, între Vlădeni - Brehuești - Corni. Ultimul nivel de gresii oolitice se individualizează în cuprinsul unui pachet de nisipuri de la partea superioară a Volhinianului. El se poate urmări din V, de la Pârtești, prin Bălăceana - S de Fălticeni (Șoldănești) - Hârtop - Valea Glodului - Dolheștii Mari. Acesta este situat la 520 m altitudine în V și coboară treptat spre SE până la 350 m în apropiere de valea Șiretului.
Din datele de suprafață și de foraj rezultă că Volhinianul are grosimi mici de 200 m în marginea de NE a regiunii și câștiga treptat grosime spre valea Șiretului (650 m la Vorona). De aici spre SV creșterea grosimii este mult mai accentuată, încât atinge aproximativ 2000 m la marginea zonei subcarpatice.
Figura 4. Hartă geologică pentru aria naturală protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.5.2.2. Hidrografie
Din punct de vedere hidrografic, situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este situat în bazinul hidrografic al râului Șomuzul Mare, ocupând un sector de circa 14.5 km din valea râului. Pe acest sector al râului, s-au realizat de-a lungul timpului numeroase lucrări hidrotehnice, respectiv lucrări de regularizare, îndiguire și consolidări de maluri, de îmbunătățiri funciare și lucrări de construcție a lacurilor de acumulare și a incintelor piscicole. Utilizarea acestora este diversă, având caracter economic (piscicultură, agrement), dar și caracter hidrologic, de regularizare a debitelor și de a genera rezervă de apă.
Suprafața bazinului hidrografic a râului Șomuzul Mare este de 489 kmp, râul își are obârșia în Podișul Sucevei și se varsă în râul Siret în dreptul localității Gulia. Lungimea cursului principal este de circa 51 km, râul înregistrând un debit mediu de 1,2 mc/s. Afluenții râului Șomuzul Mare aduc un aport scăzut de apă, fapt determinat de caracterul permanent sau semi-permanent dar și de suprafața redusă a bazinului de recepție. Albia majoră are o lățime medie de 500 m în dreptul localității Fălticeni, fapt ce a permis amenajarea hidrotehnică a acesteia. În lungul râului Șomuzul Mare s-au amenajat o serie de lacuri/iazuri: Fălticeni II, Făliceni I, Pocoleni, Mihăiești, Moara și alte incinte piscicole de dimensiuni mici. Suprafața totală a luciului de apă este de circa 569,25 ha, unele iazuri fiind parțial umplute cu apă în anumite momente din an.
Râul Șomuzul Mare este protejat de poluarea cu reziduuri industriale și menajere de către o stație de epurare. Pe baza analizelor efectuate zilnic pe cursul râului, în aval de stația de epurare și pe baza informațiilor din literatura de specialitate, s-a determinat faptul că apa face parte din clasele a II-a și a III-a de calitate pentru 7 indicatori chimici, iar pentru conținutul în NH_4 și substanțe organice în categoriile IV și V de calitate.
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se situează în cursul mediu al râului Șomuzul Mare, cuprinzând un sector de circa 14,5 km, acest sector este ocupat de iazuri și incinte piscicole.
Figura 5. Hartă hidrografică a ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.6.2.3. Pedologie
Învelișul de soluri din arealul studiat s-a format ca urmare a interacțiunii diferite în spațiu și timp a factorilor naturali: litologie, relief, climă, vegetație, faună, apă, factorul antropic, la care se adaugă timpul (ca durată de manifestare a factorilor pedogenetici). Dintre aceștia, factorii suport (litologie, morfologie), factorii bio-climatici și timpul au caracter de permanență, apa devenind distinctă acolo unde este în exces, iar factorul antropic numai pe solurile îndelung folosite în agricultură sau prin modificări aduse componentelor mediului natural. Cu toate acestea, la nivel local, relieful și litologia pot fi principalii factori de control ai formării solurilor.
Încadrarea taxonomică a solurilor s-a făcut conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS, 2012). Față de sistemele de clasificare anterioare, acesta are un profund sens genetic și reflectă relațiile de înrudire dintre și/în cadrul claselor (categoriilor) separate. De asemenea, se remarcă prin alinierea la standardele internaționale, din necesitatea corelării taxonomiei solurilor României cu clasificările internaționale (WRB, FAO-UNESCO și Soil Taxonomy).
Caracteristicile spațiale ale învelișului de sol au fost determinate după prelucrarea hărții solurilor (scara 1:200.000), fiind identificate 3 tipuri genetice de sol care fac parte din 3 clase de sol, care au fost divizate, pe baza subtipurilor de sol. Conform repartiției geografice a solurilor pe teritoriul României, solurile prezente în cadrul ariei naturale protejate fac parte din regiunea de deal și podiș, respectiv Podișul Moldovei. Astfel, învelișul de sol se caracterizează printr-o gamă variată de soluri zonale, faeozomuri, la care se adaugă pe suprafețe de soluri intrazonale, protisoluri și antrosoluri (Rădoane, 2002).
Ponderea cea mai mare în ceea ce privește clasele de soluri o deține clasa protisolurilor, care ocupă 206,25 ha (23,51%) din suprafața totală a sitului (877,5 ha). Urmează ca răspândire clasa faeoziomurilor cu o suprafață de 94,40 ha (10,76%), fiind urmată de clasa antrosoluri cu o suprafață de 43,07 ha, respectiv 4,91%. La toate acestea se adaugă și suprafețele acvatice ce ocupă o suprafață de 533,74 ha, respectiv 60,83% din suprafața ariei naturale protejate. Un aspect important de menționat privind suprafețele lacustre este gradul mare de colmatare a unor incinte piscicole, unele dintre acestea fiind lipsite de apă o lungă perioadă de timp, solul fiind expus la suprafață.
Faeoziomurile (FZ) sunt caracterizate prin prezența orizontului A molic (Am) și orizont subiacent (AC, Bv sau Bt), având culori cu crome și valori mai mici de 3,5, cel puțin în partea superioară și cel puțin pe fețele agregatelor structurale și fără orizont Cca sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 cm sau 200 cm, în cazul texturii grosiere.
Faeoziomurile cambize și argice (FZ cb și FZ ar) sunt întâlnite pe o suprafață de 94,40 ha (10,76%) din aria sitului. Faeoziomurile argice prezintă profil de tipul Ap-Am-AB-Bt-Cca, cu textură lutoasă sau luto-argiloasă, diferențiată pe profil și un orizont Bt argic, fiind îmbogățit în argilă. Sunt soluri formate pe depozite loessoide și luturi sub vegetație inițial forestieră (Florea, 2003). În zona joasă, cu un drenaj mai slab, solurile pot fi afectate de procesul de stagnogleizare cu intensitate slabă până la moderată. Structura acestor soluri este glomerulară bine dezvoltată în orizontul Am și moderat dezvoltată în Bt. Structura bună și textura favorabilă se reflectă în însușirile fizice în general bune a acestor soluri, care sunt totuși mai tasate și mai puțin permeabile decât faeoziomurile cambice (Florea, 2012). Procesul de bioacumulare favorizează acumularea unei cantități însemnate de humus de tip mull calcic în orizontul Am. Utilizarea faeoziomurilor este foarte variată, aceste soluri având o fertilitate bună, fiind utilizate pentru cultivarea cerealelor, dar și pentru pășuni.
Aluviosolurile (AS) ocupă o suprafață de circa 158 ha (13 % din suprafața sitului). În lunca râului Șomuzul Mare, aluviosolurile entice s-au format în condițiile excesului de umiditate freatică. Aluviosolurile sunt soluri constând din material parental fluvic pe cel puțin 50 cm grosime și având cel mult un orizont A (Am, Au, Ao) (Secu, 2008). Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăți diagnostice, în afară de cel mult orizont vertic asociat orizontului C, proprietăți salsodice și proprietăți gleice (orizont Gr) sub 50 cm adâncime. Vegetația naturală caracteristică este reprezentată de plante ierboase, ce sunt favorabile dezvoltării pășunilor și fânețelor. Din punct de vedere agricol, favorabilitatea acestor soluri pentru diferite culturi este foarte variată, determinată și de condițiile locale.
Antrosolurile (AT) sunt soluri care au fost transformate prin procese antropedogenetice, respectiv arătură adâncă, aplicarea de material bogat în nutrienți, adăugări de materiale străine. Antrosolurile erodice ocupă o suprafață de 43,07 ha (4,91%) și se întâlnesc pe versanți puternici înclinați din nordul sitului. Aceste zone sunt puternic erodate, solurile fiind utilizate ca pășuni.
Tabel 2.1. Caracteristici spațiale ale învelișului de sol din aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Figura 6. Hartă solurilor pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.7.2.4. ClimaRadiația solară
Radiația solară reprezintă radiația provenită de la discul solar ce atinge suprafața terestră și suferă o serie de modificări. Cantitatea de radiație solară primită de la Soare este strict influențată de geometria Pământ - Soare, de poziția latitudinală pe glob, de caracteristicile optice ale atmosferei terestre și nebulozitate. Înălțimea Soarelui pe bolta cerească prezintă un mers diurn ascendent până în momentul producerii amiezii - meridianul locului - și descrește în cea de a doua parte a zilei. La nivel anual, cantitatea de radiație solară crește de la solstițiul de iarnă - luna decembrie - 154 W m^-2 și atinge maximul la solstițiul de vară - luna iunie - 719 W m^-2, aceste valori fiind calculate pentru stația meteorologică Iași (Clima României, 2008)Temperatura
Temperatura reprezintă starea de încălzire a unui corp, constituind principalul element meteorologic din atmosfera terestră. Distribuția spațială a temperaturii aerului poate fi exprimată statistic, folosind mai mulți parametri climatici specifici temperaturii: temperatura medie multianuală, valorile extreme, durata intervalelor cu valori caracteristice, frecvențe, probabilități etc (Clima României, 2008).
Pentru realizarea modelelor de distribuție a valorilor de temperatură ale aerului și intervalele specifice perioadelor cu îngheț târziu - de primăvară - și îngheț timpuriu - de toamnă -, a fost utilizat setul de date R0CADA - Romanian daily gridded climatic dataset - 1961-2013.
Temperatura medie multianuală în cadrul sitului ROSCI310 Lacurile Fălticeni este de 8,7°C. La nivel lunar, temperatura aerului variază între -3,0°C în luna ianuarie și 19,7°C în luna iulie. Fragmentarea reliefului induce variații termice verticale, valorile cele mai scăzute înregistrându-se în altitudine pe parcursul anului prin diminuarea temperaturii medii anuale a aerului conform gradientului termic vertical de aproximativ 0,6°C/100 m. Climatul acestei regiuni este specific zonelor deluroase și de podiș.
Înghețul timpuriu reprezintă momentul din an, în care temperatura medie a aerului a coborât sub pragul de îngheț - 0°C -, iar cel târziu - de primăvară -, momentul din an în care se înregistrează ultima valoare medie a temperaturii aerului de sub 0°C. Înghețul timpuriu și înghețul târziu se produc în afara anotimpului de iarnă și sunt specifice semestrului rece al anului.
În cadrul regiunii analizate, data medie de producere a înghețului timpuriu oscilează în intervalul 20.10. în zona înaltă și 22.10. în lungul văilor. Aceste răciri sunt cauzate de condițiile de stabilitate atmosferică specifice formațiunilor barice anticiclonale ce pot genera răciri intense în special pe fundul văilor, generând apariția și dezvoltarea fenomenelor de inversiune termică. Inversiunile termice pot genera scăderi puternice de temperatură, ce pot duce la disfuncții majore habitatelor naturale.
Figura 7: Harta înghețului în aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Înghețul târziu - de primăvară - are o dată medie de producere ce variază între 10 aprilie, în regiunile joase și 20 aprilie, în regiunile înalte. În cadrul sitului data medie de producere a înghețului târziu variază între 10 - 12 aprilie. Totuși, acesta se poate produce și mai târziu, având capacități mari de răcire. Înghețul târziu se poate produce și în ultima decadă a lunii aprilie sau în prima decadă a lunii mai, acest fenomen climatic purtând denumirea populară de "Sfinții de gheață". Intervale de îngheț târziu pot genera daune importante în mediile naturale și cele socio-economice.
Precipitațiile atmosferice și regimul acestora decurge din interacțiunea factorilor genetici ai climei la nivel continental și cei locali (Clima României, 2008).
Influența centrilor barici care acționează asupra continentului și poziția geografică a țării noastre determină particularități distincte în distribuția și cantitatea de precipitații la nivel anual și multianual (Clima României, 2008).
Figura 8: Cantitatea de precipitații în luna iunie pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, pentru intervalul 2000 - 2013
Cantitatea medie multianuală de precipitații în cadrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni variază între 550 - 600 mm/mp. Analiza repartiției cantităților de precipitații pentru fiecare lună a anului scoate în evidență specificul climatului continental. Astfel, cantitatea de precipitații medii lunare variază între 23 mm/mp în luna ianuarie până la valori maxime în lunile iunie - 98 mm/mp - și iulie - 96,1 mm/mp - în intervalul 1961 - 2013.
Din analiza valorilor lunare multianuale ale cantităților de precipitații de la stațiile meteorologice, rezultă că, în general, din luna februarie până în iunie-iulie - în unele cazuri și în luna august -, cantitatea de precipitații crește, iar din luna septembrie spre sfârșitul anului și în luna ianuarie cantitatea de precipitații scade.
Lunile iunie și iulie, în cadrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, se caracterizează prin cantități medii de precipitații ce oscilează în jurul valorii de 95 - 100 mm/mp în luna iunie și 100 - 105 mm/mp în luna iulie pentru intervalul 2000 - 2013. Cantitățile de precipitații ce cad în medie în lunile iunie și iulie se încadrează în specificul regiunilor specifice Podișului Sucevei.
În zona înaltă a sitului și în cadrul bazinului hidrografic, cantitatea de precipitații crește odată cu altitudinea.Umezeala relativă
Umezeala relativă reprezintă gradul de saturație a aerului cu vapori de apă, fiind reprezentată în procente ce reprezintă raportul procentual dintre tensiunea reală și tensiunea maximă a vaporilor de apă, în funcție de temperatura aerului din momentul observației.
Figura 9: Cantitatea de precipitații în luna iulie pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni pentru intervalul 2000 - 2013
Umezeală relativă variază în raport invers cu temperatura aerului, valorile cele mai ridicate înregistrându-se în anotimpul rece, iar cele mai mici în anotimpul cald. În aria naturală protejată Lacurile Fălticeni, valoarea medie multianuală a umezelii relative este de aproximativ 78-80%, valori influențate de efectul de baraj al lanțului Carpatic, valori caracteristice zonelor de podiș.Vântul
Pentru Podișul Sucevei frecvența lunară predominantă a vântului din nord-vest oscilează pe parcursul anului între 35,2% în luna iulie și 18,5% în luna noiembrie și ating viteze medii de 5 m/s. Frecvența lunară a vântului din sud-est se schimbă de la 13,4% în lunile martie și aprilie până la 5,9% în luna iulie. Viteza medie multianuală a vântului depășește 4 m/s datorită deschiderii favorabile față de circulația atmosferică.
Figura 10. Harta temperaturilor - medii multianuale - Anexa 3.8.
Figura 11. Harta precipitațiilor - medii multianuale - Anexa 3.9.2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu prezintă elemente de tip abiotic pentru care a fost necesară desemnarea acestui sit.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
În perimetrul sitului au fost identificate 6 tipuri de ecosisteme, dintre care cel mai bine reprezentate sunt cele de Lacuri și iazuri, prin amenajările piscicole, precum și Apele dulci curgătoare din regiunea de câmpie (Tabel 3.1), prin râurile ce străbat situl. Cu o pondere medie întâlnim pășunile și terenurile arabile, iar cu suprafețe restrânse sunt viile, livezile de pomi și arbuști fructiferi, precum și plantațiile forestiere (Tabelul 3.1).
Tabel 3.1: Tipurile de ecosisteme prezente în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni
Ecosisteme acvatice3.1.1. Lacuri și iazuri din interiorul amenajărilor
Acest tip de ecosistem este reprezentat de acumularea Moara în partea de nord, Mihăiești, Acumularea Pocoleni, Acumulările Fălticeni II și Fălticeni I, la care se adaugă și restul bazinelor piscicole de dimensiuni mai mici din fermele piscicole.
Aceste iazuri au suprafețe diferite și la nivelul lor se desfășoară activități piscicole caracteristice. Regimul hidrologic al acestora se modifică în funcție de sezon și activitatea desfășurată. Vegetația lipsește în largul iazurilor, acolo unde adâncimea este cea mai mare, fiind concentrată în zona de mal - vegetație palustră.– 122 Lacuri și bălți permanente cu regim hidrologic redus - Speciile Bombina bombina, Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Natrix natrix se întâlnesc pe malul lacurilor, în zonele cu nivelul apei mai redus și cu vegetație abundentă.– 123 Lacuri și iazuri în interiorul amenajărilor - speciile Bombina bombina, Bufo viridis, Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Emys orbicularis, Natrix natrix se concentrează pe malurile lacurilor și iazurilor, în zonele cu apă de mică adâncime, precum și în zonele îndiguite și betonate, acestea fiind folosite ca habitate de estivare.– 124 Ape stătătoare temporare - speciile Lissotriton - Triturus - vulgaris, Triturus cristatus, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Hyla arborea folosesc bălțile temporare pentru reproducere.
Din această categorie fac parte două tipuri de sub-ecosisteme prezentate separat datorită particularităților funcționale pe care le dețin.3.1.1.a. Ecosisteme palustre
Vegetația de mlaștină palustră este reprezentată de comunități vegetale edificate de specii, precum Phragmites australis - care formează uneori suprafețe compacte mari -, Typha latifolia, Typha latifolia, Eleocharis palustris, Schoenoplectus lacustris, Alisma plantago- aquatica, Butomus umbellatus, Carex acutiformis, Carex riparia, Carex vulpina, Iris pseudacorus aparținând asociațiilor Typhetum angustifoliae, Scirpo-Phragmitetum, Caricetum ripariae-acutiformis.– 212 Mlaștini eutrofe - de altitudine joasă - - în zonele cu mlaștini eutrofe întâlnim speciile Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina, Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Emys orbicularis, Natrix natrix.3.1.1.b. Ecosistemele acvatice
Vegetația acvatică este prezentă în toate bazinele acvatice, atingând un maximum de dezvoltare în lunile august-septembrie. A fost studiată pe baza traseelor și observațiilor realizate de la malul acumulărilor/bazinelor piscicole.
În urma prelevării de probe, au fost identificate următoarele comunități de plante acvatice:– Acumularea Fălticeni I: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Najas marina, Potamogeton crispus, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodela polyrhiza.– Acumularea Fălticeni II: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodela polyrhiza– Acumularea Pocoleni: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodela polyrhiza– Acumularea Mihăiești: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodelapolyrhiza, Riccia fluitans– Acumularea Moara: Potamogeton crispus. Ranunculus trichophyllus.3.1.2. Apele dulci curgătoare din regiunea de câmpie
Acest tip de ecosistem este reprezentat de râul Șomuz, pe secțiunile incluse în sit, cu caracter permanent și cu regim hidrologic neuniform - maxime înregistrate primăvara și minime în timpul verii. În perioadele cu ploi torențiale, debitul, viteza și turbiditatea apei cresc. Pe sectorul din cadrul sitului, s-a observat că malurile râului Șomuz sunt colonizate de fitocenoze de Salix alba. Pe malul râului apar și fitocenoze de vegetație palustră edificată de specii de Carex, Phragmites, Typha sp.
Speciile de herpetofaună din situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni au fost întâlnite în 11 tipuri de ecosisteme.– 142 Ape dulci curgătoare din regiunea de deal - speciile genului Peolophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Bombina bombina, Natrix natrix folosesc habitatele de mal cu vegetație bogată cât și malurile deschise ca habitate de estivare.– 1415 Canale în interiorul amenajărilor - speciile Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Natrix natrix, acestea folosind ca habitate malurile canalelor cu debit scăzut și vegetație caracteristică.Ecosisteme terestre3.1.3. Ecosisteme de pajiști
Pajiștile din cadrul sitului sunt utilizate în principal ca pășuni și fânețe și se găsesc în diferite stadii de înțelenire și înierbare, multe dintre ele fiind puternic degradate de activitățile agricole din zonă.
La nivelul pășunilor au fost identificate asociații vegetale, precum:– Taraxaco serotinae-Festucetum valesiacae, puternic degradate, edificate de specii precum: Festuca valesiaca, Plantago lanceolata, Thymus pannonicus, Artemisia austriaca, Salvia nemorosa, Carduus acanthoides, Erodium cicutarium, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias;
Pajiștile utilizate ca fânețe prezintă o fitodiversitate mai mare decât cea regăsită în cadrul pășunilor. Faptul că nu este permis accesul animalelor în aceste zone a făcut ca unele dintre speciile caracteristice să se păstreze la nivelul acestor zone, însă populațiile sunt de dimensiuni mici, iar zonele adiacente sunt deja puternic afectate de practicile agricole.
Alături de acestea au fost identificate în cadrul sitului comunități cu Alopecurus pratensis, Poapratensis, Lolium perenne și Trifolium repens.– 232 - Pajiști stepice - speciile Lacerta agilis, Natrix natrix sunt întâlnite în habitate cu vegetație înaltă, folosindu-le ca teritorii de reproducere și/sau de hrănire.– 272 Pășuni - rar sunt întâlnite speciile de Lacerta agilis și Natrix natrix. Pelobates fuscus folosește pajiștile cu soluri afânate pentru a se îngropa pe timpul zilei.3.1.4. Plantații forestiere
La baza lacului Moara este plantată o perdea de protecție și de susținere a digului, formată din Populus sp., tot în această zonă găsim și o mică plantație de Robiniapseudoacacia.3.1.5. Terenuri arabile– 271 Terenuri arabile - specia Lacerta agilis folosește habitatele de la limita dintre zonele agricole și pajiști.– 2821 Drumuri și căi ferate - speciile Natrix natrix și Lacerta agilis utilizează zonele asfaltate, pentru a se încălzi.– 2811 Localități cu structură continuă - în localitățile din sit, întâlnim Lissotriton - Tirturus - vulgaris, Triturus cristatus, Bombina bombina, specii care uneori se reproduc în șanțurile de la marginea drumurilor și Bufo viridis specie activă noaptea, este întâlnită frecvent la marginea drumurilor, lângă stâlpii de lumină unde se hrănește.3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate
În formularul standard al ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu sunt menționate habitate sau specii de plante de interes comunitar, dar, în urma observațiilor realizate în teren am identificat cinci categorii de habitate de importanță comunitară. Având în vedere importanța pentru conservare a acestor habitate, ele vor fi prezentate la punctul 3.4, Alte specii de floră și faună.
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition
62C0* Stepe ponto-sarmatice
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae
6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae
Aceste habitate sunt prezentate în Anexa 4. Habitate Natura 2000 și descrise în Subcapitolul 3.4 și au fost identificate pe durata studiului pentru realizarea Planului de Management.
Figura 12. Harta ecosistemelor - Anexa 3.10.3.2.1. Habitate Natura 2000
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.3.2.2. Habitate după clasificarea națională
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnat pentru conservarea a 3 specii de mamifere - Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme -, 4 specii de amfibieni - Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni - și a unei specii de reptile - Emys orbicularis -. Dintre acestea, două specii de amfibieni - Bombina variegata, Triturus montandoni - nu au condițiile ecologice necesare pentru a ocupa habitate din sit, ele fiind probabil în mod eronat sau accidental introduse în fișa standard. În continuare vom prezenta tabelele pentru descrierea speciilor ce au fost monitorizate până în prezent, împărțite pe grupuri de specii, fiecare în subsecțiunea corespunzătoare.3.3.1. Plante inferioare
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde plante inferioare care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.2. Plante superioare
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde plante superioare care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.3. Nevertebrate
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde nevertebrate care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.4. Ihtiofaună
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde specii de ihtiofaună care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.5. Herpetofaună
Tabelul 3.2. Date generale pentru izvorașul cu burtă roșie Bombina bombina
Tabelul 3.3. Date specifice pentru specia Bombina bombina la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.4. Date generale pentru țestoasa de apă Emys orbicularis
Tabelul 3.5. Date specifice pentru specia Emys orbicularis la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.6. Date generale pentru specia Triturus cristatus
Tabelul 3.7. Date specifice pentru specia Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate
3.3.6. Avifaună
Pe durata studiului au fost reconfirmate toate cele 19 specii de păsări ce constituie obiectul de conservare a ariei naturale de protecție avifaunistică R0SPA0064, precum și cele 21 de specii încadrate în formularul standard la categoria 3.2.b Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.3.3.7. Mamifere
Pe durata studiului au fost identificate toate cele 3 specii de mamifere ce constituie obiectul de conservare al ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Tabelul 3.8: Date generale pentru vidră Lutra lutra
Tabelul 3.9: Date specifice pentru vidră Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.10: Date generale pentru liliacul cu urechi late Myotis bechsteinii
Tabelul 3.11: Date specifice pentru liliacul cu urechi late Myotis bechsteinii la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.12: Date generale pentru liliacul de iaz Myotis dasycneme
Tabelul 3.13: Date specifice pentru liliacul de iaz Myotis dasycneme la nivelul ariei naturale protejate
Pentru specii, distribuția este prezentată ca poligoane. Hărțile distribuției speciilor sunt anexate planului de management - Anexa 3.12.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată
În urma studiului desfășurat în cadrul proiectului "Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței", cod SMIS 2014+ 102540 au rezultat mai multe tipuri de habitat și specii ce sunt incluse în Directiva Habitate 92/43/EEC. Având în vedere faptul că aceste specii nu au constituit obiectivul desemnării siturilor ca arii naturale protejate, ele vor fi menționate în cadrul acestui capitol ca fiind elemente de floră și faună relevante pentru aceste situri Natura 2000.
Dintre speciile de pești ce reprezintă un interes conservativ, dar care nu au fost integrate în fișa standard a sitului, au fost identificate pe parcursul studiului efectuat: Cobitis taenia - zvârluga - și Rhodeus sericeus amarus - boarța -. Ambele specii de pești prezintă populații auto-sustenabile la nivelul ariei naturale protejate.
Tabel 3.13: Date specifice zvârlugii (Cobitis taenia)
Tabel 3.14: Date specifice boarței (Rhodeus sericeus amarus)
Dintre speciile de mamifere ce reprezintă un interes conservativ, dar care nu au fost integrate în fișa standard a sitului, pe parcursul studiului efectuat a fost identificat popândăul Spermophilus citellus.
Tabel 3.15: Date specifice popândăului (Spermophilus citellus)
Habitate Natura 2000, ce au fost identificate pe
durata studiului pentru realizarea Planului de management
Tabelul 3.16. Date generale ale habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition
Tabelul 3.16. Date specifice pentru habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.17. Date generale ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto-sarmatice
Tabelul 3.18. Date specifice tipului de habitat 62C0* Stepe ponto-sarmatice la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.19. Date generale ale tipului de habitat 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae -
Răspândirea în sit: pe malul vestic al Lacului Moara, pe o suprafață foarte mică, actualmente fiind invadată de stuf și pipirig.
Specii de plante caracteristice și alte specii importante din habitat 37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.
Statutul de prezență: izolat
Starea de conservare: inadecvată - rea
Presiuni și amenințări: succesiunea fitocenozelor, pășunat.
Perioada de colectare a datelor: octombrie 2017 și martie-septembrie 2018
Tabelul 3.20. Date specifice tipului de habitat 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae - la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.21. Date generale ale tipului de habitat 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
Tabelul 3.22. Date specifice tipului de habitat 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.23. Date generale ale habitatului 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae -
Tabelul 3.24. Date specifice pentru habitatul 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae - la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.25. Date generale ale tipului de habitat R5302 Comunități danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris
Tabelul 3.26. Date specifice tipului de habitat R5302 Comunități danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.27. Date generale ale tipului de habitat R5305 Comunități danubiene cu Typha angustifolia și T. latifolia
Tabelul 3.28. Date specifice tipului de habitat R5305 Comunități danubiene cu Typha angustifolia și T. latifolia la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.29. Date generale ale tipului de habitat R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris
Tabelul 3.30. Date specifice tipului de habitat R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 3.31. Date generale ale tipului de habitat R5310 Comunități daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia și C. acutiformis
Tabelul 3.32. Date specifice tipului de habitat R5310 Comunități daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia și C. acutiformis la nivelul ariei naturale protejate
4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați4.1.1. Comunitățile locale
Situl ROSCI0310 cuprinde terenuri din administrarea a 6 UAT-uri din județul Suceava. Ponderea acestor UAT-uri la nivelul sitului nu este egală, cea mai bine reprezentată fiind Comuna Rădășeni, urmată de Municipiul Fălticeni și Comuna Bosanci - Tabel 4.1 -.
Tabel 4.1: Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate
Date demografice privind comunitatea locală
Tabel 4.2: Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate
Tabel 4.3: Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul sitului.
Tabel 4.4: Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
Tabel 4.5: Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
Utilități publice
Tabel 4.6: Utilități publice din anul 2018, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
Surse:
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Fălticeni, jud. Suceava - 2011
Master Plan - Componenta "J" - al județului Suceava, cap. 5 - 2018 -
Plan Local de Dezvoltare Durabilă al mun. Fălticeni - 2004 -
Plan Urbanistic General al com. Moara - 2014 -
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Rădășeni, județul Suceava - 2013 -
Site web www.primariacomuneibosanci.ro
MEMORIU General de actualizare al Planului Urbanistic General al Comunei Horodniceni, jud. Suceava - 2011 -
Strategia de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală "Valea Șomuzului" - varianta actualizată, 2017 -
Raport de monitorizare a Strategiei de dezvoltare socială și economică a județului Suceava 2011-2020
Tabel 4.7: Efectivele de animale pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la anul 2018, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
Surse:
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor - nr. 7474/03.07.2019 -
* Recensământul general agricol din anul 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/
** Situația efectivelor de animale existente în mun. Fălticeni, jud. Suceava - 15.01.2018 -Date privind activitățile economice
Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurarea activităților economice - SRL, SA, asociații familiale, asociații producători - active la nivel local funcție de domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Tabel 4.8: Date privind activitățile economice
Sursă: Baza de date electronică a firmelor din România: https://www.topfirme.com/
Figura 13. Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei/ariilor naturale protejate - Anexa 3.13. -.4.1.2. Factorii interesați
În perimetrul sitului au fost identificați până în prezent 34 factori interesați, reprezentând primării, societăți cu răspundere limitată, asociații de proprietari și persoane fizice autorizate. Factorii interesați sunt prezentați în Tabelul 4.9 de mai jos. Acest tabel nu include proprietari individuali de terenuri, deoarece numărul lor este foarte mare, iar o mare parte de terenuri sunt în litigiu sau urmează a fi date în proprietate după soluționarea litigiului.
Tabel 4.9: Centralizarea celor mai importanți factori interesați, care își desfășoară activitatea în perimetrul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate se pot prezenta centralizat în următoarele tabele.
Tabel 4.10: Analiza factorilor interesați I
Legendă: R = ridicate, M = medii, S = scăzute
Tabel 4.11: Analiza factorilor interesați II
4.2. Utilizarea terenului
Clasificarea utilizării terenului a fost realizată pe baza sistemului european de clasificare Corine Land Cover și pe baza anexelor din Ordinul de Ministru 304/2018. Nivelul de clasificare folosit pentru situl de interes comunitar R0SCI0310 a fost de nivel 3. În arealul sitului Lacurile Fălticeni s-au identificat 7 categorii de utilizare a terenurilor, dintre acestea cele mai bine reprezentate spațial sunt suprafețele acvatice 75,38 % - constituite din iazuri și poldere, pășunile secundare 11,27 %, terenuri arabile neirigate reprezentând 8,7% din suprafața sitului. Se mai adaugă la aceste categorii de utilizare a terenului enumerate anterior, într-o pondere mult mai redusă: plantații de pomi fructiferi și arbuști 2,63%, zone de culturi complexe 1,85%, spațiu construit 0,16 % și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 0,01%.
Dintre acestea, cea mai mare pondere este ocupată de lacuri, urmată la mare distanță de pajiști și terenuri arabile neirigate, prezentate în Tabelul 4.12. Dintre acestea, cea mai mare pondere o au lacurile, la diferență mare față de celelalte tipuri de utilizare a terenurilor, conform Tabelului 4.13.
Situl Lacurile Fălticeni este dispus în lungul râului Șomuzul Mare, pe lunca acestuia fiind amplasate lacurile Fălticeni II, Fălticeni I, Pocoleni, Mihăiești, Moara respectiv alte incinte piscicole de dimensiuni mici. Utilizarea acestora este diversă, având caracter economic (piscicultură), dar și caracter hidrologic, de regularizare a debitelor și de a genera rezervă de apă.
Versantul stâng al văii râului Șomuzul Mare este utilizat pentru pomicultură, aspect determinat și de expoziția versanților, SSV. Tot în lungul versantului stâng (zonele afectate de procese geomorfologice, în special alunecări de teren), suprafețele sunt utilizate ca pășuni și pajiști.
Terenurile arabile se găsesc în proximitatea lacurilor, în zone cu pantă redusă, tot aici apar și zonele de culturi complexe și în amestec cu vegetație naturală. Cea din urmă clasă este caracterizată de amestecul de zone agricole ce sunt parțial abandonate, vegetația naturală având caracter sporadic.
Suprafețele ocupate de structurile preponderent antropice (rețea de căi de comunicație și terenuri asociate acestora, construcții) sau de activitățile antropice de modificare intensă sezonieră sau anuală însumează un procent extrem de mic, 0,16%, din cadrul ariei naturale protejate.
Tabel 4.12: Lista tipurilor de utilizări ale terenului pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
* - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.4.3. Situația juridică a terenurilor
Situația juridică a terenurilor este în mare parte incertă din cauza unor litigii între administratorii actuali și comunitatea locală, care a deținut proprietăți pe terenurile unde sunt amenajate lacurile și bazinele piscicole. Prin urmare, 84,27% din suprafața sitului este încadrat la Proprietate necunoscută (Tabel 4.13).
Tabel 4.13: Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate
Caracterizarea situației juridice a terenurilor
Situația juridică a terenurilor pe care se întind cele două arii naturale protejate este una complicată, ceea ce face imposibilă la ora actuală evidențierea proprietarilor. O mare parte din suprafețele de teren incluse în ariile naturale protejate, atât ca teren agricol și pajiște, cât și ca luciu de apă au fost câștigate în instanță, însă aceste terenuri nu au fost puse în proprietate conform deciziei judecătorești. Rezolvarea acestei situații este extrem de importantă pentru implementarea măsurilor de conservare și mai ales pentru asigurarea conservării ariilor naturale protejate pe termen scurt, mediu și lung.
Figura 14. Harta juridică a terenului - Anexa 3.15. -.4.4. Administratori, gestionari și utilizatori
Situația proprietăților din aria naturală protejată este încă incertă din cauza unui litigiu între comunitatea locală ce deținea terenuri în perimetru lacurilor și actualii administratori ai zonelor acvatice. Momentan, lacurile și bazinele sunt în gestiunea a două societăți comerciale PESCOFAL SRL și PESCOLIV SRL. De asemenea, autoritățile locale administrează 13,14 % din terenuri, iar restul este în domeniul privat 2.58%
Tabel 4.14: Informații privind administratorii/gestionarii
4.5. Infrastructură și construcții
Procurarea datelor privind infrastructura și construcțiile din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni s-a bazat pe date statistice disponibile pe TEMPO- INSSE, date oferite de autoritățile locale, primăriile unităților administrativ teritoriale, din zona studiată și date de tip "open source" disponibile pe platformele Google Maps/Earth, Bing Aerial, OpenStreetMap.
Baza de date statistice TEMPO-INSSE oferă informații pentru intervalul 1990-2018, ce sunt constant actualizate pentru a oferi un șir de date statistice complet la nivelul întregii țări. Prin urmare, s-au ales două intervale de timp ce pot fi comparate cu restul surselor de date amintite anterior. Analiza autorizațiilor de construcție s-a realizat pentru anii 2009-2018 pentru a sublinia și latura economică ce stă la baza procesului de extindere a construcțiilor. Alegerea a fost determinată și de o schimbare importantă a structurii bazei de date TEMPO - datele privind categoriile de clădiri "hoteluri și clădiri similare", "clădiri pentru comerț cu ridicata și amănuntul" și "alte clădiri" au fost înregistrate într-un singur capitol - "Alte clădiri - hoteluri și clădiri similare, clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul".
Infrastructura de comunicație din cadrul sitului este reprezentată de căi de transport rutier de diferite categorii: drumuri naționale DN2, drumuri județene DJ209A și drumuri comunale și locale. În partea de sud aria naturală este mărginită de calea ferată cu indicativul 510, ce face conexiunea municipiului Fălticeni cu magistrala 500, principala cale ferată din zona Moldovei.
Perimetrul construit din proximitatea sitului este alcătuit din intravilanele satelor: Groapa Vlădichii, Pocoleni, Țarna Mare, Podeni Moara Carp și intravilanul municipiului Fălticeni.
Din punct de vedere al spațiului construit sau antropic, în cadrul ariei naturale protejate, sunt prezente un număr de 3 construcții, drumuri de exploatare și diguri, însumând circa 8,2 ha.
La nivelul unităților administrativ-teritoriale peste care se suprapune aria naturală protejată, la nivelul anului 2018 exista un total de 20700 de locuințe, în creștere cu 1438 de locuințe față de anul de referință 2009 (Tabel 4.15). Față de anul de referință 2009, numărul autorizațiilor de construcție emise pentru anul 2018 este mai mic, 274 de autorizații de construcție. Proximitatea față de municipiul Fălticeni și față de principala rută de transport rutier din zonă (DN2) determină extinderea spațiului construit în apropierea sitului, fiind principalele mecanisme și zone de extindere.
Tabel 4.15: Tipuri de construcții.
Ariile naturale protejate ce constituie obiectul prezentului Plan de Management cuprind o suprafață construită extrem de mică, limitele acestora urmând în special habitatele caracteristice speciilor pentru care au fost desemnate, fără a include și localități sau zone industriale. Totuși, în perimetrul sitului sunt incluse 3 construcții, dintre care 2 clădiri individuale și o construcție industrială. În perioada derulării studiului nu au fost înregistrate autorizații de construcție pentru clădiri.
Tabel 4.16: Locuințe existente în anul 2018 grupate pe localități (TEMPO-INSSE)
Tabel 4.17: Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu (TEMPO-INSSE)
Figura 15. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate - Anexa 3.16. -,
Figura 16. Harta privind perimetrul construit al localităților - Anexa 3.17. -
Figura 17. Harta construcțiilor - Anexa 3.18. -.Descrierea infrastructurii și construcțiilor
În aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se află următoarele elemente de infrastructură:1) Drumul european E85/ drumul național DN2, ce trece prin aria protejată în câteva porțiuni: 47.479072, 26.291362 - 47.479962, 26.291556 și 47.488318, 26.291495 - 47.494513, 26.282619.2) Drumul local DC1, ce trece prin aria protejată în perimetrul 47.468657, 26.310333 - 47.471233, 26.312838.3) Podul/viaductul dintre mun. Fălticeni și suburbia Țarna Mare4) Podul/viaductul la ieșire din mun. Fălticeni spre Suceava5) Podul E85: 47.488475°/26.291146°.6) Pod 209A: 47.518214°/26.243776°.4.6. Patrimoniu cultural
Cele două arii naturale protejate nu cuprind bunuri de patrimoniu cultural pe teritoriul lor, însă în imediata lor apropiere sunt 49 de obiective ce se încadrează în această categorie, prezentate în Tabelul 4.18. Pentru majoritatea acestor bunuri de patrimoniu este necesară creșterea vizibilității, precum și realizarea infrastructurilor de vizitare, astfel încât ele să poate fi puse în valoarea.Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural
Tabel 4.18: Lista bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural.
Figura 18. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național - Anexa 3.19. -.4.7. Obiective turistice
Descrierea obiectivelor turistice
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde obiective turistice în perimetrul lor, însă putem identifica astfel de obiective în apropierea acestora. Obiectivele turistice aflate în apropierea ariilor naturale protejate ce constituie obiectul de conservare al actualului Plan de management sunt prezentate în Tabelul 4.19.
Tabel 4.19: Tipuri de obiective turistice.
Figura 19. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere - Anexa 3.20. -5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT - PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI - ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
În perimetrul sitului au fost identificate până în prezent 28 de presiuni actuale și 18 amenințări viitoare. Lista presiunilor și amenințărilor este prezentată în Tabelul 5.1.
Tabelul 5.1: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate
5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
La presiunile actuale se pot adăuga în viitor și amenințări de care trebuie să ținem cont în vederea unui management durabil, prin care să asigurăm starea de conservare corespunzătoare a speciilor țintă (Tabelul 5.2).
Tabelul 5.2: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate.
5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 5.3: Lista presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul 5.4: Lista amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate.
5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Tabelul 5.5: Lista impacturilor cauzate de presiunile actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor
Tabelul 5.6: Lista impacturilor cauzate de amenințările viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate de interes conservativ aprobate în cadrul Fișei Standard.6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Aria naturală protejată Lacurile Fălticeni este importantă pentru conservarea a 2 specii de amfibieni, o specie de reptile, precum și pentru 3 specii de mamifere. Pentru fiecare dintre acestea, vom analiza starea de conservare în capitolele care urmează.6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul A 6.1: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea A.6.1.1.) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Tabelul A 6.2: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea A.6.2.1.) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Tabelul A 6.3: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea A.6.3.1.) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Tabelul A 6.4: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea A.6.4.1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Tabelul A 6.5: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
Matricea A.6.5.1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
Tabel B.6.6: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea B.6.6.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea B.6.6.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Tabel B.6.7: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea B.6.7.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea B.6.7.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Tabel B.6.8: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea B.6.8.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea B.6.8.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Tabelul B 6.9: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea B.6.9.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea B.6.9.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Tabel B 6 10: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea B.6.10.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea B.6.10.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Tabel B 6.11: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
Matricea B.6.11.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Matricea B.6.11.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
Tabel C 6.12: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea C.6.12.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea C.6.12.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea C.6.12.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabel C 6.13: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea C.6.13.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea C.6.13.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea C.6.13.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabel C 6.14: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea C.6.14.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea C.6.14.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea C.6.14.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabel C 6.15: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea C.6.15.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea C.6.15.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea C.6.15.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabel C 6.16: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea C.6.16.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea C.6.16.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea C.6.16.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Tabel C 6.17: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Matricea C.6.17.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Matricea C.6.17.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Matricea C.6.17.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
6.1.4. Evaluarea globală a speciei
Tabel D 6.18: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea D.6.18.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Tabel D 6.19: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea D.6.19.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Tabel D 6.20: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea D.6.20.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Tabel D 6.21: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea D.6.21.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Tabelul D 6.22: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea D.6.22.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Tabelul D 6.23: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
Matricea D.6.23.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Obiective de conservare specifice ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnată ca sit de importanță comunitară prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 ca parte integrantă a rețelei Natura 2000 în România.
Situl de importanță comunitară ROSCI0310 Lacurile Fălticeni are o suprafață totală de 876 ha. În cadrul acestei arii naturale protejate avem următoare utilizare a terenurilor: râuri și lacuri 626,87 ha, pășuni 105,38, culturi (terenuri arabile) 65,61 ha, alte terenuri arabile 31,71 ha, alte terenuri artificiale 24,09 ha și vii și livezi 22,34 ha.6.3.1. Specii prevăzute în Anexa II a Directivei Habitate, menționate în Formularul standard al R0SCI0310 Lacurile Fălticeni.1188 Bombina bombina - Izvoraș cu burtă roșie
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
1768 Triturus cristatus - Triton cu creastă
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
1220 Emys orbicularis - Țestoasă de apă
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
1355 Lutra lutra - Vidră
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
1323 Myotis dasycneme - liliac de iaz
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - rea, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
1318 Myotis bechsteinii - liliac cu urechi mari
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - rea, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată
Planul de Management stabilește strategia de gestionare a activităților din aria naturală protejată, direcțiile de acțiune, precum și responsabilitățile pentru realizarea măsurilor de conservare, ce constituie obiectul protecției în aria naturală protejată.
Scopul prezentului Plan de Management este de a asigura conservarea pe termen scurt, mediu și lung a speciilor criteriu, pentru care a fost declarată situl Natura 2000 - R0SCI0310 Lacurile Fălticeni, precum și de a menține în condiții optime speciile și habitatele periclitate la nivel European.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general
Obiectivul general pentru asigurarea conservării speciilor criteriu din cele două situri Natura 2000 este compus din 6 teme principale ce definesc modul de management al biodiversității în cadrul ariilor naturale protejate.
Principalele teme ce definesc Planul de Management
T1. Conservarea și managementul biodiversității T2. Evaluarea detaliată și monitorizarea biodiversității
T3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului
T4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului T5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale
T6. Turismul durabil prin intermediul valorilor naturale și culturale7.2.2. Obiectiv specific
Fiecare temă componentă a obiectivului general cuprinde unul sau mai multe obiective specifice, în conformitate cu necesitățile ecologice ale speciilor criteriu pentru ariile naturale protejate ce constituie obiectul prezentului Plan de Management.T1. Conservarea și managementul biodiversității.
OS1. Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, pentru speciile criteriu în desemnarea ariei naturale protejate.T2. Evaluarea detaliată și monitorizarea biodiversității.
OS2. Evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ.
OS3. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ.T3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.
OS4. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.
OS5. Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management.
OS6. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.
OS7. Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate.T4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului.
OS8. Asigurarea unei conștientizări eficiente și specifice pentru publicul larg.
OS9. Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate.T5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.
OS10. Promovarea utilizării durabile a pescăriilor: stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare.
OS11. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor.
OS12. Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole.
OS13. Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.
OS14. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.T6. Turismul durabil prin intermediul valorilor naturale și culturale.
OS17. Realizarea raportărilor necesare către autoritățile de mediu.7.2.3. Măsură specifică/măsură de management
Conservarea speciilor criteriu din ariile naturale protejate se bazează pe implementarea măsurilor specifice de management, ce sunt exprimate printr-una sau mai multe activități (prescurtate cu A) și/ sau printr-una sau mai multe "măsuri restrictive" (prescurtate cu MR).OS1. Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, pentru speciile criteriu în desemnarea ariei naturale protejateM1.1. Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere Descriere: Speciile de lilieci sunt dependente pentru deplasarea spre și dinspre locurile de hrănire, respectiv adăpost, de linii de arbori și/sau arbuști, pâlcuri sau corpuri mici de pădure. Aceste structuri lipsesc în cea mai mare parte a sitului, motiv pentru care este necesar să fie plantate, astfel încât să putem crește aria pe care liliecii se pot hrăni. Pe de altă parte, aceste structuri vor reprezenta un element favorabil și pentru populația de vidre, pentru care va servi ca refugiu. În timp, odată cu îmbătrânirea arborilor, aceștia pot deveni adăposturi pentru speciile de lilieci ce folosesc situl pentru hrănire.A1.1.1. Plantarea de specii lemnoase pe malurile pâraielor care intră în sit.
Pentru sectoarele de pârâu ce intră în sit, dar și pe segmentele aflate în interiorul ariei protejate, se vor planta specii locale de arbori, precum Salix alba și Alnus glutinosa, dar și specii de arbuști, precum Prunus spinosa, Rosa canina și Salix caprea. În mod obligatoriu se vor planta doar specii autohtone, specifice ariei geografice în care se află situl. Speciile lemnoase vor fi plantate până la limita a 3 m față de malul apei. Plantarea lor se va face astfel încât să se asigure o linie continuă de specii lemnoase, cu întreruperi mai mici de 2 metri între coronamentele arborilor sau arbuștilor. Prin această activitate, se vor crea culoare de hrănire pentru speciile de lilieci, ceea ce va conduce la o îmbunătățire a locurilor de vânătoare.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme
Figura 20. Plantarea de specii lemnoase pe malurile pâraielor care intră în sit.A1.1.2. Plantarea de plop alb în lungul drumurilor naționale, județene și comunale, ce străbat aria naturală protejată.
Pentru a asigura deplasarea la înălțimi mai mari, se vor planta specii lemnoase autohtone, în special Populus alba, în lungul drumurilor naționale, județene și comunale, respectând normele din domeniul rutier, aflate în vigoare. Acești arbori se vor planta la o distanță de 5 - 10 m, formând un aliniament de o parte și de alta a drumului.
Specii: Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme
Figura 21. Plantarea de plop alb în lungul drumurilor naționale, județene și comunale, ce străbat aria naturală protejată.MR1.1.3. Se interzice tăierea speciilor lemnoase autohtone de pe malurile pâraielor sau din imediata apropiere a acestora.
La nivelul ariei naturale protejate se vor interzice tăierea, distrugerea sau incendierea speciilor autohtone de plante lemnoase pe o distanță de minim 5 metri față de malul pârâului. Excepție de la această măsură restrictivă fac doar speciile alohtone.MR1.1.4. Se interzice incendierea vegetației sub orice formă în perimetrul ariei naturale protejate.
Pentru păstrarea caracterului natural, a locurilor de ascunziș și a traseelor pentru deplasarea speciilor de amfibieni, reptile și mamifere, se va interzice incendierea vegetației din orice tip de habitat, din perimetrul ariei naturale protejate.M1.2. Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni
Descriere: De multe ori, drumurile reprezintă adevărate bariere pentru unele specii de animale, în special pentru cele ce au o deplasare mai greoaie, cum sunt amfibienii. Pentru a evita coliziunea animalelor cu autovehiculele, este necesară construirea unor pasaje subterane și a unor parapete/garduri de limitare a accesului speciilor de animale pe drumuri. Pentru implementarea acestor măsuri, se vor utiliza structurile deja existente, podurile, la care se vor aduce câteva mici modificări în vederea accesibilizării acestora pentru speciile țintă. De asemenea, în locurile unde nu există astfel de structuri, pe pot monta limitatoare de viteză, astfel încât să se poată reduce coliziunea cu autovehiculele.
Această măsură este în acord cu OP2. Europa cu emisii scăzute de carbon și mai ecologică, b(vii) Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării din Programul Operațional Regional Nord-Est 2021 - 2027. De asemenea, prezenta măsură specifică de conservare nu se opune reabilitării și consolidării rețelelor rutiere și feroviare, scopul ei este să asigure bune dezvoltare a acestora în acord cu protecția naturii. Prin urmare, această măsură ține cont și de prevederile capitolului 5 Infrastructură și capitolului 6 Mediu din Planului de Dezvoltare regională Nord-Est 2021-2027.A1.2.1. Construirea sau adaptarea de pasaje de trecere pe sub drumurile ce străbat sau trec prin apropierea ariei naturale protejate.
Pentru a evita coliziunea speciilor de animale cu autovehiculele, se vor amenaja pasaje subterane în zona podurilor peste pâraie. Aceste pasaje vor fi formate printr-o rampă de trecere construită pe malurile pârâului, sub podurile drumurilor. Rampa va avea o lățime de minim 20 de cm, va fi situată deasupra nivelului apei și se va lega cu solul pe ambele laturi ale podului, fără a fi prevăzută cu trepte, doar cu înclinări.
Specii: Lutra lutra, Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus
Figura 22. Construirea sau adaptarea de pasaje de trecere pe sub drumurile ce străbat sau trec prin apropierea ariei naturale protejate.A1.2.2. Evitarea coliziunii speciilor de amfibieni, reptile și mamifere cu autovehiculele pe drumurile naționale, județene și comunale.
Pentru a evita coliziunea speciilor de amfibieni, reptile și mamifere cu autovehiculele, se vor construi borduri sau garduri compacte, fără spații sau orificii, cu o înălțime de 50 de cm în lungul drumurilor naționale, județene și comunale ce străbat situl sau se află în apropierea acestuia, la o distanță mai mică de 200 m față de limita ariei naturale protejate.
Specii: Lutra lutra, Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus
Figura 23. Evitarea coliziunii speciilor de amfibieni, reptile și mamifere cu autovehiculele pe drumurile naționale, județene și comunale.MR1.2.3. Limitarea vitezei de circulație la 50 km/h pentru segmentele de drum ce străbat sau trec la mai puțin de 200 de m față de limita ariei naturale protejate.
Pentru segmentele de drum național, județean sau comunal ce străbat aria naturală protejată sau trec la o distanță mai mică de 200 de m față de limita acesteia, se va limita viteza de circulație la 50 de km/h. Limitarea de viteză va fi semnalizată prin indicatoare rutiere. Specii: Lutra lutra, Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatusM1.3. Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni din zonele de pajiști.
Descriere: Pajiștile sunt printre cele mai afectate habitate din cauza dezvoltării activităților umane și a transformării acestora în terenuri arabile. Având în vedere importanța acestora, sunt necesare mai multe lucrări de întreținere prin care să fie restabilit rolul lor ca arii de hrănire și/sau adăpost. Prin urmare, se vor curăța de plante invazive sau semi invazive, se va reglementa numărul de animale care pasc, astfel încât să se respecte capacitatea de suport, ceea ce le va asigura pajiștilor o utilizare sustenabilă și, de asemenea, se va reglementa cantitatea de îngrășământ (natural) în vederea menținerii acestora în condiții optime. Pentru o mai bună securitate a speciilor criteriu ce folosesc aceste habitate, se va reglementa numărul câinilor de la stâne, precum și condițiile pentru deținerea acestora.A1.3.1. Menținerea pajiștilor în condiții optime de conservare.
Pentru întreținerea pajiștilor, se vor derula lucrări de extragere manuală a speciilor de plante ruderale cu caracter invaziv, precum și a speciilor lemnoase, alohtone. Aceste specii de plante determină degradarea vegetației de pajiște și diminuarea calității acesteia atât pentru speciile criteriu din cadrul ariei protejate, cât și pentru turmele de animale ce pasc. Creșterea calitativă a pajiștilor va determina o presiune mai scăzută a animalelor domestice asupra acestor habitate, ceea ce va conduce implicit și la o creștere a gradului de conservare.
Specii: Bombina bombina, Triturus cristatusA1.3.2. Reglementarea numărului de câini și a condițiilor de deținere a acestora în cadrul turmelor de animale ce pasc pe pajiști.
Fiecare turmă de oi poate deține 3 câini dacă are minim 100 de oi. Fiecare câine trebuie să aibă jujeu confecționat din lemn cu diametrul de 3 - 4 cm și lungime de 20 - 30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară prin care se prinde de zgarda de la gâtul câinelui. Jujeul trebuie să stea în poziție orizontală și să fie poziționat imediat sub nivelul articulațiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui. Câinii fără stăpân vor fi capturați și instituționalizați în centre de îngrijire a canidelor.
Specii: Lutra lutra, Bombina bombina, Triturus cristatusMR1.3.3. Limitarea pășunatului la capacitatea maximă de suport a pajiștii
Pentru a asigura conservarea pajiștilor și implicit menținerea unor condiții optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, se va limita numărul de animale scoase la pășunat până la capacitatea maximă de suport. Pentru pajiștile din perimetrul ariei naturale protejate, capacitatea maximă de suport este de 0,4 unități vită mare la hectar.
Specii: Bombina bombina, Triturus cristatusMR1.3.4. Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie - 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor.
Pentru asigurarea unei stări optime de conservare a pajiștilor, în vederea susținerii populațiilor speciilor criteriu pentru care au fost desemnate ariile protejate, se va interzice pășunatul în perioada 26 octombrie - 23 aprilie. Interzicerea pășunatului în această perioadă va permite pajiștilor să se regenereze și să-și crească productivitatea, determinând astfel o refacere a acestor habitate.
Specii: Bombina bombina, Triturus cristatusMR1.3.5. Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat.
Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, aplicați într-o cantitate de maxim 15 tone gunoi de grajd compostat la hectar, o dată la 3 ani, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.
Specii: Triturus cristatusMR1.3.6. Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorines, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi la o apropiere mai mică de 200 m de la limita oricărei surse de apă de pe teritoriul sitului. Gunoiul de grajd poate fi depus împrăștiat pe câmp cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.
Specii: Triturus cristatusMR1.3.7. Se va interzice desțelenirea sau degradarea pajiștilor aflate în perimetrul ariei naturale protejate.
La nivelul ariei naturale protejate se va interzice desțelenirea sau degradarea pajiștilor delimitate la elaborarea prezentului plan de management, indiferent de statutul pe care terenul îl are în registrul agricol.
Specii: Triturus cristatusM1.4. Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere din habitatele acvatice.
Descriere: Lacurile Fălticeni sunt o arie protejată predominant acvatică, astfel că aceste activități au menirea de a îmbunătăți și de a menține aspectele ecologice necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată. Prin urmare, se va reglementa menținerea luciului de apă, controlul stufărișurilor, iar acolo unde va fi cazul, se vor decolmata bazinele acvatice în vederea păstrării acestora ca zone umede.A1.4.1. Asigurarea nivelului optim de apă în bazinele din perimetru ariei naturale protejate.
Pentru asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire a speciilor de amfibieni, reptile și mamifere din zonele acvatice, ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate, se va asigura nivelul optim de umplere a bazinelor pentru cel puțin 80% din suprafața acestora. Menținerea apei în bazine va asigura condiții de dezvoltare a speciilor de amfibieni, țestoase acvatice și vidră. De asemenea, va determina scăderea riscului de dezvoltare excesivă a vegetației acvatice emergente.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularis , Bombina bombina, Triturus cristatusA1.4.2. Menținerea în condiții optime a stufărișului.
Pentru asigurarea condițiilor optime de reproducere și refugiu a speciilor acvatice ce constituie obiectul conservării în cadrul ariei naturale protejate, se va menține o suprafață cu stufăriș de 10 până la 30% din suprafața bazinelor piscicole, procent ce va fi raportat individual, la suprafața fiecărei acumulări. Excepție de la această măsură o constituie lacurile de mari dimensiuni: Lacul Moara, Lacul Pocoleni, Lacul Fălticeni 1 și Lacul Fălticeni 2, în cazul cărora suprafața de stuf poate ocupa o pondere mai mică de 10%. Pentru bazinele în care suprafețele cu stuf depășesc 30%, se pot derula acțiuni de reducere a stufărișului până la această limită. Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularis , Bombina bombina, Triturus cristatusA1.4.3. Plantarea de pâlcuri adiționale de sălcii în combinație cu plop alb, în zona de baraj a Lacului Moara.
Se vor planta 4 pâlcuri de 10 - 20 de arbori din speciile Salix alba și Populus albă în imediata apropiere a Lacului Moara, în partea dinspre baraj.
Specii: Myotis bechsteinii, Myotis dasycnemeA1.4.4. Asigurarea suprafețelor de hrănire pentru speciile de reptile și mamifere.
În cazul bazinelor colmatate se vor derula acțiuni pentru reducerea decolmatărilor, astfel încât să se mențină un nivel al apei optim pentru bazinul respectiv. Colmatarea bazinelor poate duce în timp la dispariția zonelor acvatice și implicit la un declin accentuat al speciilor acvatice pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularisA1.4.5. Plantarea de sălcii pe malurile lacurilor ce au terenuri agricole la mai puțin de 50 m față de limita superioară a apei.
Pentru reducerea nivelului de colmatare a lacurilor și bazinelor din perimetrul ariei naturale protejate, se vor planta Salix albă și Salix caprea pe segmentele de mal ce au terenuri agricole la mai puțin de 50 de m față de limita apei. Această activitate este prioritară pentru acele arii unde arătura este perpendiculară pe limita apei, în vederea reducerii gradului de colmatare accentuată a zonelor acvatice.
Figura 24. Plantarea de pâlcuri adiționale de sălcii în combinație cu plop alb, în zona de baraj a Lacului Moara și pe malurile lacurilor ce au terenuri agricole la mai puțin de 50 m față de limita superioară a apeiMR1.4.6. Se va interzice secarea bazinelor acvatice pentru o perioadă mai mare de 12 luni la un interval de 5 ani și a mai mult de 20% în perioada de reproducere.
La nivelul ariei naturale protejate se va interzice secarea unuia sau a mai multor bazine acvatice pentru o perioadă mai mare de 12 luni într-un interval de minim 5 ani. De asemenea, se va interzice secarea a mai mult de 20% din suprafața acvatică a sitului în perioada aprilie - septembrie.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularisMR1.4.7. Se va interzice schimbarea cursurilor pâraielor, precum și alte lucrări ce pot conduce la deteriorarea cursului natural al apelor de suprafață.
Cursurile naturale ale pâraielor din aria naturală protejată determină o curgere mai lină, fapt ce favorizează dezvoltarea speciilor de amfibieni. Prin urmare, se vor interzice lucrările care pot afecta structura naturală a pâraielor.MR1.4.8. Este strict interzisă folosirea oricărui tip de insecticid care conține una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și thiacloprid în practicile agricole, pe toată suprafața sitului.
Aceste substanțe de tip neonicotinoid sunt extrem de toxice și determină acumulări în organismul speciilor criteriu. Utilizarea lor este intens discutată la nivelul Uniunii Europene din cauza toxicității pentru speciile polenizatoare.M1.5. Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă.
Descriere: Structura de utilizare a terenului prezentă în perioada derulării studiilor pentru documentarea prezentului Plan de Management trebuie menținută în vederea asigurării condițiilor optime de dezvoltare a speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Prin urmare, se vor derula acțiuni, controale și se vor impune restricții astfel încât să menținem procentele categoriilor de utilizare a terenurilor în forma actuală.A1.5.1. Monitorizarea utilizării terenurilor în vederea menținerii suprafețelor în conformitate cu planul de management.
Se vor monitoriza suprafețele existente în cadrul sitului pentru fiecare categorie de utilizare a terenului, astfel încât să fie păstrate aceleași suprafețe existente în prezent, în vederea conservării speciilor de amfibieni, reptile și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis.MR1.5.2. Este strict interzisă schimbarea utilizării terenurilor din structura și forma actuală.
Pentru o bună conservare a speciilor criteriu, pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, se interzice schimbarea utilizării terenurilor din structura și forma actuală, indiferent de încadrarea lor în registrul agricol.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis.MR1.5.3. Este interzisă construirea de clădiri noi în perimetrul ariei naturale protejate. Având în vedere dimensiunile mici ale ariei naturale protejate, și prin urmare proximitatea locurilor de odihnă și/sau hrănire, se va interzice construirea de clădiri noi în perimetrul sitului. Această măsură va permite speciilor pentru care deranjul antropic constituie o problemă considerabilă să se poată hrăni la capacitatea necesară și de asemenea, să se poate odihni și/sau reproducere.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis.M1.6. Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru reproducere, refugiu și hrănire a speciilor de mamifere.
Descriere: Speciile alohtone de arbori au fost și încă mai sunt adesea utilizate în diferite scopuri, însă acestea nu pot susține biodiversitatea la nivelul la care poate fi adusă de speciile autohtone. Pentru a putea corecta aceste erori de plantare, în vederea creșterii numărului de specii și de indivizi ce folosesc aria naturală protejată ca un refugiu, precum și pentru a asigura măsurile necesare pentru conservarea faunei și florei sălbatice, este necesar înlocuirea speciilor alohtone cu specii de arbori caracteristici zonei în care se află aria naturală protejată.A1.6.1. Înlocuirea plantației de Robinia pseudoacacia cu specii autohtone, precum Populus albă și Salix alba.
Pentru creșterea gradului de conservare a speciilor de mamifere se va înlocui plantația de salcâm din zona barajului Lacului Moara cu Populus albă și Salix alba. În această locație sunt trei corpuri de plantație cu salcâm, cu o suprafață totală de 1.4 ha. Pentru un tranzit mai eficient, se va înlocui prima data cele două plantații de la vest de canalul de evacuare. Cel deal treilea corp al plantației va fi înlocuit după 5 - 10 ani.
Figura 26. Înlocuirea plantației de Robinia pseudoacacia cu specii autohtone, precum Populus albă și Salix alba.OS2. Evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ M2.1 Evaluarea detaliata a populațiilor de amfibieni
Descriere: prin această măsură se vor clarifica unele aspecte legate de lista de specii ce a fost realizată inițial, pentru desemnarea ariei naturale protejate.A2.1.1. Clarificarea prezenței și a distribuției speciilor Bombina variegata și Triturus montandoni.
Aceste două specii de amfibieni au o prezență incertă la nivelul sitului, deoarece ele se află în afara ariei specifice de distribuție. Prezența lor nu a putut fi confirmată în decursul studiului, iar literatura de specialitate nu atestă prezența lor în regiunea ariei naturale protejate, astfel se recomandă un studiu aprofundat prin care să se clarifice situația lor actuală.M2.2. Actualizarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni Descriere: În urma deplasărilor pe teren au fost colectate date noi cu privire la speciile și habitatele din perimetrul ariei naturale protejate, astfel că, în unele cazuri, este necesară actualizarea datelor din fișa standard pentru ca acestea să fie conforme cu realitatea din teren.A2.2.1. Completarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni cu habitate și specii noi de animale incluse în Anexa 2 a Directivei Habitate.
Pe durata studiului, au fost identificate și alte specii de plante și animale, exceptând specii de păsări ce folosesc acest sit. Astfel, pentru a putea beneficia în timp de măsuri specifice de conservare, este necesară actualizarea formularului standard Natura 2000.A2.2.2. Actualizarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni în urma studiului privind Evaluarea detaliată a populațiilor de amfibieni - M2.1. -
Speciile de amfibieni Bombina variegata și Triturus montandoni au un statut incert în perimetrul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, prin prisma faptului că necesitățile ecologice ale acestora nu se pliază pe caracteristicile sitului. Prin urmare, va fi necesară scoaterea lor din formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, dacă în urma studiului se constată că aceste specii au fost în mod eronat introduse pentru situl în cauză. Specii: Bombina variegata și Triturus montandoniOS3. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ M3.1. Monitorizarea speciilor criteriu pentru care a fost desemnată aria naturală protejată Descriere: Monitorizarea speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată este esențială în vederea înțelegerii impactului măsurilor de conservare, dar și pentru semnalizarea unor probleme ecologice ce pot să apară din cauze umane sau naturale.A3.1.1. Realizarea monitorizării pentru speciile de mamifere
Pentru o evaluare continuă în vederea menținerii populațiilor de Lutra lutra, Myotis bechsteinii și Myotis dasycneme într-o stare bună de conservare, se vor desfășura monitorizări anuale în conformitate cu planul de monitorizare al ariei naturale protejate pentru aceste specii.A3.1.2. Realizarea monitorizării pentru speciile de reptile și amfibieni
Pentru o evaluare continuă în vederea menținerii populațiilor de Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus într-o stare bună de conservare, se vor desfășura monitorizări anuale în conformitate cu planul de monitorizare al ariei naturale protejate pentru aceste specii.M3.2. Realizarea unui studiu pentru evaluarea pagubelor produse de speciile de mamifere ihtiofage pe teritoriul amenajărilor piscicole din sit.
Descriere: Speciile de mamifere ihtiofage pot produce pagube activităților piscicole , însă aceste pagube trebuie cuantificate în vederea înțelegerii gravității lor, precum și pentru asigurarea despăgubirilor ce se cuvin administratorilor de fonduri piscicole.A3.2.1. Cuantificarea pagubelor produse de speciile ihtiofage.
Pagubele produse de speciile de mamifere ihtiofage în amenajările piscicole sunt cunoscute la nivel național și internațional, ceea ce a atras în multe cazuri un conflict, care uneori a degenerat în atitudini negative. Pentru a putea cuantifica pagubele produse de speciile de mamifere ihtiofage ce folosesc situl R0SCI0310, este necesar un studiu de specialitate prin care să fie evaluat calitativ și cantitativ pagubele produse de aceste specii. Echipa care va realiza studiul trebuie să lucreze în colaborare cu toți factorii interesați, astfel încât rezultatele să fie general acceptate.
Specii: Lutra lutraOS4. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementuluiM4.1. Delimitarea ariei naturale protejate în vederea identificării clare a suprafețelor ce constituie obiectul conservării
Descriere: Delimitarea ariei naturale protejate este necesară în vederea semnalizării clare a terenurilor/habitatelor pe care se aplică prezentul Plan de Management și implicit, măsurile de conservare. Aceste marcaje trebuie întreținute anual, astfel încât ele să fie mereu vizibile.A4.1.1. Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate.
Se vor realiza borne pentru delimitarea ariei protejate, ce vor fi montate în locuri vizibile, circulate, precum drumuri, inclusiv pe cele agricole de pământ, limite de habitat sau pe alte elemente vizibile. De asemenea, se vor monta panouri informative cu privire la speciile ce constituie obiectul conservării. Aceste panouri vor fi montate în apropierea locurilor unde speciile despre care se vorbește în cuprinsul lor pot fi observate. Pentru o mai bună semnalizare a ariei naturale protejate, vor fi montate și indicatoare pe principalele căi de acces.A4.1.2. Întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate Mijloacele de semnalizare și informare vor fi verificate și reparate, dacă este cazul, în mod continuu. Astfel, se va menține delimitarea vizibilă și în bune condiții. De asemenea, panourile informative vor fi menținute în bune condiții pentru o informare corectă și continuă.M4.2. Includerea prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului Siret
Descriere: Având în vedere procentul de zone umede cuprins în cadrul ariei naturale protejate, sincronizarea prezentului Plan de Management cu Planul de Management al Bazinului Siret este o măsură esențială în sincronizarea direcțiilor de administrare a acestor două entități.A4.2.1. Realizarea unui grup de lucru pentru pregătirea includerii prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului Siret. Planurile de Management ale bazinelor hidrografice trebuie să identifice toate acțiunile care trebuie întreprinse în districtele hidrografice pentru îndeplinirea obiectivelor Direcției Cadru Ape. Scopul principal al Directivei Cadru Ape este atingerea unei stări ecologice bune pentru toate corpurile de apă până în 2021.A4.2.2. Integrarea prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului.
Includerea prevederilor prezentului Plan de Management va conduce la îndeplinirea obiectivelor de stare ecologică și chimică a apelor de suprafață, respectiv va conduce la un potențial ecologic bun și la o stare chimică bună a apelor puternic modificate și artificiale.OS5. Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management M5.1. Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru a preveni activitățile ilegale. Descriere: Pentru a veghea la respectarea prevederilor prezentului Plan de Management și a regulamentului ariei naturale protejate, este necesară o patrulare/verificare a activităților ce se desfășoară în perimetrul sitului, astfel încât măsurile să poată fi luate prompt.A5.1.1. Supravegherea și colaborarea cu instituțiile autorizate pentru prevenirea braconajului, monitorizarea activităților umane și managementul terenurilor.
Periodic se vor face patrulări pe toată suprafața sitului, cu echipe formate de administratori ai fermelor piscicole, paznici de vânătoare, custozi, garda de mediu, poliția, jandarmeria și alți factori interesați pentru a monitoriza implementarea Regulamentului și a activităților Planului de Management. Echipa de patrulare va verifica și activitățile umane ce se desfășoară la nivelul sitului.A5.1.2. Instalarea de sisteme video de supraveghere și dispozitive de înregistrare audio.
Sistemele de supraveghere se vor instala în locurile importante pentru speciile ce constituie obiectul de conservare al ariei naturale protejate. De asemenea, acest sistem va descuraja activitățile ilegale la nivelul ariei naturale protejate, constituind o modalitate bună de eliminare a braconajului, activitate ce pune presiune mai mare pe speciile de mamiferele ihtiofage.A5.1.3. Acordarea de avize pentru proiectele, planurile sau programele care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate.
Pentru o implementare coerentă a planului de management, toate proiectele, planurile sau programele ce se doresc a fi realizate în aria naturală protejată vor fi supuse spre avizare autorității ce asigură managementul.OS6. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejateM6.1. Achiziționarea elementelor de logistică necesare.A6.1.1. Achiziționarea de echipamente de teren care să permită o bună monitorizare a ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Având în vedere că situl Natura 2000, ce constituie obiectul planului de management, se întinde pe o lungime de aproape 15 km, considerăm că echipa de implementare a planului de management trebuie să dispună de autoturism de teren, instrumente optice de monitorizare, precum și de alte echipamente necesare pentru monitorizarea fiecărei specii ce constituie obiectivul de conservare al prezentelor arii naturale protejate.M6.2. Menținerea în condiții optime a elementelor de logistică necesareA6.2.1. Întreținerea elementelor de logistică necesare în vederea asigurării unei bune monitorizări a speciilor criteriu pentru desemnarea acestor arii naturale protejate.
Menținerea elementelor de logistică necesare managementului ariei naturale protejate va permite derularea în bune condiții a activităților și acțiunilor necesare. Având în vedere activitatea continuă la nivelul sitului, considerăm că întreținerea elementelor de logistică este strict necesară pentru implementarea în bune condiții și fără sincope a Planului de Management.OS7. Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejateM7.1. Pregătirea personalului implicat în managementul ariei naturale protejate în vederea asigurării condițiilor necesare unei implementări eficiente.A7.1.1. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate.
Pentru a se asigura un management profesionist, dar și luarea unor măsuri urgente într- un termen cât mai scurt, este necesară o evaluare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate astfel încât să se identifice punctele slabe, precum și direcțiile de formare. Prin această activitate se urmărește identificarea necesităților, în vederea asigurării unui management eficient.A7.1.2. Desfășurarea cursurilor de instruire necesare pregătirii personalului de specialitate.
După identificarea necesităților de formare, se va trece la formarea propriu zisă a personalului implicat, astfel încât deciziile luate să fie profesioniste, iar monitorizarea rezultatelor să fie realizată de personal autorizat și bine pregătit.OS8. Asigurarea unei conștientizări eficiente și specifice pentru publicul largM8.1. Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publiculuiA8.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de conștientizare a publicului în vederea asigurării unui management durabil pe termen lung.
Ariile naturale protejate depind în mare măsură de comunitățile locale ce își desfășoară anumite activități economice pe raza lor. Pe de altă parte, aceste arii protejate asigură servicii ecosistemice comunităților locale și oferă o reală posibilitate de educare ecologică o populației. Prin urmare, împreună cu autoritățile locale, precum și cu alți factori interesați, se va realiza un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de conștientizare a publicului în vederea asigurării unui management durabil pe termen lung.A8.1.2. Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei și Planului de acțiune în vederea unei comunicări transparente și a implicării comunităților locale în managementul ariei naturale protejate.
Prin prezenta activitate se va asigura cadrul întâlnirilor ce sunt necesare în dezvoltarea Strategiei și Planului de acțiune, în vederea unei comunicări transparente și a implicării comunităților locale în managementul ariei naturale protejate. În cadrul acestor discuții, se vor pune bazele activităților de conștientizare ce sunt necesare a fi implementate în vederea stabilirii indicatorilor asumați.M8.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.A8.2.1. Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată: broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare.
Prin această activitate se vor realiza materiale informative necesare atât promovării ariei naturale protejate, cât și educării comunităților locale, în vederea creșterii gradului de educare și formare.A8.2.2. Realizarea/actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate
Se va realiza o pagină web a ariei naturale protejate în vederea unei bune informării a publicului cu privire la evoluția implementării măsurilor de conservare, precum și pentru creșterea numărului de persoane informate cu privire la importanța ariilor naturale protejate componente a Rețelei Europene Natura 2000.A8.2.3. Realizarea și difuzarea unui film documentar referitor la aria naturală protejată
Pentru o mai bună promovare se va realiza un scurt film documentar care să încadreze obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate, precum și importanța acestora pentru mediu și implicit pentru om.A8.2.4. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.
Se vor amenaja trasee tematice de vizitare astfel încât persoanele interesate să se poată informa cu privire la importanța acestei arii naturale protejate și vor putea petrece un timp în aer liber folosind situl ca un muzeu deschis.A8.2.5. Realizarea de panouri educative
Se vor realiza panouri informative cu fiecare grup de plante, animale și habitate importante, ce constituie obiectul de conservare al ariei naturale protejate.A8.2.6. Realizarea unui Centru de Informare și Vizitare
Pentru un acces mai facil al publicului către informația, importanța și necesitatea conservării ariei naturale protejate, se va realiza un centru de informare și vizitare unde publicul să se poată documenta și experimenta noi informații cu privire la ecosistemele naturale, în general și la cele acvatice în special.A8.2.7. Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria naturală protejată
Pentru a veni în preîntâmpinarea profesorilor, se va realiza un manual de educație ecologică, folosind aria naturală protejată ca model. Acesta poate deveni o resursă de informare foarte eficientă, mai ales că elevii pot experimenta noțiunile învățate.A8.2.8. Realizarea unui curs opțional de educație ecologică, pe baza manualului, adresat școlilor de pe teritoriul ariei naturale protejate, incluzând lecții în naturăA8.2.9. Realizarea de expoziții de fotografie itinerante cu valorile ariei naturale protejate Prin această activitate se vor promova valorile naturale pentru care este necesară conservarea ariei naturale protejate. Expoziția foto va putea fi montată în instituțiile de învățământ din cadrul comunităților locale, dar și în afara acestora, punându-se astfel în valoare importanța ariei naturale protejate.A8.2.10. Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată, de discutare a problemelor legate de implementarea planului de managementOS9. Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate.M9.1. Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilorA9.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor
Pentru o mai bună coordonare cu planurile de dezvoltare a comunităților locale, se va realiza un grup de lucru în care să fie implicate toate primăriile ce dețin terenuri în perimetrul ariei naturale protejate, precum și oameni de afaceri ce dețin investiții în turism. Scopul acestui grup de lucru este de a dezvolta o strategie prin care valorile ariei naturale protejate să fie valorificate în scop turistic, dar prin respectarea prezentului Plan de Management, precum și în spiritul protejării naturii. La acest grup de lucru va fi invitată și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est în vederea susținerii proiectelor locale/regionale prin programele de finanțare prevăzute în Programul Operațional regional pentru Regiunea Nord-Est 2021-2027 și Planul de Dezvoltare Regională pentru regiunea Nord-Est 2021 - 2027.A9.1.2. Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor
Având în vedere aspectul dinamic al dezvoltării, se vor realiza întâlniri periodice prin care această strategie să poată fi amendată în vederea unei bune coordonări a dezvoltării economice și protecției mediului.M9.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.A9.2.1. Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale: broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare.
Pentru o mai bună promovare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, este necesară editarea de materiale astfel încât să putem asigura baza necesară pentru informarea-educarea persoanelor din comunitățile locale. Având în vedere lipsa unor astfel de materiale, considerăm editarea acestor materiale ca fiind foarte importantă astfel încât să permitem accesul la informare a unui număr cât mai mare de persoane. Patrimoniul natural protejat este promovat și de Agenția pentru dezvoltare Regională Nord-Est prin Planul de Dezvoltare regională Nord- Est 2021 - 2027, capitolul 8 Cultură și turism, subcapitolul 8.1 Patrimoniul natural protejat.A9.2.2. Realizarea de cursuri și promovarea realizării de eco-pensiuni Pentru a permite dezvoltarea turismului în spiritul conservării naturii, se vor structura cursuri pentru comunitățile locale astfel încât să putem da acestei activități o dezvoltare în spiritul ariei naturale protejate. Turismul bazat pe conservarea naturii este încă slab dezvoltat la nivel național, fapt ce impune organizarea unor astfel de cursuri prin care să oferim o alternativă membrilor comunităților locale ce doresc să meargă în această direcție.A9.2.3. Realizarea unui ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și culturale.
Pentru a veni în sprijinul persoanelor ce oferă servicii în turism, în arii din apropierea sitului Lacurile Fălticeni, este necesară editarea unui ghid de promovare a valorilor naturale ce constituie obiectul conservării. Acest ghid va avea o structură ușor de urmărit și va cuprinde informații accesibile tuturor persoanelor astfel încât să se adreseze unui public variat. Acest ghid poate aborda și aspectele prevăzute de capitolul 8 Cultură și turism, subcapitolul 8.3 Forme de turism practicate din Planul de Dezvoltare regională Nord-Est 2021 - 2027.A9.2.4. Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas și picnic, centru de vizitare
Pentru a permite comunităților locale, turiștilor și altor persoane interesate un acces facil, precum și o posibilitate la îndemână de informare, se vor dezvolta trasee și arii de interes astfel încât fiecare persoană să se poată informa fără a fi necesar un ghid. Aceste facilități de informare, dar și de petrecere a timpului liber vor crește interesul publicului pentru aria naturală protejată și implicit atenția acordată pentru protecția naturii în general. De asemenea, aceste facilități de vizitare contribuie la dezvoltarea capitolul 8 Cultură și turism, subcapitolul 8.3 Aspecte privind potențialul turistic din Planul de Dezvoltare regională Nord-Est 2021 - 2027.OS10. Promovarea utilizării durabile a pescăriilor: stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare.M10.1. Promovarea managementului durabil al pescăriilorA10.1.1. Elaborarea unui ghid privind managementul durabil al pescăriilor.
Aria naturală protejată cuprinde în mare parte amenajări piscicole, astfel că este necesar ca administratorul fondului natural să lucreze îndeaproape cu piscicultorii. Pentru o mai bună eficiență, dar și pentru promovarea măsurilor durabile în zonele limitrofe sitului, arii ce pot constitui o reală zonă tampon, este necesară crearea unui ghid prin care să fie promovate măsurile durabile de conservare.A10.1.2. Promovarea ghidului privind managementul durabil al pescăriilor în rândurile administratorilor de ferme piscicole.
Pentru a permite o utilizare a ghidului privind managementul durabil al pescăriilor în rândurile administratorilor de ferme piscicole, este nevoie de o intensă promovare a acestuia, precum și de o dezvoltare atentă a utilității unui astfel de ghid în rândul specialiștilor din domeniul piscicol. Desigur, acest ghid va trata doar metodele ce pot fi implementate în vederea unei administrări "prietenoase cu mediul,,, metode ce vor constitui recomandări pentru fermele piscicole.M10.2. Încurajarea administratorilor zonelor piscicole pentru accesarea de compensații, stimulente și fonduri.A10.2.1. Încurajarea administratorilor pentru a întocmi documentele necesare pentru acordarea de compensații și stimulente și accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a fermelor piscicole.
Pentru a sprijini administratorii fermelor piscicole, se va acorda o atenție sporită în sprijinirea acestora, în vederea accesării de fonduri/compensații prin care să se dezvolte sau să își acopere eventualele pierderi datorate speciilor ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate.M10.3. Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole.A10.3.1. Realizarea unui grup de lucru pentru pregătirea includerii prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în contractele de administrare ale fermelor piscicole.
Pentru o coordonare mai bună a activităților din domeniul piscicol se va realiza un grup de lucru care să pregătească includerea măsurilor piscicole în contractele de administrare a fermelor piscicole.A10.3.2. Integrarea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole.
Această măsură va garanta respectarea prevederilor prezentului Plan de Management în domeniul piscicol, activitate larg întâlnită la nivelul sitului. Rolul acestei măsuri este de a sincroniza Planul de Management și exploatarea resurselor piscicole în vederea promovării unui management durabil.OS11. Promovarea utilizării durabile a pajiștilorM11.1. Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiștiA11.1.1. Elaborarea ghidului de bune practici pentru administrarea pajiștilor
Aria naturală protejată cuprinde și pajiști, astfel că este necesar ca administratorul fondului natural să lucreze îndeaproape cu fermierii ce utilizează aceste pajiști pentru animalele pe care le dețin. Pentru o mai bună eficiență, dar și pentru promovarea măsurilor durabile în zonele limitrofe sitului, arii ce pot constitui o reală zonă tampon, este necesară crearea unui ghid prin care să fie promovate măsurile durabile de conservare.A11.1.2. Promovarea ghidului de bune practici în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiști
Pentru a permite o utilizare a ghidului privind managementul durabil al pajiștilor în rândurile administratorilor de ferme, este nevoie de o intensă promovare a acestuia, precum și de o dezvoltare atentă a utilității unui astfel de ghid în rândul specialiștilor din domeniul zootehnic/agricol. Desigur, acest ghid va trata doar metodele ce pot fi implementate în vederea unei administrări "prietenoase cu mediul,,, metode ce vor constitui recomandări pentru fermele zootehnice.M11.2. Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște incluse în aria naturală protejată.A11.2.1. Realizarea unui grup de lucru pentru pregătirea includerii prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate, pentru contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște aflate în aria naturală protejată.
Pentru o coordonare mai bună a activităților din domeniul managementului pajiștilor, se va realiza un grup de lucru care să pregătească includerea măsurilor de conservare pentru contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște aflate în aria naturală protejată.A11.2.2. Integrarea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște incluse în aria naturală protejată.
Această măsură va garanta respectarea prevederilor prezentului Plan de Management în domeniul păscutului și a pajiștilor, activitate întâlnită la nivelul sitului. Rolul acestei măsuri este de a sincroniza Planul de Management și exploatarea resurselor în vederea promovării unui management durabil.0S12. Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricoleM12.1. Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejateA.12.1.1. Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate.
Pentru a permite dezvoltarea agriculturii în direcția metodelor prietenoase cu mediu, este necesară promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate. Prin aceste documente, agricultorii ce dețin terenuri în aria naturală protejată sau în apropierea acesteia își pot adapta practicile astfel încât să dezvolte o agricultură prietenoasă cu mediul și implicit promovarea produselor pe care le obțin ca produse bio.M12.2. Accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor.A12.2.1. Accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor agricole prin Planul Național de Dezvoltare Rurală
Prin această măsură se vor identifica și asigura sprijinul pentru fermierii din sit pentru a accesa pachetele din Măsura 10 - Agro-mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR. Pentru a facilita accesarea fondurilor, administratorii/custozii ariei naturale protejate vor oferi sprijin în procesul de aplicare, implementare și raportare a documentelor necesare.MR12.2.2. Evitarea cultivării sub folie de plastic - sere - pe suprafața sitului.
Acest mod de cultivare intensivă reduce habitatul de hrănire și reproducere pentru speciile țintă din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Interzicerea dezvoltării acestui tip de cultivare va permite menținerea structurii actuale de habitate.OS13. Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejateM13.1. Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ -A13.1.1. Includerea prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism
Procesul de elaborare a Planurilor Urbanistice Generale și a Planurilor Urbanistice zonale și a celorlalte programe, planuri sau strategii ce vizează o planificare a activităților economice, culturale, sociale în perimetrul sitului, vor fi luate în considerare activitățile de management incluse în Planul de Management al ariei naturale protejate și vor fi incluse în respectivele programe, planuri sau strategii.OS14. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejateM14.1.1. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.A14.1.1. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.
Având în vedere măsurile de conservare implementate pentru a asigura o bună protecție ariei naturale protejate, produsele agricole ce se dezvoltă în perimetrul acesteia îndeplinesc mai ușor condițiile unor produse crescute în condiții sănătoase. Astfel, legarea lor de numele ariei naturale protejate poate să constituie un element cheie pentru promovarea acestora pe piața locală și națională.OS15. Elaborarea rapoartelor de activitate și comunicarea eficientă cu autoritățile din domeniu. M15.1. Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare.A.15.1.1. Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare.
Această activitate ține de managementul/administrarea ariei naturale protejate și implică derularea aspectelor legale/legislative ce sunt necesare. Această activitate se va derula pe toată perioada de implementare a planului de management în conformitate cu solicitările primite.M15.2. Trimiterea și completarea rapoartelor solicitate, în funcție de solicitările autorităților.A.15.2.1. Trimiterea și completarea acestora funcție de solicitările autorităților. Această activitate ține de managementul/administrarea ariei naturale protejate și implică o bună coordonare și colaborare cu autoritățile locale în vederea derulării în bune condiții a conservării ariei naturale protejate.8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități
Pentru o mai bună planificare și coordonare a activităților ce sunt necesare implementării Planului de management, acest capitol integrează într-o diagramă planificarea activităților. În acest plan de activități (Tabelul 8.1) sunt detaliate estimările în timp ale activităților planificate în Capitolul 7. Pentru fiecare activitate sunt asociate următoarele informații:a) Responsabil - persoana/instituție responsabilă cu urmărirea/coordonarea activității.b) Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Prioritatea este evaluată prin unul din următoarele calificative: mare, medie, mică.c) Partener - este furnizat numele partenerului extern (nume agent economic, ONG, asociație, etc), cu care administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective.
Tabel 8.1: Planificarea în timp a activităților
UAIC - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, 0NG - Organizații Non Guvernamentale, ANPA - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, APIA - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.8.2. Estimarea resurselor necesare
Estimarea resurselor umane, resurse materiale. Toate aceste resurse, atât resursele umane, cât și resursele materiale, sunt necesare pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale, dar și resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute/estimate (resursele financiare), infrastructură pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse sunt centralizate în Tabelul 8.2.
Tabel 8.2: Estimarea resurselor necesare
9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice
Pentru evidențierea rezultatelor obținute în cadrul prezentului Plan de Management se vor realiza raportări periodice, exprimate în formatul An și Trimestru (Tabelul 9.1). De asemenea, se va realiza și un raport la momentul începerii derulării planului de management.
Tabel 9.1: Raportări periodice
9.2. Urmărirea activităților planificate
În această secțiune de urmărire a activităților planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire, precum și rezultatele obținute în urma acestor activități (Tabelul 9.2).
Tabel 9.2: Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
9.3. Indicarea activității realizate
În această secțiune se vor indica (marcare cu un simbol, de exemplu "x") trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate.
Tabel 9.3: Activități planificate
10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Ahlen I. și Baagoe H.J. 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field identification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1- 2 -: 137-150.
APLR - Asociația pentru Protecția Liliecilor din România 2010. Determinatorul speciilor de lilieci - Chiroptera - din România - ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-197907-6, 48 p.
Arntzen, J.W. 1995. European newts: a model system for evolutionary studies. pp. 26-32 , In: Llorente et al. (eds.) Scientia Herpetologica
Babik, W., Branicki, W., Crnobrnja-Isailovic, J., Cogalniceanu, D., Sas, I., Olgun, K., Poyarkov, N.A., Garcia-Paris, M. și Arntzen, J.W. 2005. Phylogeography of two European newt species - discordance between mtDNA and morphology. Molecular Ecology 14, 24752491.
Badea L., Gâștescu P., Velcea V., Bogdan O., Donisă I., Dragomirescu Ș., Florea N., Niculescu Ghe., Popova-Cucu A., Roșu A. și Sencu V. 1983. Geografia României, Vol. I. Editura Academiei R.S.R.
Barataud M. 1999. Ballades dans l'inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.
Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. și Vohralik V. 2003. Bats - Mammalia: Chiroptera - of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245-237.
Boye P. și Dietz M. 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.
Botnariuc N. și Tatole V. 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. "Gr. Antipa", București, 260 p.
Bouroș G., 2014. Feeding habits of the eurasian otters Lutra lutra, living in Putna Vrancea Natural Park in the Eastern Carpathians, Studia Universitatis "Vasile Goldiș", Seria Științele Vieții Vol. 24, issue 3, 2014, pp.317-322
Bouroș, G., 2014. Status of the European otter - Lutra lutra Linnaeus, 1758 - in România. Romanian Journal of Biology - Zoology, Academia Română, Institutul de Biologie, 59- 1 -: 7586.
Callaghan, D. A. 1999. European Union Species Action Plan: Ferruginous Duck (Althea nervosa). Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Carboneras, C. 1992. Anatidae (Ducks, Geese, and Swans). In: del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J. (ed.), Handbook of the birds of the world, pp. 536-628. Lynx Edicions, Barcelona, Spain
Chanin P. 2003. Ecology of the European Otter. Conserving Natura 2000 Rivers Ecology Series No. 10. English Nature, Peterborough.
Cogălniceanu, D., Aioanei, F. și Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. [Amphibians of România]. Editura Ars Docendi, p. 1-114;
Cogălniceanu, D. 1997. Triturus montandoni (Boulenger, 1880). In: Gasc J. P., (ed.). Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe, pp. 84-85. Museum Național D'Histoire Naturelle, Paris.
Covaciu-Marcov, S.-D., Cicort-Lucaciu, A.-Ș., Sas, I., Strugariu, A., Cacuci, P. și Gherghel, I. 2008. Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from northern Moldavia (Suceava and Botoșani Counties, România). North-Western Journal of Zoology 4(Supplement 1): S25-S47.
Covaciu-Marcov, S.-D., Cicort-Lucaciu și A.-Ș., Ferenți, S. 2007. Some low altitude Triturus montandonii (Amphibia: Salamandridae) population records from Oaș region, North-Western România. North Western Journal of Zoology 3 (2): 109-114
Cramp, S. și Simmons, K.E.L. (eds) 1977. The Birds of the Western Palaearctic. Vol I. Oxford University Press, Oxford.
Cramp S. și Perrins C.M. (ed.) 1993. The Birds of the Western Palearctic. Vol. VII. Oxford University Press, Oxford.
Cramp, S. 1985. Handbook of the birds of Europe, the Middle East and Africa. The birds of the western Palearctic vol IV: terns to woodpeckers. Oxford University Press, Oxford.
Csaba D. și Attila K. 2005. Carnivores and humans. Can they peacefully exist in România?, Milvus Group, Royal Netherlans Embassy
Decu V., Murariu D. și Gheorghiu V. 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie "Emil Racovița", București, 521 p.
del Hoyo, J., Elliott, A. și Sargatal, J. (eds) 1992. Handbook of the birds of the world. Vol 1. Ostrich to Ducks. Lynx Edicions, Barcelona
del Hoyo, J., Elliott, A. și Sargatal, J. (eds) 1994. Handbook of the birds of the world. Vol 2. New World Vultures to Guineafowl. Lynx Edicions, Barcelona
del Hoyo, J.; Elliott și A. Sargatal, J. 1996. Handbook of the Birds of the World, vol. 3: Hoatzin to Auks. Lynx Edicions, Barcelona, Spain.
del Hoyo, J. Elliott, A. și Sargatal, J. 1996. Handbook of the Birds of the World, vol. 3: Hoatzin to Auks. Lynx Edicions, Barcelona, Spain.
Dietz C. și Helversen O. V. 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen - Germany -, 72 p.
Erlinge, Sam. 1967. Home range of the otter Lutra lutra in Southern Sweden. Oikos, 18, 81-98
Erlinge, Sam. 1968. Territoriality of the Otter Lutra lutra L. Oikos. 19. 81-98
Florea, N. și Munteanu, I. 2012. Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Edit. Estfalia, București
Florea, N. și Munteanu, I. 2003. Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, Edit. Estfalia, București
Gherghel, I și Ile, R.D. 2006. Contributions to the distribution of Amphibia, Caudata County, România. North-Western Journal of Zoology 2 (1): 44-46.
Gochfeld, M. Burger, J. și Garcia, E.F.J. 2018. Black Tern (Chlidonias niger). In: del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J.; Christie, D.A.; de Juana, E. (ed.), Handbook of the Birds of the World Alive, pp. Lynx Edicions. Barcelona.
Fuhn. E I. 1960. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 1: Amphibia. București : Editura Academiei Republicii Populare România, 288 p;
Fuhn E. I. și Vancea, Șt. 1961. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia - Țestoase, șopârle, șerpi -. București: Editura Academiei Republicii Populare România, 352p;
Iftime, A. 2005. în: Botnariuc, N., și Tatole., V: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Editura Academiei Române, București, România;
Ionesei L., Ionesei B., Lungu A., Roșca V. și Ionesei V. 2005. Sarmațianul mediu și superior de pe Platforma Moldovenească. Editura Academiei Române.
Ionesi L. 1994. Geologia unităților de platformă și a orogenului Nord Dobrogean. Editura Tehnică, București.
IUCN 2017. Bombina bombina. http://www.iucnredlist.org/details/2865/0. Consultat la data de 02/02/2018.
IUCN 2017. Emys orbicularis. http://www.iucnredlist.org/details/7717Z0. Consultat la data de 02/02/2018.
Juravle D., T. 2016. Curs Geologia României. UAIC Iași.
Kruuk H. 1992. Scent marking by otters - Lutra lutra -: signaling the use of resources. Behavioral Ecology, Volume 3, Issue 2, 1 July 1992, Pages 133-140
Kruuk H, Carss DN, Conroy JWH și Durbin L 1993. Otter Lutra lutra L. numbers and fish productivity in rivers in N.E. Scotland, Symposia of the Zoological Society of London, 63 171-191
Kruuk H. 2006. Otters: ecology, behaviour and conservation, Oxford University Press,
Kuhn, R., Ansorge, H., Godynicki, S și Meyer, W. 2010. "Hair density in the Eurasian otter Lutra lutra and the sea otter Enhydra lutris."Acta theriologica 55 - 3 -: 221-222.
Kyne MJ, Small CM și Fairley JS 1989. The food of the otters Lutra lutra in the Irish Midlands and a comparison with that of mink Mustela vison in the same region, Preceeding of the Royal Irish Academy, partea B, 89, 33-46
Lanszki, J., Szeles, L. G. și Yoxon, G. 2009. Diet composition of otters - Lutra lutra l. - living on small watercourses in southwestern Hungary, Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae 55 - 3 -, pp. 293-306
Lanszki J, Kormendi S, Hancz C și Martin TG 2001. Examination of some factors affecting selection of fish prey by otters Lutra lutra living by eutrophic fish ponds, Journal of Zoology, London, 255, 97-103.
Le Cren ED, 1951. The length-weight relationship and seasonal cycle in gonad weight and condition in the perch Perca fluviatilis, Journal of Animal Ecology, 20, 201-219
Macdonald D.W. și Barrett P. 1993. Mammals of Europe, Princeton Field Guides, Princeton University Press, New Jersey
Macarovici M. și Turculeț I. 1972. Paleontologia stratigrafică a României. Editura Tehnică, București.
Mason, C.F. și Macdonald, S.M. 1986. Otters: Ecology and Conservation. Cambridge University Press, Cambridge, UK.
Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. și Pocora I. 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.
Mutihac V. și Ionesi L. 1974. Geologia României. Editura Tehnică, București.
Obrist M. K., Boesch R. și Fluckiger P. F. 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68 - 4 -: 307-322.
Palazon S., Ruiz-Olmo J. și Gosalbez J. 2008. Autumn-winter diet of three carnivores, European mink - Mustela lutreola -, Eurasian otter - Lutra lutra - and small-spotted genet - Genetta genetta -, in northern Spain. Animal Biodiversity and Conservation 31.2. pp. 37-43
Parsons S. și Jones G. 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656.
Pocora I. E., și Pocora V. 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 211 p.
PM - Planul de Management în proiectul "Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" www.batlife.ro, 2013 - 202 p -.
Reuther C. și Hilton-Taylor C. 2004. Lutra lutra. In: IUCN 2007. 2007 IUCN Red List of Threatened Species.
Rafinski J. și Arntzen J.W. 1987. Biochemical systematics of the Old World newts, genus Triturus: allozyme data. Herpetologica, 43, 446-457.
Rădoane N. 2002. Geografia fizică a României, Edit Universității din Suceava, Suceava.
Russo D. și Jones G. 1999. The social calls of calls of Kuhl's pipistrelles Pipistrellus kuhlii - Kuhl, 1819 -: structure and variation - Chiroptera: Vepertilionidae -. J. Zool. Lond. 249, 467481.
Russo D. și Jones G. 2002. Identification of twenty-two bat species - Mammalia: Chiroptera - from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103.
Russo B. și Jones G. 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.
Russ J. 1999. The bats of Britain andIreland. Echolocation Calls, SoundAnalysis andSpecies Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.
Saulea E. 1967. Harta geologică 1:200.000 Suceava. Editura Întreprinderea poligrafică "Informația", București.
Schober W. și Grimmberger W. 1996. The bats of Europe andNorth America. Seal of aproveal - ASPCA -, 210 p.
Secu C. V. și Rusu C. 2008. Geografia solurilor cu elemente de pedologie, Edit Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași.
Secu C., Niacșu L. și Roșca B. 2007. Propunere de standardizare a legendei hărții solurilor pentru utilizatorii S.I.G. Lucrări Științifice - vol 50, seria Agronomie, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași, p. 192 - 196
Strugariu, A., Zamfirescu, S.R., Nicoară, A., Gherghel. I., Sas, I., Pușcașu, C.M. și Bugeac, T. 2008. Preliminary data regarding the distribution and status of the herpetofauna in Iași County (România). North-Western Journal of Zoology 4(Supplement 1): S1-S23
Strugariu, Al, Gherghel, I, Huțuleac-Volosciuc, M.V., Sas, I, Sahlean, T.C. și Pușcașu, Cr. M. 2006. Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County (România). Anal. Univ. Oradea. Fasc. Biologie, TOM XIII.: 39-47
Torok Z., Ghira I., Sas I. și Zamfirescu Ș. R. 2013. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică "Delta Dunării", Tulcea.
Urban, E.K., Fry, C.H. și Keith, S. 1986. The Birds of Africa, Volume II. Academic Press, London.
Yosef, R., Internațional Shrike Working Group și Christie, D.A. 2012. Red-backed Shrike (Lanius collurio). In: del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. and de Juana, E. (eds), Handbook of the Birds of the World Alive, Lynx Edicions, Barcelona.
Zuffi, M.A.L. și Gariblodi, A., 1995. Geographical patterns of italian Emys orbicularis: a biometrical analysis. Scientica herpetologica, 120-123.
Watt JP, 1993. Ontogeny of hunting behaviour of otters Lutra lutra L. in a marini environment. Symposia of the Zoological Society of London, 65, 87 - 104
Weir, L. A., și Mossman, M. J. - 2005 -. North American amphibian monitoring program - NAAMP -.
*** Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
*** CLMAN, Seturile de măsuri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola, Fundația Carpați.
*** Conform art. 21 al actului normativ amintit, planurile de management și regulamentele se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative, se avizează de către consiliile științifice, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului.
*** Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice
*** Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
*** Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;
*** Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;
*** Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;
*** Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonele umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice;
*** Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
*** Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
*** Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificările și completările ulterioare.
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se administrează conform Ordonanței de urgență a Guvernului 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, având la bază Planul de Management și Regulamentul, care sunt obligatoriu de respectat de către administrator și de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul acestuia.
*** MEMORIU General de actualizare a Planului Urbanistic General al Comunei Horodniceni, jud. Suceava - 2011 -
*** Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011;
*** Ordinul ministrul mediului și schimbărilor climatice 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate;
*** Master Plan - Componenta "J" - al județului Suceava, cap. 5 - 2018 -
*** Plan Local de Dezvoltare Durabilă al mun. Fălticeni - 2004 -
*** Plan Urbanistic General al comunei Moara - 2014 -
*** Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Rădășeni, județul Suceava - 2013 -
Site web www.primariacomuneibosanci.ro
*** Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Fălticeni, jud. Suceava - 2011
*** Raport de monitorizare a Strategiei de dezvoltare socială și economică a județului Suceava 2011-2020
*** Strategia de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală "Valea Șomuzului" - varianta actualizată, 2017 -11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate
Anexa nr. 2. Fotografii
Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale - GIS -3.1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate3.5. Harta geologică3.6. Hartă hidrografică3.7. Hartă solurilor3.8. Harta temperaturilor - medii multianuale3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale3.12. Hărțile distribuției speciilor3.13. Harta unităților administrativ-teritoriale3.14. Harta utilizării terenului3.15. Harta juridică a terenului3.16. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate3.17. Harta privind perimetrul construit al localităților3.18. Harta construcțiilor3.19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național3.21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate3.22. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate3.23. Harta distribuției impacturilor asupra speciilorAnexa nr. 1la Planul de management pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE
ROSCI0310 LACURILE FĂLTICENI
Capitolul I Cadrul general: Înființarea, scopul și limitele ROSCI0310 Lacurile FălticeniArticolul 1 Prezentul Regulament stabilește regulile care trebuie respectate în perimetrul sitului Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.(1) Prezentul Regulament este realizat în conformitate cu prevederile art. 21, alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Situl de importanță comunitară ROSCI0310 Lacurile Fălticeni (numită în continuare aria naturală protejată Lacurile Fălticeni) este arie naturală protejată de interes comunitar - categoria arie de protecție specială conform Directivei nr. 42/1992/EEC, desemnată prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011 (cod sit ROSCI0310), publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 846/29.XI.2011, pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Articolul 2 Baza legală pentru prezentul Regulament este constituită din următoarele acte normative:a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare.c) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011.d) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial. Articolul 3 Scopul desemnării ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni îl constituie conservarea speciilor de mamifere (Lutra lutra, Myotis bechsteinii și Myotis sasycneme), amfibieni (Bombina bombina, Triturus cristatus) și reptile (Emys orbicularis); este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. Articolul 4(1) Limitele ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au fost stabilite de Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011. Limitele în format vectorial (proiecție Stereo 70) se pot lua de pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.(2) Conform limitelor publicate pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, suprafața Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni însumează 876 ha, iar a sitului ROSPA0064 727 ha.(3) Aria naturală protejată Fălticeni, pentru menținerea diversității biologice la nivel european, a rețelei Natura 2000, a fost desemnat pentru conservarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni de interes comunitar prezentate în Formularul Standard NATURA 2000, care se găsește pe pagina de internet a autorității centrale pentru protecția mediului.(4) Listă cu speciile de mamifere, reptile și amfibieni de interes conservativ protejate pe teritoriul Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se găsește în Anexa nr. I a prezentului Raport Intermediar, respectiv în Anexa nr. 3 la Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011 Articolul 5 Din punct de vedere administrativ, aria naturală protejată Lacurile Fălticeni se află în județul Suceava, fiind suprapusă următoarelor unități teritorial-administrative: Fălticeni, Bosanci, Horodniceni, Moara, Rădășeni, Bunești. Articolul 6 Responsabilitatea administrării ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni revine administratorului. În acest scop, administratorul își însușește Planul de management și urmărește respectarea lui. Articolul 7 Obiectivul prezentului Regulament este de a stabili regulile necesare pentru conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul II Reglementarea activităților în aria naturală protejată lacurile Fălticeni. Protecția factorilor de mediuArticolul 8(1) Pentru protecția speciilor incluse în anexele Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt interzise:a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;b) perturbarea în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;c) distrugerea și/sau culegerea puilor și ouălor din natură;d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;e) deținerea, transportul, comerțul său schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente.(2) Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel în teritoriul sitului.(3) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul sitului au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor.(4) Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj.(5) Este interzis spălatul vehiculelor, rufelor, recipientelor și a altor asemenea, precum și deversarea de detergenți în apele din perimetrul sitului.(6) Este interzisă tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației naturale. Tăierea stufului este permisă doar cu acordul și consultarea Administrației;(7) Este interzisă scăparea sau eliberarea păsărilor de apă domestice în habitate naturale în interiorul sitului.(8) Este interzisă evacuarea apelor uzate pe suprafața zonelor umede în limitele sitului.(9) Este interzisă drenarea și desecarea zonelor umede, lacurile și canalele din perimetrul sitului.(10) realizarea captărilor, canalelor, excavațiilor, îndiguirilor sau a altor lucrări ce duc la modificarea nivelului natural al apei se pot face doar dacă nu au impact asupra habitatelor speciilor de interes conservativ.Articolul 9 Colectarea de specii de floră și faună sălbatică în scopul comercializării se poate face numai de persoane autorizate conform legii și cu acordul scris al Administratorului.Articolul 10 În perimetrul ariei naturale este interzisă distrugerea, degradarea sau schimbarea habitatelor naturale.Articolul 11 În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale, care periclitează integritatea habitatelor sau a populațiilor speciilor țintă, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora pe baza documentațiilor aprobate de Administrație.
Accesul și circulațiaArticolul 12(1) Accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permis doar pe drumurile deschise circulației publice.(2) Circulația cu mijloace motorizate pe drumurile de exploatare agricole/forestiere este permisă numai proprietarilor/deținătorilor/gestionarilor de terenuri agricole și împuterniciților acestora.(3) Excepție de la prevederea referitoare la accesul și circulația cu mijloace motorizate fac: personalul administratorului, personalul organelor statului cu competențe pe teritoriu (poliție, protecția civilă, autorități de mediu, personal silvic, autorități de gospodărirea apelor, ambulanță, pompieri), personalul împuternicit pentru patrulări/controale/intervenții, în cazul în care aceste categorii se află în misiune dovedită cu delegație.(4) Practicarea activităților sportive sau de agrement off-road motorizate gen enduro, A.T.V.- uri etc., este interzisă în perimetrul sitului.
Activități de recreere, turism, educaționale și științifice și reguli de vizitareArticolul 13(1) Pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni sunt permise activități turistice, de agrement, educaționale și științifice, desfășurate cu respectarea regulilor de vizitare incluse în prezentul regulament.(2) Activitățile de vizitare vor fi monitorizate de către Administrație, care, în baza rezultatelor monitorizării, poate impune restricții sau poate face recomandări cu privire la desfășurarea unor activități turistice.(3) Rezultatele cercetărilor științifice efectuate (studii, rapoarte, măsurători, observații etc.) vor fi puse gratuit la dispoziția administratorului, urmând a fi folosite de acesta exclusiv în scopul bunei administrări a Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.(4) Vizitarea unor obiective turistice se face după achitarea tarifului stabilit în conformitate cu prevederile OM 1142/23.08.2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora. Excepție de la plata tarifului de vizitare fac: membrii comunități locale, personalul de supraveghere a animalelor, pentru care s-au contractat pășuni, personalul Administrației, persoanele cu handicap, personalul Academiei Române, proprietarii și administratorii de terenuri din aria protejată.Articolul 14(1) Nivelul de zgomot permis este, conform prevederilor legale aplicabile acestei zone*1), de maximum 45 dB, ca urmare perturbarea liniștii în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, moto etc.) este strict interzisă.
*1) Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este definită prin H.G. nr. 321/2005 (privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant) ca o zonă liniștită din spațiu deschis - Anexa 1, pct. 22, respectiv o zonă delimitată de către autorități competente care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activități recreative. Nivelul de zgomot este stabilit de STAS10009/1988.(2) Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive și tabere, cei interesați vor cere în prealabil aprobarea Administrației.(3) Organizarea și desfășurarea competițiilor sau activităților de grup de orice fel se poate realiza doar după obținerea Avizul Administrației.Articolul 15(1) Marcarea traseelor turistice sau a celor pentru agrement, competiții etc., întreținerea marcajelor existente, amplasarea de panouri indicatoare/informative se poate realiza doar cu Avizul Administrației și prin respectarea legislației în vigoare.(2) Distrugerea sau degradarea infrastructurii de vizitare sau informare (panouri informative sau indicatoare, marcaje turistice etc.) se pedepsește conform prevederilor legale.Articolul 16(1) Camparea se poate face numai în locurile special desemnate și amenajate în acest scop.(2) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai de către personalul Administratorului și voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni cu aprobarea Administrației, în situația în care sarcinile primite o impun.Articolul 17(1) Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel.(2) Excepție fac speciile exotice sau invazive, caz în care este necesar acordul Administrației.Articolul 18(1) Accesul câinilor în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă.(2) Patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acțiunile lor câini utilitari.
Activități de vânătoare și pescuitArticolul 19(1) Activitățile de gospodărire a vânatului se vor organiza și desfășura în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Planului de management aprobat și cu Avizul Administrației.(2) În vederea conservării speciilor de interes cinegetic, gestionarii fondurilor de vânătoare a căror suprafață se suprapune parțial suprafeței ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, vor delimita zonele de protecție a faunei cinegetice (zone în care exercitarea vânătorii este interzisă) astfel încât să fie constituite în suprafața ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(3) Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic exotice a fondurilor de vânătoare din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu aprobarea prealabilă a Administratorului.Articolul 20(1) Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și O.U.G. nr. 23/2008 cu modificările și completările ulterioare.(2) Este interzis popularea cu specii de pești exotici a apelor naturale și amenajările piscicole din cuprinsul sitului. Gestionarii bazinelor amenajate pentru piscicultură se vor asigura ca speciile de pești exotici din bazinele să nu ajungă în apele naturale. Orice activitate de populare cu pește a apelor se va face cu avizul prealabil al Administratului.(3) Este interzisă folosirea plaselor de tip monofilament în toate zonele umede și amenajările piscicole.(4) Se interzice folosirea de orice tehnici letale pentru a reduce abundența sau a exclude păsările ihtiofage din fermele piscicole pe întreaga suprafață a ariei naturale protejate.(5) Se interzice utilizarea speciilor: somnul pitic (Ictalurus nebulosus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) și bibanul soare (Lepomis gibbosus), ca momeală vie în practicarea pescuitului sportiv.
Gospodărirea și exploatarea pajiștilorArticolul 21(1) În contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora, precum și obligațiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și trebuie să fie prezentate Administrației în vederea avizării.(2) Se interzice extragerea de apă din habitatele umede din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni fără acordul scris al Administrației.Articolul 21(1) Amplasarea de stâne și locuri de târlire se face la o distanță de minim 300 m de malul apelor sau față de habitatele umede, locul acestora stabilindu-se cu Avizul Administrației.(2) Numărul de câini ciobănești la fiecare stână se va stabili conform prevederilor legale. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu.(3) Pășunatul animalelor domestice în zonele umede, precum și trecerea animalelor prin aceste zone este interzisă.(4) Locurile de adăpare pentru animalele care pășunează în sit se stabilesc cu acordul Administratorului.Articolul 22 Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări:(1) schimbarea modului de utilizare a terenurilor se poate face doar în scopul atingerii obiectivelor de conservare și numai cu Avizul administrației, conform art. 27 din O.U.G. nr. 57/2007;(2) să nu fie arate, discuite, scarificate;(3) să nu se afecteze regimul hidrologic al pajiștilor prin drenare, desecare;(4) speciile de plante exotice invazive vor fi îndepărtate;(5) vor fi păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(6) vor fi păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor agricole;(7) îndepărtarea stufului se va realiza în perioada 1 noiembrie - 28 februarie,(8) sunt interzise drenarea și desecarea pășunilor și fânețelor,(9) pășunatul este permis dacă numărul total de animale nu depășește unitatea vită mare (UVM)/ha, conform Planului de management.(10) împădurirea pajiștilor este interzisă,(11) este interzis accesul animalelor domestice pe suprafața sitului în afara celor reglementate prin contractele de pășunat și actele de învoire la pășunat,(12) sunt interzise deversările/depozitele necontrolate de dejecții provenite din ferme sau stâne în interiorul sitului,(13) este interzis pășunatul în perioada 26 octombrie - 23 aprilie pe terenurile arabile sau pe pajiștile din interiorul sitului.(14) construcția clădirilor sau a altor construcții provizorii pe suprafața pășunilor și fânețelor se va face numai cu aprobarea Administratorului,
Cultivarea terenurilor arabileArticolul 23 Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reglementări:(1) se vor îndepărta speciile de plante exotice invazive;(2) se vor păstra arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(3) se vor păstra aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor;(4) se va păstra o bandă nearată de minim 10 m de la malul habitatelor acvatice sau umede;(5) este strict interzisă utilizarea otrăvurilor pentru rozătoare pe terenurile agricole.(6) este strict interzisă folosirea insecticidelor care conțin una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și thiacloprid în practicile agricole pe toată suprafata sitului.(7) este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic,(8) fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.(9) Doza maximă de azot provenit din îngrășămintele organice care se aplică pe teren nu poate depăși 170 Kg/ha/an.(10) Pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă pe teritoriul ariei protejate, conform Ordonanței de urgență nr. 34/2012.
ConstrucțiileArticolul 24(1) Realizarea oricăror tipuri de construcții (permanente sau provizorii) în interiorul sau în imediata vecinătate a ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permisă numai cu avizul administrației, conform reglementărilor în vigoare.(2) Construirea de drumuri noi în interiorul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este interzisă fără acordul administrației.(3) Construirea infrastructuri turistice sau realizarea oricăror altor investiții în cadrul și vecinătatea sitului trebuie adaptate specificului zonei și încadrate în peisaj, și se vor face doar după efectuarea evaluării impactului asupra mediului, conform reglementărilor în vigoare, cu accent deosebit pe impactul acestora asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost înființat situl. Documentațiile se avizează de către Administrator.(4) Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism pentru zonele din interiorul sitului se face pe baza documentațiilor de mediu avizate de către administrator.(5) Este interzisă blocarea cursurilor de apă în canalele de irigare și drenare din interiorul sitului.(6) Este interzisă înlocuirea stâlpilor din liniile de medie tensiune cu stâlpi la care insulatoarele sunt puse în poziția verticală.(7) Construirea de noi drumuri forestiere și/sau agricole în cuprinsul sitului se va face numai cu avizul prealabil al Administratorului. Reamenajarea/reabilitarea drumurilor forestiere și/sau agricole și de scos-apropiat existente se va face cu avizul prealabil al Administratorului.
Regimul deșeurilorArticolul 25(1) Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este reglementat conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, astfel: producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația valorificării acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) și art. 20 din Legea nr. 211/2011.(2) Gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice.(3) Gestionarii iazurilor de pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, care primesc pescari sportivi, au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor și transportării acestora la punctele legale de colectare a deșeurilor, făcând dovada transportării și predării lunare a deșeurilor.Articolul 26(1) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea asigurării colectării și transportului deșeurilor menajere din localități la punctele legale de colectare a deșeurilor.(2) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ.(3) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor aflate în proprietatea sau administrarea lor.(4) Toate containerele pentru deșeuri menajere vor fi prevăzute cu mecanisme de închidere care să împiedice accesul animalelor sau vor fi amplasate în spații riguros îngrădite pentru a nu permite accesul animalelor.
Exploatarea amenajărilor hidrotehniceArticolul 27(1) Lucrările hidrotehnice se vor realiza numai cu Avizul administrației.(2) Lucrările de exploatare și întreținere a lucrărilor hidrotehnice și de gospodărire a apelor din perimetrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se realizează în conformitate cu prevederile legale, cu înștiințarea Administrației.(3) Administratorul amenajărilor hidrotehnice și Administrația vor comunica în mod operativ cu privire la lucrările de întreținere și exploatare necesare și realizate, și vor include în fluxul informațional situațiile excepționale apărute în exploatare, cauzate de viituri, poluări accidentale, alunecări de maluri etc.(4) Este interzis spălatul (vehicule, rufe, recipienți etc.) și utilizarea de detergenți în apele din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(5) Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Cercetare științificăArticolul 28 Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se desfășoară cu avizul Administratorului. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare pun la dispoziția Administratorului în termen de 90 de zile un raport de cercetare.
Turism, reguli de vizitareArticolul 29 În sit sunt permise numai activități de turism de tip ornitologic și de educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului regulament.Articolul 30 Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu avizul prealabil al Administratorului și, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.Articolul 31 Camparea pe teritoriul sitului este interzisă.Articolul 32 Accesul câinilor în sit este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă. Excepție fac câinii de vânătoare folosiți în timpul acțiunilor de vânătoare.Capitolul III SancțiuniArticolul 33 Aplicarea prezentului Regulament se face de către Administrator și de către personalul instituțiilor cu abilități de control. Articolul 34 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare. Articolul 35 Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenție dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni. Articolul 36 Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește". Articolul 37 Cuantumul amenzilor este cea stabilită prin legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare. Articolul 38(1) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate în conformitate cu legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.(2) Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului regulament se pot aplica atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice Capitolul IV Dispoziții finaleArticolul 39 Prezentul regulament intră în vigoare începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României. Articolul 40 Prezentul Regulament poate fi modificat de către Administrator, conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 41 Planurile și programele, care pot avea efecte asupra mediului și asupra speciilor și habitatelor din sit și din vecinătatea acesteia, vor fi supuse avizării de către administrator. Articolul 42 După aprobarea planului de management și a regulamentului ariei naturale protejate, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată. Articolul 43 Pentru actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism existente, dar și pentru aprobarea unor documentații noi de acest fel, autoritățile administrației publice locale trebuie să se consulte cu Administratorul și să obțină avizul Administratorului. Articolul 44 În vederea solicitării avizului, persoanele fizice și juridice transmit Administratorului documentația cerută de legislația în vigoare. Articolul 45 Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra speciilor și habitatelor din sit și din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de către administrator. Articolul 46 Personalul Administratorului, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul sitului, indiferent de tipul de proprietate. Articolul 47 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de administrator, pentru a asigura gospodărirea eficientă a sitului. Articolul 48 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a asista personalul Administrației în activitatea de verificare și control și a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe. Articolul 49 Orice persoană fizică sau juridică are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecție și control al Administrației. Articolul 50 Administratorul sitului are obligația de a alimenta bazele de date ținute de autoritățile pentru protecția mediului în vederea îmbunătățirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate și de raportare la instituțiile naționale și internaționale. Articolul 51 Administratorul sitului are obligația să prezinte anual autorităților de protecția mediului un raport corect și complet privind starea sitului/ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute și acțiunile întreprinse în baza planului de management, precum și situația realizării obligațiilor asumate în convenția de administrare. Articolul 52 În cazul producerii de fenomene de forță majoră (inundații, incendii, calamități, epizootii, focare de infecții etc.), instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării prealabile a Administrației, care va participa activ la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente. Anexa nr. 2
Fotografii
Anexa nr. 2.A
Specii
Foto 2.A.1. Bombina bombina
Foto 2.A.2. Emys orbicularis
Foto 2.A.3. Triturus cristatus
Foto 2.A.4. Lutra lutra
Foto 2.A.5. Myotis bechsteinii
Foto 2.A.6. Myotis sasycneme
Anexa nr. 2.B
Presiuni și Amenințări
A04__01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni
A04_01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni 2
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni 2
A05_01_Creșterea_animalelor_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni 2
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Lutra lutra)
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Vulpes vulpes)
F01_01_Piscicultura_intensiva_LacurileFălticeni
F02_01_Pescuit_profesional_pasiv_LacurileFălticeni
F03_01_Vânătoare_LacurileFălticeni
H01_04_Poluarea_difuză_a_apelor_de_suprafata_Spălarea_covoarelor_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 2
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 3
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 2
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 3
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni 2
Anexa nr. 2.C
2017.10.13_ROSCI0310_3150_Potamogetomtum nodosi
2017.10.15_ROSCI0310_6410_fitocenze de Molinia caerulea
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum aceruleae
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum
2017.10.28_ROSCI0310_3150_Riccia fluitans
2018.04.04_ROSCI0310_62C0_Adonis vernalis
2018.04.11_ROSCI0310_62C0_Primula veris
2018.04.11_ROSCI0310_91E0_Ranunculus ficaria
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Alnus incana
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_râul Somuz
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Salicetum_albae_raul Somuz
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium album
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium purpureum
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Salicetum albae_Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_6440_Ranunculo repenti-Alopecuretum
pratensis_pășune Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_R5310_Caricetum acutiformis
2018.05.05_ROSCI0310_6440_pășune
sat Pocoleni_Ranunculo repenti-Alopecuretum
2018.05.06_ROSCI0310_62C0_pășune lângă drum județean spre Suceava
2018.07.10_ROSCI0310_62C0_Taraxaco serotinae-Festucetum
valesiacae_L.Moara_fanat
2018.07.11_ROSCI0310_6410_Molinia caerulea
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Botriochloa ischaemum
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Taraxaco-serotinae-Festucetum valesiacae_pășune
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Campanula persicifolia
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus capitatus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus superbus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Salvia pratensis
2018.09.03_ROSCI0310_91E0_Echinocystis lobata
2018.09.03_ROSCI0310_6440_fânaț cosit_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_6440_parcela cu fânaț
pt.a doua cosire_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_62C0_Taraxaco
serotinae_Festucetum valesiacae_suprapășunat_Podeni
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Lemna minor
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Polygonum amphibium
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Potamogeton nodosus
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Spirodela polyrhiza
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Ceratophyllum demersum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Myriophyllum spicatum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Potamogeton crispus
Anexa nr. 3
Hărți/seturi de date geospațiale
- GIS -
Anexa nr. 3.1
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.2
Harta localizării ariilor naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.3
Harta limitelor ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.5
Harta geologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.6
Harta hidrologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.7
Harta pedologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.8
Harta temperaturilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.9
Harta precipitațiilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.10
Harta ecosistemelor din aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.12.H1
Harta distribuției speciei Bombina bombina în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H2
Harta distribuției speciei Emys orbicularis în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H3
Harta distribuției speciei Triturus cristatus în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H4
Harta distribuției speciei Myotis bechsteinii în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H5
Harta distribuției speciei Myotis dasycneme în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H6
Harta distribuției speciei Lutra lutra în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.13
Harta unităților administrativ teritoriale
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.14
Harta utilizării terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.15
Harta juridică a terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.16
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.17
Harta privind perimetrul construit al localităților
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.18
Harta privind suprafețele construite pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.19.
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul
cultural național pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.20
Harta 3.20. Harta obiectivelor turistice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.21
P1 Harta presiunilor - A04.01.02. Pășunat intensiv al oilor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P2 Harta presiunilor - A04.01.05. Pășunat intensiv în amestec
de animale pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P3 Harta presiunilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P4 Harta presiunilor - A10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a
crângurilor sau tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P5 Harta presiunilor - B01.02. Plantare artificială pe teren deschis
(copaci nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P6 Harta presiunilor - D01.02. Drumuri, autostrăzi
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - D01.05. Poduri, viaducte
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - E01.03. Habitare dispersată
(locuințe risipite, diosperse) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P9 Harta presiunilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P10 Harta presiunilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P11 Harta presiunilor - F02.03 Pescuit de agrement
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P12 Harta presiunilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P13 Harta presiunilor - G01.01.02 Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P14 Harta presiunilor - G02.07. Baze sportive
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P15 Harta presiunilor - H01.04. Poluare difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P16 Harta presiunilor - H05.01. Gunoiul și deșeurile solide
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P17 Harta presiunilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P18 Harta presiunilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P19 Harta presiunilor - K03.06 Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.22
A1 Harta amenințărilor - A04.01. Pășunat intensiv pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A2 Harta amenințărilor - A05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A3 Harta amenințărilor - F01.01. Piscicultura intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A4 Harta amenințărilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A5 Harta amenințărilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A6 Harta amenințărilor - G01.01.02. Sporturi nautice non-motorizate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A7 Harta amenințărilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A8 Harta amenințărilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A9 Harta amenințărilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A10 Harta amenințărilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A11 Harta amenințărilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.23
I1 Harta impacturilor - A04.01.02 Pășunatul intensiv al
oilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I3 Harta impacturilor - A.05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I4 Harta impacturilor - A.10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor
sau a tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I5 Harta impacturilor - B01.02. Plantarea artificială pe teren deschis
(arbori nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I6 Harta impacturilor - D.01.02. Drumuri, autostrăzi pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I7 Harta impacturilor - D01.05. Poduri, viaducte pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I8 Harta impacturilor - E01.03. Habitate dispersate
(locuințe dispersate, risipite) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I9 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I10 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I11 Harta impacturilor - F02.03. Pescuit de agrement pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I12 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I13 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I14 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I15 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I16 Harta impacturilor - H05.01.Gunoiul și deșeuri solide pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I17 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I18 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I19 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA1 Harta impacturilor - A04.01. Pășunatul intensiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA2 Harta impacturilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA3 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA4 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA5 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA6 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA7 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA8 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA10 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA11 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA12 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale domestice
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
-----
OS9 Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
M13.1. Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități
Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ8.2. Estimarea resurselor necesare
Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR9.1. Raportări periodice9.2. Urmărirea activităților planificate
Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ9.3. Indicarea activității realizate10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
Anexa nr. 1 la Planul de management pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 2. Fotografii
Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale - GIS -1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Planul de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității ariei pentru care a fost realizat.
Întocmirea Planului de Management este o cerință esențială în alinierea politicilor de conservare a naturii din România la cele Europene, în conformitate cu legislația națională și internațională la care a aderat și România. De asemenea, planul de management trebuie să respecte legislația de mediu aflată în vigoare (Tabelul 1.1).
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnat pentru conservarea a 3 specii de mamifere: vidră (Lutra lutra), Liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii), Liliacul de apă (Myotis dasycneme), 4 specii de amfibieni: Izvorașul cu burtă roșie (Bombina bombina), Izvorașul cu burtă galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Triton carpatic (Triturus montandoni) și a unei specii de reptile: Țestoasa de apă (Emys orbicularis).
În ceea ce privește prezența pentru Triturus montandoni în ROSCI0310 ne menținem o poziție rezervată. În România prezența speciei este descrisă în Carpații Orientali și unele zone din Carpații Meridionali, la altitudini ce variază între 500-1500 m ASL - Cogâlniceanu 1997. În nordul arealului de distribuție sunt descrise populații de joasă altitudine - cca. 200 m ASL, acestea fiind întâlnite în zona de piemont a Maramureșului, în păduri sau imediata apropiere a acestora, utilizând habitate precum bălți permanente cu apă limpede și rece în sezonul de reproducere - Covaciu-Marcov et al. 2007. În zona Moldovei, populații de altitudine joasă - 340 m ASL - sunt descrise în zona Munților Tarcău, pe văile râurilor de munte în habitate precum cele descrise anterior - Gherghel și Ile 2006. Astfel, deși populații de Triturus montandoni la joasă altitudine sunt descrise în România, acestea sunt strâns legate de zonele montane, ale căror habitate nu sunt întâlnite în ROSCI0310. Totodată, datorită similitudinilor dintre Triturus montandoni și Triturus vulgaris, pot exista erori în determinarea speciilor, mai ales dacă vorbim de un număr mic de indivizi - Rafinski Arntzen 1987, Arntzen 1995, Babik et al. 2005 -.
În ceea ce privește Bombina variegata, aceasta este descrisă în Podișul Moldovei adesea hibridizând cu Bombina bombina în zonele de tranziție dintre populații - Strugariu et al 2006, Strugariu et al. 2008, Covaciu-Marcov et al 2008 -. Totuși, în urma inventarierii speciilor de herpetofaună din zona ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, nu am întâlnit indivizi din specia Bombina variegata, confirmând datele din literatura de specialitate existentă până în prezent- Strugariu et al 2006 -, acestea indicând, cel mai probabil, spre clasificarea eronată a unor indivizi hibrizi ai celor două specii.
Planul de management al unei arii naturale protejate este un document care precizează scopul ariei protejate - protecția și conservarea biodiversității specifice - și descrie în mod detaliat măsurile care trebuie luate pentru atingerea acestui scop, integrând necesitățile de protecție a biodiversității cu cele ale dezvoltării sociale și economice.
Totodată, în cadrul acestei secțiunii este inclus Tabelul 1.2, în calitate de tabel centralizator, ce sintetizează măsurile de conservare cuprinse în planul de management, adresate elementelor de interes conservativ, prezentate în funcție de starea de conservare și presiunile și amenințările identificate, ce au impact asupra acestora. Acest tabel are rolul de a centraliza măsurile de conservare, însă detaliere lor este realizată în Capitolul 7, din prezentul Plan de Management.
Managementul sitului Natura 2000 trebuie să țină cont de realitățile caracteristice fiecărei perioade și fiecărei utilizări a terenului în parte. Totodată, managementul sitului trebuie să fie participativ, atrăgând implicarea tuturor factorilor interesați, atât în procesul de elaborare a planului, cât și ulterior, în implementarea acestuia. Pe parcursul elaborării planului s-au organizat întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, beneficiarul proiectului depunând eforturi semnificative pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și consultați în mod corespunzător prin întâlnirile publice.
Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor de management pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicarea autorităților, așa cum se precizează în articolul 21, aliniatul 6 al O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011: "Autoritățile locale și naționale cu competențe și responsabilități în reglementarea activităților din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate și, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management."
Tabelul 1.1: Cadrul legislativ referitor la aria naturală protejată vizate de planul de management.
|
Nr. |
Tip act |
Număr act |
An act |
Denumire |
Descriere act |
|
1 |
OM |
262 |
2020 |
Ordin nr. 262 din 18 februarie 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 |
Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată. |
|
2 |
OM |
1822 |
2020 |
Ordin nr. 1822 din 6 octombrie 2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate |
Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare și custodie a ariilor naturale protejate. |
|
3 |
OM |
304 |
2018 |
Ordinul ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate |
Actul normativ de reglementare a modului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate. |
|
4 |
Legea |
292 |
2018 |
Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
|
5 |
OM |
1226 |
2016 |
Planul de management al sitului ROSPA0064 |
Act normativ privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni |
|
6 |
OUG |
34 |
2013 |
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare. |
Actul normativ care reglementează sectorul agricultura. |
|
7 |
OM |
3836 |
2012 |
Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial |
Actul normativ de reglementare a tarifelor. |
|
8 |
HG |
971 |
2011 |
Pentru modificarea și completarea a H.G. numărul 1284 din 2007 privind declararea ariilor de protecție special avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România |
Actul de declarare a R0SCI0310 și R0SPA0064 la nivel național. |
|
9 |
OM |
19 |
2010 |
Ordinul ministrului mediului și Pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. |
Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată. |
|
10 |
OM |
979 |
2009 |
Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național. |
Actul normativ de reglementare a speciilor invazive. |
|
11 |
OUG |
57 |
2007 |
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. |
Actul normativ de reglementare a regimului ariilor naturale protejate. |
|
12 |
Lege |
407 |
2006 |
Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. |
Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic. |
|
13 |
OUG |
195 |
2005 |
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare. |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
|
14 |
HG |
1076 |
2004 |
Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare. |
Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu |
|
15 |
Lege |
350 |
2001 |
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare. |
Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului |
|
16 |
Lege |
451 |
2002 |
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000 |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
|
17 |
Lege |
5 |
2000 |
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
|
18 |
Lege |
86 |
2000 |
Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul publicului la informații participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus în data de 25.06.1998 |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
|
19 |
Lege |
13 |
1998 |
Legea nr. 13/1998 pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979 |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
|
20 |
Lege |
107 |
1996 |
Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. |
Actul normativ care reglementează managementul apelor |
|
21 |
Lege |
58 |
1994 |
Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994 |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
|
22 |
Lege |
13 |
1993 |
Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna, 19.07.1979 |
Actul normativ care reglementează protecția mediului. |
Tabel 1.2: Măsurile adresate elementelor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea.
|
Aria naturală protejată/Elementele de interes conservativ |
Starea de conservare F/NI/NR |
Presiune - P - /Amenințare - A cod |
Măsurile active de conservare propuse |
|
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni | |||
|
Lutra lutra |
NI |
P - A04.01.02 P - A04.01.05 P - A05.01 P - A10.01 P - D01.02 P - D01.05 P - E01.03 P - F01.01 P - F02.01 P - F02.03 P - F03.01 P - H01.04 P - H05.01 P - J01.01 P - K01.02 P - K03.06 A - A04.01 A - A05.01 A - F01.01 A - F02.01 A - F03.01 A - H01.04 A -J01.01 A - K01.02 A - K03.06 |
- Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere - Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni - Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă - Managementul activităților recreative în vederea reduceri impactului asupra speciilor criteriu ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate |
|
Myotis bechsteinii |
NI |
P - A10.01 P - B01.02 P - J01.01 A - J01.01 |
- Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere - Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere din habitatele acvatice - Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă |
|
Myotis dasycneme |
NI |
P - A10.01 P - B01.02 P - J01.01 A -J01.01 |
- Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere - Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere din habitatele acvatice - Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă |
|
Bombina bombina |
NI |
P - A04.01.02 P - A04.01.05 P - A05.01 P - D01.02 P - D01.05 P - E01.03 P - F01.01 P - F02.01 P - F02.03 P - H01.04 P - H05.01 P - J01.01 P - K01.02 A - A04.01 A - A05.01 A - F01.01 A - F02.01 A - H01.04 A -J01.01 A - K01.02 |
- Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere - Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni - Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă - Managementul activităților recreative în vederea reduceri impactului asupra speciilor criteriu ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate |
|
Triturus cristatus, |
NI |
P - D01.02 P - D01.05 P - E01.03 P - F01.01 P - F02.01 P - F02.03 P - H01.04 P - H05.01 P - J01.01 P - K01.02 A - F01.01 A - F02.01 A - H01.04 A -J01.01 A - K01.02 |
- Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere - Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni - Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă - Managementul activităților recreative în vederea reduceri impactului asupra speciilor criteriu ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate |
|
Emys orbicularis |
NI |
P - D01.02 P - D01.05 P - E01.03 P - F01.01 P - F02.01 P - F02.03 P - G02.07 P - H01.04 P - H05.01 P - J01.01 P - K01.02 A - F01.01 A - F02.01 A - H01.04 A -J01.01 A - K01.02 |
- Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere - Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni - Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă - Managementul activităților recreative în vederea reduceri impactului asupra speciilor criteriu ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate |
Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR; Presiune - P și Amenințare - A1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
Elaborarea Planului de management s-a realizat în cadrul proiectului "Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței", cod SMIS 2014+ 102540 ce s-a desfășurat în perioada 01 iunie 2017 - 31 mai 2020. După cum reiese și din titlu, proiectul este mai amplu, abordând elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus-- Gura Ialomiței. Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din 21 de specialiști ai Societății Ornitologice Române, respectiv: Emanuel Ștefan Baltag - responsabil elaborare plan de management, Vitalie Ajder - ornitolog, Buta Loredana - botanist, Paul- Cristian Dincă și Raluca Melenciuc - herpetologi, Battes Karina, Cîmpean Mirela, Mărginean Mircea - ihtiologi, Vancsa Eva - expert micronevertebrate, Viorel Pocora și Gheorghe Zaharia - experți mamifere, Nemet Eniko, Czekes Zsolt - entomologi, Petrișor Galan, Igor Roșca, Silviu Costel Doru, Silvia Ursul - GIS/impact antropic, Mihaela Simion, Ovidiu Neculai Bufnilă, Alexandra Damian, Claudia Tache - comunicare, Ionica-Mirela Gavrilă, Antoaneta Ciobanu-Geolea, Geanina Jugănaru, Mariana Simon - UIP.
Studiile de teren au fost efectuate în perioada decembrie 2017 - august 2019. În paralel, au fost analizate și procesate toate rapoartele și datele obținute din aceste studii.
Planurile de management sunt elaborate în mod participativ, cu implicarea factorilor interesați, stabilind cadrul necesar conservării pe termen lung a speciilor și habitatelor de interes comunitar și dezvoltării durabile a acestor situri. Prin această direcție, proiectul contribuie la realizarea obiectivului specific al programului - creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității prin măsuri de management adecvate.
Obiectivele principale pentru implementarea proiectului și implicit elaborarea planurilor de management sunt:1. Colectarea și analizarea datelor pentru studiile necesare fundamentării planurilor de management și măsurilor de conservare;2. Redactarea și aprobarea planurilor de management pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea și a planului de management integrat pentru ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței;3. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la conservarea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din ariile protejate vizate de proiect;4. Creșterea capacității administratorului pentru implementarea planurilor de management și integrarea spațială a măsurilor de conservare.
Acțiunile pentru realizarea acestor obiective s-au desfășurat conform programului stabilit în cadrul proiectului. Cele mai multe eforturi s-au depus pentru atingerea Obiectivului 1 Colectarea și analizarea datelor pentru studiile necesare fundamentării planurilor de management și măsurilor de conservare, deoarece acesta este și primul pas ce trebuie realizat în cadrul proiectului. Totodată, elaborarea planului de management a depins în foarte mare măsură de atingerea acestui obiectiv.
Activitatea de teren a fost, la rândul ei, împărțită pe 4 direcții care converg către realizarea obiectivelor propuse:1. Studiu de inventariere, monitorizare și evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor din situl Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni;2. Studiu privind necesitățile de hrană și habitat ale speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni;3. Studiu privind impactul managementului piscicol asupra biocenozelor acvatice, precum și elaborarea unui set de măsuri privind corelarea activităților piscicole cu ciclul biologic anual al biocenozelor din interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni;4. Studiu de evaluare a activităților cu potențial impact antropic - presiuni și amenințări - ce afectează speciile și habitatele de importanță comunitară din interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Pentru implementarea acestor direcții de studiu au fost elaborate protocoalele de lucru pentru fiecare grup sau categorie de specii în parte, după care s-a trecut la implementarea acestor protocoale.
În perioada următoare se vor implementa protocoalele de monitorizare conform planului de lucru, continuând colectarea datelor în teren. 0dată cu analiza datelor colectate până în prezent se vor desemna anumite activități pe care se va concentra administratorul ariei naturale protejate în perioada următoare, dar se pot elabora și noi acțiuni în vederea unei mai bune colectări.
Având în vedere gradul foarte mic de cunoaștere a rețelei Natura 2000 în rândul populației și mai ales în rândul comunităților locale din sit sau din imediata apropiere a sitului, am întreprins mai multe deplasări pentru a discuta cu factorii interesați locali în vederea prezentării proiectului, dar și a rețelei Natura 2000 în general. Aceste întâlniri au avut scopul de a pregăti discuțiile ce au avut loc în vederea dezbaterii măsurilor de conservare ce vor fi incluse în Planul de Management.
În perioada următoare, administratorul ariei naturale protejate va organiza noi întâlniri cu factorii interesați, în vederea informării cu privire la necesitarea implementării rețelei Natura 2000, precum și cu privire la limitările determinate de acest statut pentru terenurile și activitățile ce se desfășoară în perimetrul sitului sau în imediata apropiere a acestuia. De asemenea, administratorul ariei naturale protejate va oferi consultanță de specialitate celor interesați în adaptarea activității lor la practicile prietenoase cu mediul și sprijin informațional pentru cei ce doresc să aplice pentru beneficiile acordate proprietarilor sau administratorilor de terenuri și activități economice desfășurate în siturile Natura 2000.
De asemenea, pentru discutarea măsurilor de conservare elaborate, s-au organizat întâlniri periodice cu Agențiile pentru Protecția Mediului Suceava, Administrațiile Bazinele de Apă, utilizatorii terenurilor și administratori ai resurselor naturale din situri, Asociația Națională a Producătorilor din Pescărie "ROMFISH", asociațiile cu profil agricol - culturi agricole, creștere animale etc -, administratorii fondurilor de vânătoare, instituții publice sau companii de stat din domeniile construcțiilor de drumuri și șosele, căi ferate, rețele de transport/distribuție gaze naturale și energie electrică, dar și cu orice alt factor interesat să desfășoare activități în ariile naturale protejate vizate de proiect.1.3. Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management1.3.1. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management
Aria Naturală Protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este sit Natura 2000 desemnat pentru speciile ce folosesc predominant habitate acvatice specifice zonelor joase din Podișul Sucevei. Această arie naturală protejată se suprapune în mare măsură peste ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, vizând aproximativ aceleași ecosisteme ce prezintă o importanță deosebită pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere pentru care au fost declarate.
Lacurile cuprinse de aria naturală protejată reprezintă sisteme acvatice artificiale, create pentru prevenirea inundațiilor, irigații și piscicultură. Aceste ecosisteme acvatice sunt un exemplu pentru comuniunea om-natură, iar includerea lor în Rețeaua Ecologică Europeană Natura 2000 certifică importanța lor pentru biodiversitate, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar.
Tabel 1.3: Ariile naturale protejate vizate de Planul de management
|
Nr. crt. |
Arie naturală protejată cu care se suprapune |
Tip suprapunere c - |
Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință [ha] |
Procentul din aria naturală protejată de referință [%] |
||||
|
Cod |
Denumire |
Tip a - |
Categorie b - |
Denumire responsabil |
||||
|
1 |
ROSPA0064 |
Lacurile Fălticeni |
|
SPA |
Agenția Națională a Ariilor Naturale Protejate |
P - parțială |
785,15 |
99,71 |
Valorile a -, b - și c - vor fi alese pe baza nomenclatoarelor: a - Tipul ariei naturale protejate conform nomenclatorului Tipuri de arii naturale protejate, b - Categoria ariei naturale protejate conform nomenclatorului Categorii de arii naturale protejate, c - Tipul suprapunerii poate fi: T - totală sau P- parțială
Figura 1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate ROSCI0310 și R0SPA0064 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.1.1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizate de Planul de management
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se află pe teritoriul județului Suceava, Regiunea Nord-Est, având o suprafață de 876 ha - Tabel 4, Anexa 3.2 -. Coordonatele geografice ce delimitează situl sunt: 26° 16' 46" longitudine estică și 47° 29' 36" latitudine nordică. Altitudinea minimă este de 254 m, cea medie de 271 m, iar cea maximă de 288 m. Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este amplasat în întregime pe Podișul Sucevei, pe valea Râului Șomuzul Mare care este afluent al Șiretului. Acest sit cuprinde 10 acumulări de apă și mai multe bazine piscicole de mici dimensiuni. Suprafața totală de apă - râuri și lacuri - ocupă 71.56% din suprafața sitului. Aceste acumulări sunt dispuse în cascadă, cele mai întinse fiind: Lacul Moara, Lacul Mihăiești, Lacul Pocoleni, Lacul Fălticeni I și Lacul Fălticeni II. Pe lângă suprafețele acvatice, în perimetrul sitului sunt, conform EUNIS: pășuni - 12.03% -, culturi - teren arabil - 7.49% -, alte terenuri arabile - 3.62% -, vii și livezi - 2.55% - și alte terenuri artificiale - 2.74% -. Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este situat în totalitate în Regiunea Biogeografică Continentală.
Tabel 1.4: Localizarea ariei naturale protejate
|
Codul și denumirea ariei naturale protejate |
Suprafața - ha - |
Regiunea biogeografică*) |
Județul |
Localități - orașe, comune, sate**)- |
|
|
Localitate |
Suprafața - ha - |
||||
|
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
876.7 |
Continentală |
Suceava |
Fălticeni, Bosanci, Horodniceni, Moara, Rădășeni, Bunești |
Aria naturală protejată nu include intravilanul localităților |
*) se completează numai pentru siturile de importanță comunitară - SIC - și pentru ariile de protecție specială avifaunistică - APSA -;
**) satele se completează în cazul ariilor naturale protejate ce includ și intravilanul localităților
Accesul în perimetrul sitului este predominant facil, primele două lacuri din sudul sitului - Lacul Fălticeni I și Fălticeni II - pot fi accesate pe Drumul Comunal DC1 Fălticeni - Țarna Mare; Lacul Pocoleni poate fi accesat pe Drumul European E85 și pe Drumul Județean DJ209A; Lacul Mihăiești poate fi accesat pe drumul Județean DJ209A, iar cea mai nordică acumulare poate fi accesată pe două drumuri agricole pietruite ce pornesc din Drumul Județean DJ209A sau pe Drumul Comunal DC 71, ce pornește din Groapa Vlădichii spre sud.
Figura 2. Harta localizării ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. - Anexa 3.2.1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizate de Planul de management
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnată ca sit de importanță comunitară - SCI -, prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, modificat și completat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr.2387/2011, cu o suprafață totală de 876,7 ha.
Figura 3. Harta limitelor ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.3.1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
Aria naturală protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu prezintă o zonare internă așa cum prevede Ordonanța de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificări și completări ulterioare, Art. 4, alin. 28. Această zonare internă nu este necesară având în vedere dimensiunea redusă a celor două arii naturale protejate.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI/ARIILOR NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este situată în extremitatea vestică a unității geologice Platforma Est Europeană.
Această platformă este cea mai veche unitate de platformă din țară, fiind formată în intervalul Proterozoic Mediu - Meoțian. În zona de studiu platforma are o structură mai complexă, determinată de căderi în trepte în fața ariei carpatice (Badea et al., 1983). Cele două componente din alcătuirea Platformei Moldovenești, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară, reflectă stadii diferite de evoluție: fundamentul reprezintă etapa mobilă de geosinclinal, în care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneze, metamorfism, magnetism), finalizate într-un sistem orogenetic, iar cuvertura, o etapă de stabilitate (platformică) în care depozitele acumulate în cicluri marine, succesive n-au suferit deformări tectonice, rămânând cvasiorizontale (Ionesi, 1994). În acest lung interval stratigrafic au existat mai multe etape de exondare.
Fundamentul (soclul) a fost interceptat în câteva foraje de adâncime la Iași-Nicolina (1121 m), Popești (-1370 m), Bătrânești (-1008 m) și Todireni (-950 m) (Ionesi, 1994), pe baza carotelor din aceste foraje s-a determinat faptul că este alcătuit din paragnaise plagioclazice, larg cristalizate, în care sunt injectate gnaise leucorate cu oligoclaz și microclin (Iași) sau gnaise cuarțo-feldspatice, oculare, albicioase sau rozii. La Todireni, la partea inferioară a forajului, în paragnaisele plagioclazice, s-a întâlnit și granit roz cu muscovit și biotit (Ionesi, 1994, Ionesi et al., 2005).
În ceea ce privește cuvertura sedimentară, acesta s-a format ca urmare a depunerii de sedimente peste soclu în trei megacicluri de sedimentare, respectiv: Vendian superior - Devonian, Cretacic - Paleocen - Eocenul mediu, Badenian superior - Meoțian (Ionesi, 1994, Juravle 2016). Pe parcursul ciclului Badenian superior - Meoțian, s-a produs o transgresiune marină, ce s-a extins pe toată suprafața platformei, determinând începerea ultimului și celui mai scurt ciclu de sedimentare. Cuvertura este alcătuită din depozite sedimentare de vârstă Ordovician, Silurian, Cretacic superior, Miocen (Tortonian-Basarabian) la care se adaugă depozite, spre marginea carpatică de vârstă, Jurasic superior.
Formațiunile geologice de suprafață aparțin Neogenului, fiind alcătuite din depozite basarabiene, volhiniene și depozitele cuaternarului, în special zonele de terasă și luncile.
Depozitele Volhinianului (Vh) acoperă în întregime regiunea sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, acestea aflorează în apropiere, în dreptul localităților Baia - Lespezi.
Distribuția areală a litofaciesurilor Volhinianului corespunde, într-o anumită măsură, și unei distribuții stratigrafice. În general, Volhinianul este alcătuit din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și de gresii oolitice. Între valea Șiretului și valea Moldovei, unde Volhinianul (vh) are circa 500 m grosime, s-au separat 8 niveluri de gresii și călcare, ce reprezintă repere lito și biostratigrafice importante. O altă caracteristică a Volhinianului din această regiune este prezența pietrișurilor. Acestea se dezvoltă în două strate de câte 0,2-0,5 m grosime, care aflorează pe stânga Șiretului. În timp ce al doilea nivel apare în jumătatea superioară a Volhinianului formând la V de satul Ciprian Porumbescu un pachet ce poate atinge 60 m grosime.
În regiunea Fălticeni - Baia - Boroaia, în Volhinianul superior apar mai multe strate de lignit, din care doar 3 au grosimi mai mari, cuprinse între 20 - 80 cm. Prezența acestora în sectorul Fălticeni demonstrează faptul că au existat mai multe oscilații pozitiv-negative ale Volhinialui superior (Ionesi, 1962).
Fauna determinată în depozitele de nisipuri și din gresii oolitice cuprinde Ervilia dissita, Eichw., foarte frecventă, Cardium latesulcum, Cardium latesulcum, Munst., C. gracile Pusch., Cardium gracile kasinkense Kol., Tapes gregaria Partsch, Tapes vitalianus infrasarmatica Andr., Mactra eichwaldi Lask., Certhium rubiginosum Eichw., Certhium mitrale Eichw. etc (Macarovici, 1972 Saulea 1967). În nivelele superioare apare sporadic și Mactra vitaliana siminescui Mac., formă frecventă în partea inferioară a Basarabianului. Din argilele nisipoase de la partea inferioară a Volhinialului (Văculești) se cunosc impresiuni de plante. Impresiuni de plante se cunosc de asemenea din argilele cu intercalații subțiri de lignit din regiunea văii Moldova (Șoldănești, Rădășeni).
Câteva nivele de gresii și gresii oolitice, în cuprinsul cărora se găsesc și puncte fosilifere mai importante, sunt distribuite în apropierea ariei naturale protejate. Primul nivel apare la 130150 m altitudine la SV de Botoșani (Curtești), urmat de nivelul situat la 220-240m, cu extindere mai mare, care se poate urmări de la V la Dorohoi (Șdendriceni) până la Burdujeni, pe stânga văii Suceava, în fața orașului Suceava, fiind o gresie oolitică (oolitul de Burdujeni) cu frecvente exemplare de Ervillia dissita. La E de valea Șiretului, se găsește la 280-300 m altitudine, între Vlădeni - Brehuești - Corni. Ultimul nivel de gresii oolitice se individualizează în cuprinsul unui pachet de nisipuri de la partea superioară a Volhinianului. El se poate urmări din V, de la Pârtești, prin Bălăceana - S de Fălticeni (Șoldănești) - Hârtop - Valea Glodului - Dolheștii Mari. Acesta este situat la 520 m altitudine în V și coboară treptat spre SE până la 350 m în apropiere de valea Șiretului.
Din datele de suprafață și de foraj rezultă că Volhinianul are grosimi mici de 200 m în marginea de NE a regiunii și câștiga treptat grosime spre valea Șiretului (650 m la Vorona). De aici spre SV creșterea grosimii este mult mai accentuată, încât atinge aproximativ 2000 m la marginea zonei subcarpatice.
Figura 4. Hartă geologică pentru aria naturală protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.5.2.2. Hidrografie
Din punct de vedere hidrografic, situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este situat în bazinul hidrografic al râului Șomuzul Mare, ocupând un sector de circa 14.5 km din valea râului. Pe acest sector al râului, s-au realizat de-a lungul timpului numeroase lucrări hidrotehnice, respectiv lucrări de regularizare, îndiguire și consolidări de maluri, de îmbunătățiri funciare și lucrări de construcție a lacurilor de acumulare și a incintelor piscicole. Utilizarea acestora este diversă, având caracter economic (piscicultură, agrement), dar și caracter hidrologic, de regularizare a debitelor și de a genera rezervă de apă.
Suprafața bazinului hidrografic a râului Șomuzul Mare este de 489 kmp, râul își are obârșia în Podișul Sucevei și se varsă în râul Siret în dreptul localității Gulia. Lungimea cursului principal este de circa 51 km, râul înregistrând un debit mediu de 1,2 mc/s. Afluenții râului Șomuzul Mare aduc un aport scăzut de apă, fapt determinat de caracterul permanent sau semi-permanent dar și de suprafața redusă a bazinului de recepție. Albia majoră are o lățime medie de 500 m în dreptul localității Fălticeni, fapt ce a permis amenajarea hidrotehnică a acesteia. În lungul râului Șomuzul Mare s-au amenajat o serie de lacuri/iazuri: Fălticeni II, Făliceni I, Pocoleni, Mihăiești, Moara și alte incinte piscicole de dimensiuni mici. Suprafața totală a luciului de apă este de circa 569,25 ha, unele iazuri fiind parțial umplute cu apă în anumite momente din an.
Râul Șomuzul Mare este protejat de poluarea cu reziduuri industriale și menajere de către o stație de epurare. Pe baza analizelor efectuate zilnic pe cursul râului, în aval de stația de epurare și pe baza informațiilor din literatura de specialitate, s-a determinat faptul că apa face parte din clasele a II-a și a III-a de calitate pentru 7 indicatori chimici, iar pentru conținutul în NH_4 și substanțe organice în categoriile IV și V de calitate.
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se situează în cursul mediu al râului Șomuzul Mare, cuprinzând un sector de circa 14,5 km, acest sector este ocupat de iazuri și incinte piscicole.
Figura 5. Hartă hidrografică a ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.6.2.3. Pedologie
Învelișul de soluri din arealul studiat s-a format ca urmare a interacțiunii diferite în spațiu și timp a factorilor naturali: litologie, relief, climă, vegetație, faună, apă, factorul antropic, la care se adaugă timpul (ca durată de manifestare a factorilor pedogenetici). Dintre aceștia, factorii suport (litologie, morfologie), factorii bio-climatici și timpul au caracter de permanență, apa devenind distinctă acolo unde este în exces, iar factorul antropic numai pe solurile îndelung folosite în agricultură sau prin modificări aduse componentelor mediului natural. Cu toate acestea, la nivel local, relieful și litologia pot fi principalii factori de control ai formării solurilor.
Încadrarea taxonomică a solurilor s-a făcut conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS, 2012). Față de sistemele de clasificare anterioare, acesta are un profund sens genetic și reflectă relațiile de înrudire dintre și/în cadrul claselor (categoriilor) separate. De asemenea, se remarcă prin alinierea la standardele internaționale, din necesitatea corelării taxonomiei solurilor României cu clasificările internaționale (WRB, FAO-UNESCO și Soil Taxonomy).
Caracteristicile spațiale ale învelișului de sol au fost determinate după prelucrarea hărții solurilor (scara 1:200.000), fiind identificate 3 tipuri genetice de sol care fac parte din 3 clase de sol, care au fost divizate, pe baza subtipurilor de sol. Conform repartiției geografice a solurilor pe teritoriul României, solurile prezente în cadrul ariei naturale protejate fac parte din regiunea de deal și podiș, respectiv Podișul Moldovei. Astfel, învelișul de sol se caracterizează printr-o gamă variată de soluri zonale, faeozomuri, la care se adaugă pe suprafețe de soluri intrazonale, protisoluri și antrosoluri (Rădoane, 2002).
Ponderea cea mai mare în ceea ce privește clasele de soluri o deține clasa protisolurilor, care ocupă 206,25 ha (23,51%) din suprafața totală a sitului (877,5 ha). Urmează ca răspândire clasa faeoziomurilor cu o suprafață de 94,40 ha (10,76%), fiind urmată de clasa antrosoluri cu o suprafață de 43,07 ha, respectiv 4,91%. La toate acestea se adaugă și suprafețele acvatice ce ocupă o suprafață de 533,74 ha, respectiv 60,83% din suprafața ariei naturale protejate. Un aspect important de menționat privind suprafețele lacustre este gradul mare de colmatare a unor incinte piscicole, unele dintre acestea fiind lipsite de apă o lungă perioadă de timp, solul fiind expus la suprafață.
Faeoziomurile (FZ) sunt caracterizate prin prezența orizontului A molic (Am) și orizont subiacent (AC, Bv sau Bt), având culori cu crome și valori mai mici de 3,5, cel puțin în partea superioară și cel puțin pe fețele agregatelor structurale și fără orizont Cca sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 cm sau 200 cm, în cazul texturii grosiere.
Faeoziomurile cambize și argice (FZ cb și FZ ar) sunt întâlnite pe o suprafață de 94,40 ha (10,76%) din aria sitului. Faeoziomurile argice prezintă profil de tipul Ap-Am-AB-Bt-Cca, cu textură lutoasă sau luto-argiloasă, diferențiată pe profil și un orizont Bt argic, fiind îmbogățit în argilă. Sunt soluri formate pe depozite loessoide și luturi sub vegetație inițial forestieră (Florea, 2003). În zona joasă, cu un drenaj mai slab, solurile pot fi afectate de procesul de stagnogleizare cu intensitate slabă până la moderată. Structura acestor soluri este glomerulară bine dezvoltată în orizontul Am și moderat dezvoltată în Bt. Structura bună și textura favorabilă se reflectă în însușirile fizice în general bune a acestor soluri, care sunt totuși mai tasate și mai puțin permeabile decât faeoziomurile cambice (Florea, 2012). Procesul de bioacumulare favorizează acumularea unei cantități însemnate de humus de tip mull calcic în orizontul Am. Utilizarea faeoziomurilor este foarte variată, aceste soluri având o fertilitate bună, fiind utilizate pentru cultivarea cerealelor, dar și pentru pășuni.
Aluviosolurile (AS) ocupă o suprafață de circa 158 ha (13 % din suprafața sitului). În lunca râului Șomuzul Mare, aluviosolurile entice s-au format în condițiile excesului de umiditate freatică. Aluviosolurile sunt soluri constând din material parental fluvic pe cel puțin 50 cm grosime și având cel mult un orizont A (Am, Au, Ao) (Secu, 2008). Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăți diagnostice, în afară de cel mult orizont vertic asociat orizontului C, proprietăți salsodice și proprietăți gleice (orizont Gr) sub 50 cm adâncime. Vegetația naturală caracteristică este reprezentată de plante ierboase, ce sunt favorabile dezvoltării pășunilor și fânețelor. Din punct de vedere agricol, favorabilitatea acestor soluri pentru diferite culturi este foarte variată, determinată și de condițiile locale.
Antrosolurile (AT) sunt soluri care au fost transformate prin procese antropedogenetice, respectiv arătură adâncă, aplicarea de material bogat în nutrienți, adăugări de materiale străine. Antrosolurile erodice ocupă o suprafață de 43,07 ha (4,91%) și se întâlnesc pe versanți puternici înclinați din nordul sitului. Aceste zone sunt puternic erodate, solurile fiind utilizate ca pășuni.
Tabel 2.1. Caracteristici spațiale ale învelișului de sol din aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
|
CLASA DE SOL |
Tip |
Subtip |
Suprafață (ha) |
Procent % |
|
CERNISOLURI |
Faeoziom (FZ) |
Cambic - cb |
2,37 |
0,27 |
|
Argic - ar |
92,03 |
10,49 |
||
|
PROTISOLURI |
Aluviosol (AS) |
Entic - en |
206,25 |
23,51 |
|
ANTRISOLURI |
Antrosol (AT) |
Erodic - er |
43,07 |
4,91 |
|
Suprafețe acvatice |
|
|
533,74 |
60,83 |
Figura 6. Hartă solurilor pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni - Anexa 3.7.2.4. ClimaRadiația solară
Radiația solară reprezintă radiația provenită de la discul solar ce atinge suprafața terestră și suferă o serie de modificări. Cantitatea de radiație solară primită de la Soare este strict influențată de geometria Pământ - Soare, de poziția latitudinală pe glob, de caracteristicile optice ale atmosferei terestre și nebulozitate. Înălțimea Soarelui pe bolta cerească prezintă un mers diurn ascendent până în momentul producerii amiezii - meridianul locului - și descrește în cea de a doua parte a zilei. La nivel anual, cantitatea de radiație solară crește de la solstițiul de iarnă - luna decembrie - 154 W m^-2 și atinge maximul la solstițiul de vară - luna iunie - 719 W m^-2, aceste valori fiind calculate pentru stația meteorologică Iași (Clima României, 2008)Temperatura
Temperatura reprezintă starea de încălzire a unui corp, constituind principalul element meteorologic din atmosfera terestră. Distribuția spațială a temperaturii aerului poate fi exprimată statistic, folosind mai mulți parametri climatici specifici temperaturii: temperatura medie multianuală, valorile extreme, durata intervalelor cu valori caracteristice, frecvențe, probabilități etc (Clima României, 2008).
Pentru realizarea modelelor de distribuție a valorilor de temperatură ale aerului și intervalele specifice perioadelor cu îngheț târziu - de primăvară - și îngheț timpuriu - de toamnă -, a fost utilizat setul de date R0CADA - Romanian daily gridded climatic dataset - 1961-2013.
Temperatura medie multianuală în cadrul sitului ROSCI310 Lacurile Fălticeni este de 8,7°C. La nivel lunar, temperatura aerului variază între -3,0°C în luna ianuarie și 19,7°C în luna iulie. Fragmentarea reliefului induce variații termice verticale, valorile cele mai scăzute înregistrându-se în altitudine pe parcursul anului prin diminuarea temperaturii medii anuale a aerului conform gradientului termic vertical de aproximativ 0,6°C/100 m. Climatul acestei regiuni este specific zonelor deluroase și de podiș.
Înghețul timpuriu reprezintă momentul din an, în care temperatura medie a aerului a coborât sub pragul de îngheț - 0°C -, iar cel târziu - de primăvară -, momentul din an în care se înregistrează ultima valoare medie a temperaturii aerului de sub 0°C. Înghețul timpuriu și înghețul târziu se produc în afara anotimpului de iarnă și sunt specifice semestrului rece al anului.
În cadrul regiunii analizate, data medie de producere a înghețului timpuriu oscilează în intervalul 20.10. în zona înaltă și 22.10. în lungul văilor. Aceste răciri sunt cauzate de condițiile de stabilitate atmosferică specifice formațiunilor barice anticiclonale ce pot genera răciri intense în special pe fundul văilor, generând apariția și dezvoltarea fenomenelor de inversiune termică. Inversiunile termice pot genera scăderi puternice de temperatură, ce pot duce la disfuncții majore habitatelor naturale.
Figura 7: Harta înghețului în aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Înghețul târziu - de primăvară - are o dată medie de producere ce variază între 10 aprilie, în regiunile joase și 20 aprilie, în regiunile înalte. În cadrul sitului data medie de producere a înghețului târziu variază între 10 - 12 aprilie. Totuși, acesta se poate produce și mai târziu, având capacități mari de răcire. Înghețul târziu se poate produce și în ultima decadă a lunii aprilie sau în prima decadă a lunii mai, acest fenomen climatic purtând denumirea populară de "Sfinții de gheață". Intervale de îngheț târziu pot genera daune importante în mediile naturale și cele socio-economice.
Precipitațiile atmosferice și regimul acestora decurge din interacțiunea factorilor genetici ai climei la nivel continental și cei locali (Clima României, 2008).
Influența centrilor barici care acționează asupra continentului și poziția geografică a țării noastre determină particularități distincte în distribuția și cantitatea de precipitații la nivel anual și multianual (Clima României, 2008).
Figura 8: Cantitatea de precipitații în luna iunie pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, pentru intervalul 2000 - 2013
Cantitatea medie multianuală de precipitații în cadrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni variază între 550 - 600 mm/mp. Analiza repartiției cantităților de precipitații pentru fiecare lună a anului scoate în evidență specificul climatului continental. Astfel, cantitatea de precipitații medii lunare variază între 23 mm/mp în luna ianuarie până la valori maxime în lunile iunie - 98 mm/mp - și iulie - 96,1 mm/mp - în intervalul 1961 - 2013.
Din analiza valorilor lunare multianuale ale cantităților de precipitații de la stațiile meteorologice, rezultă că, în general, din luna februarie până în iunie-iulie - în unele cazuri și în luna august -, cantitatea de precipitații crește, iar din luna septembrie spre sfârșitul anului și în luna ianuarie cantitatea de precipitații scade.
Lunile iunie și iulie, în cadrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, se caracterizează prin cantități medii de precipitații ce oscilează în jurul valorii de 95 - 100 mm/mp în luna iunie și 100 - 105 mm/mp în luna iulie pentru intervalul 2000 - 2013. Cantitățile de precipitații ce cad în medie în lunile iunie și iulie se încadrează în specificul regiunilor specifice Podișului Sucevei.
În zona înaltă a sitului și în cadrul bazinului hidrografic, cantitatea de precipitații crește odată cu altitudinea.Umezeala relativă
Umezeala relativă reprezintă gradul de saturație a aerului cu vapori de apă, fiind reprezentată în procente ce reprezintă raportul procentual dintre tensiunea reală și tensiunea maximă a vaporilor de apă, în funcție de temperatura aerului din momentul observației.
Figura 9: Cantitatea de precipitații în luna iulie pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni pentru intervalul 2000 - 2013
Umezeală relativă variază în raport invers cu temperatura aerului, valorile cele mai ridicate înregistrându-se în anotimpul rece, iar cele mai mici în anotimpul cald. În aria naturală protejată Lacurile Fălticeni, valoarea medie multianuală a umezelii relative este de aproximativ 78-80%, valori influențate de efectul de baraj al lanțului Carpatic, valori caracteristice zonelor de podiș.Vântul
Pentru Podișul Sucevei frecvența lunară predominantă a vântului din nord-vest oscilează pe parcursul anului între 35,2% în luna iulie și 18,5% în luna noiembrie și ating viteze medii de 5 m/s. Frecvența lunară a vântului din sud-est se schimbă de la 13,4% în lunile martie și aprilie până la 5,9% în luna iulie. Viteza medie multianuală a vântului depășește 4 m/s datorită deschiderii favorabile față de circulația atmosferică.
Figura 10. Harta temperaturilor - medii multianuale - Anexa 3.8.
Figura 11. Harta precipitațiilor - medii multianuale - Anexa 3.9.2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu prezintă elemente de tip abiotic pentru care a fost necesară desemnarea acestui sit.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
În perimetrul sitului au fost identificate 6 tipuri de ecosisteme, dintre care cel mai bine reprezentate sunt cele de Lacuri și iazuri, prin amenajările piscicole, precum și Apele dulci curgătoare din regiunea de câmpie (Tabel 3.1), prin râurile ce străbat situl. Cu o pondere medie întâlnim pășunile și terenurile arabile, iar cu suprafețe restrânse sunt viile, livezile de pomi și arbuști fructiferi, precum și plantațiile forestiere (Tabelul 3.1).
Tabel 3.1: Tipurile de ecosisteme prezente în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni
|
Cod |
Tip de ecosistem |
Suprafață aproximativă |
|
123 |
Lacuri și iazuri în interiorul amenajărilor |
69% |
|
141 |
Ape dulci curgătoare din regiunea de câmpie |
|
|
255 |
Plantații forestiere |
0,1% |
|
271 |
Terenuri arabile |
8% |
|
272 |
Pășuni |
13% |
|
273 |
Vii, livezi pomi și arbuști fructiferi |
3% |
Acest tip de ecosistem este reprezentat de acumularea Moara în partea de nord, Mihăiești, Acumularea Pocoleni, Acumulările Fălticeni II și Fălticeni I, la care se adaugă și restul bazinelor piscicole de dimensiuni mai mici din fermele piscicole.
Aceste iazuri au suprafețe diferite și la nivelul lor se desfășoară activități piscicole caracteristice. Regimul hidrologic al acestora se modifică în funcție de sezon și activitatea desfășurată. Vegetația lipsește în largul iazurilor, acolo unde adâncimea este cea mai mare, fiind concentrată în zona de mal - vegetație palustră.– 122 Lacuri și bălți permanente cu regim hidrologic redus - Speciile Bombina bombina, Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Natrix natrix se întâlnesc pe malul lacurilor, în zonele cu nivelul apei mai redus și cu vegetație abundentă.– 123 Lacuri și iazuri în interiorul amenajărilor - speciile Bombina bombina, Bufo viridis, Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Emys orbicularis, Natrix natrix se concentrează pe malurile lacurilor și iazurilor, în zonele cu apă de mică adâncime, precum și în zonele îndiguite și betonate, acestea fiind folosite ca habitate de estivare.– 124 Ape stătătoare temporare - speciile Lissotriton - Triturus - vulgaris, Triturus cristatus, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Hyla arborea folosesc bălțile temporare pentru reproducere.
Din această categorie fac parte două tipuri de sub-ecosisteme prezentate separat datorită particularităților funcționale pe care le dețin.3.1.1.a. Ecosisteme palustre
Vegetația de mlaștină palustră este reprezentată de comunități vegetale edificate de specii, precum Phragmites australis - care formează uneori suprafețe compacte mari -, Typha latifolia, Typha latifolia, Eleocharis palustris, Schoenoplectus lacustris, Alisma plantago- aquatica, Butomus umbellatus, Carex acutiformis, Carex riparia, Carex vulpina, Iris pseudacorus aparținând asociațiilor Typhetum angustifoliae, Scirpo-Phragmitetum, Caricetum ripariae-acutiformis.– 212 Mlaștini eutrofe - de altitudine joasă - - în zonele cu mlaștini eutrofe întâlnim speciile Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Bombina bombina, Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Emys orbicularis, Natrix natrix.3.1.1.b. Ecosistemele acvatice
Vegetația acvatică este prezentă în toate bazinele acvatice, atingând un maximum de dezvoltare în lunile august-septembrie. A fost studiată pe baza traseelor și observațiilor realizate de la malul acumulărilor/bazinelor piscicole.
În urma prelevării de probe, au fost identificate următoarele comunități de plante acvatice:– Acumularea Fălticeni I: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Najas marina, Potamogeton crispus, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodela polyrhiza.– Acumularea Fălticeni II: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodela polyrhiza– Acumularea Pocoleni: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodela polyrhiza– Acumularea Mihăiești: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton nodosus, Polygonum amphybium, Lemna minor, Spyrodelapolyrhiza, Riccia fluitans– Acumularea Moara: Potamogeton crispus. Ranunculus trichophyllus.3.1.2. Apele dulci curgătoare din regiunea de câmpie
Acest tip de ecosistem este reprezentat de râul Șomuz, pe secțiunile incluse în sit, cu caracter permanent și cu regim hidrologic neuniform - maxime înregistrate primăvara și minime în timpul verii. În perioadele cu ploi torențiale, debitul, viteza și turbiditatea apei cresc. Pe sectorul din cadrul sitului, s-a observat că malurile râului Șomuz sunt colonizate de fitocenoze de Salix alba. Pe malul râului apar și fitocenoze de vegetație palustră edificată de specii de Carex, Phragmites, Typha sp.
Speciile de herpetofaună din situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni au fost întâlnite în 11 tipuri de ecosisteme.– 142 Ape dulci curgătoare din regiunea de deal - speciile genului Peolophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Bombina bombina, Natrix natrix folosesc habitatele de mal cu vegetație bogată cât și malurile deschise ca habitate de estivare.– 1415 Canale în interiorul amenajărilor - speciile Pelophylax ridibundus - Rana ridibunda -, Natrix natrix, acestea folosind ca habitate malurile canalelor cu debit scăzut și vegetație caracteristică.Ecosisteme terestre3.1.3. Ecosisteme de pajiști
Pajiștile din cadrul sitului sunt utilizate în principal ca pășuni și fânețe și se găsesc în diferite stadii de înțelenire și înierbare, multe dintre ele fiind puternic degradate de activitățile agricole din zonă.
La nivelul pășunilor au fost identificate asociații vegetale, precum:– Taraxaco serotinae-Festucetum valesiacae, puternic degradate, edificate de specii precum: Festuca valesiaca, Plantago lanceolata, Thymus pannonicus, Artemisia austriaca, Salvia nemorosa, Carduus acanthoides, Erodium cicutarium, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias;
Pajiștile utilizate ca fânețe prezintă o fitodiversitate mai mare decât cea regăsită în cadrul pășunilor. Faptul că nu este permis accesul animalelor în aceste zone a făcut ca unele dintre speciile caracteristice să se păstreze la nivelul acestor zone, însă populațiile sunt de dimensiuni mici, iar zonele adiacente sunt deja puternic afectate de practicile agricole.
Alături de acestea au fost identificate în cadrul sitului comunități cu Alopecurus pratensis, Poapratensis, Lolium perenne și Trifolium repens.– 232 - Pajiști stepice - speciile Lacerta agilis, Natrix natrix sunt întâlnite în habitate cu vegetație înaltă, folosindu-le ca teritorii de reproducere și/sau de hrănire.– 272 Pășuni - rar sunt întâlnite speciile de Lacerta agilis și Natrix natrix. Pelobates fuscus folosește pajiștile cu soluri afânate pentru a se îngropa pe timpul zilei.3.1.4. Plantații forestiere
La baza lacului Moara este plantată o perdea de protecție și de susținere a digului, formată din Populus sp., tot în această zonă găsim și o mică plantație de Robiniapseudoacacia.3.1.5. Terenuri arabile– 271 Terenuri arabile - specia Lacerta agilis folosește habitatele de la limita dintre zonele agricole și pajiști.– 2821 Drumuri și căi ferate - speciile Natrix natrix și Lacerta agilis utilizează zonele asfaltate, pentru a se încălzi.– 2811 Localități cu structură continuă - în localitățile din sit, întâlnim Lissotriton - Tirturus - vulgaris, Triturus cristatus, Bombina bombina, specii care uneori se reproduc în șanțurile de la marginea drumurilor și Bufo viridis specie activă noaptea, este întâlnită frecvent la marginea drumurilor, lângă stâlpii de lumină unde se hrănește.3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate
În formularul standard al ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu sunt menționate habitate sau specii de plante de interes comunitar, dar, în urma observațiilor realizate în teren am identificat cinci categorii de habitate de importanță comunitară. Având în vedere importanța pentru conservare a acestor habitate, ele vor fi prezentate la punctul 3.4, Alte specii de floră și faună.
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition
62C0* Stepe ponto-sarmatice
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae
6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae
Aceste habitate sunt prezentate în Anexa 4. Habitate Natura 2000 și descrise în Subcapitolul 3.4 și au fost identificate pe durata studiului pentru realizarea Planului de Management.
Figura 12. Harta ecosistemelor - Anexa 3.10.3.2.1. Habitate Natura 2000
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.3.2.2. Habitate după clasificarea națională
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.3.3. Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnat pentru conservarea a 3 specii de mamifere - Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme -, 4 specii de amfibieni - Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni - și a unei specii de reptile - Emys orbicularis -. Dintre acestea, două specii de amfibieni - Bombina variegata, Triturus montandoni - nu au condițiile ecologice necesare pentru a ocupa habitate din sit, ele fiind probabil în mod eronat sau accidental introduse în fișa standard. În continuare vom prezenta tabelele pentru descrierea speciilor ce au fost monitorizate până în prezent, împărțite pe grupuri de specii, fiecare în subsecțiunea corespunzătoare.3.3.1. Plante inferioare
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde plante inferioare care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.2. Plante superioare
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde plante superioare care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.3. Nevertebrate
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde nevertebrate care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.4. Ihtiofaună
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde specii de ihtiofaună care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară integrate în fișa standard a ariei naturale protejate.3.3.5. Herpetofaună
Tabelul 3.2. Date generale pentru izvorașul cu burtă roșie Bombina bombina
|
Nr |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1188 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Bombina bombina Linnaeus, 1758 |
|
3 |
Denumirea populară |
Izvoraș cu burtă roșie |
|
5 |
Descrierea speciei |
Încadrarea taxonomică Încrengătura: Chordata Clasa: Amphibia Ordin: Anura Familie: Bombinatoridae Genul: Bombina Specia: bombina Este o specie în general mai mică de 5 cm, cu corpul relativ aplatizat. Capul este turtit, lungimea lui fiind egală cu lățimea sau mai mare. Coloritul dorsal este în general închis sau verziu cu pete verde-închis. Tegumentul prezintă negi cu formațiuni cornoase teșite, concentrate în vârf, ce dau senzația de asprime. Ventral, culoarea predominantă este închisă, cu pete roșii-portocalii. Aceste pete nu se extind până la vârfurile degetelor, care au o culoare închisă. Partea ventrală este mai netedă, cu granule prevăzute cu un punct negru cornos central. Masculul se diferențiază de femelă prin corpul puțin mai scurt, membre anterioare mai puternice și prin prezența a 2 saci vocali interni, la nivelul gușii, iar în perioada de reproducere prezintă pe partea internă a antebrațului o pată de culoare închisă, formată din excrescențe cornoase, ce se întinde până la tuberculul metacarpian inter și primele două degete - Fuhn, 1960 -. Duce o viață preponderent acvatică, ocupând ape stagnante permanente sau temporare din regiunile de șes și podiș, nedepășind 400 m altitudine - Iftime, 2005. |
|
6 |
Perioade critice |
Martie-Octombrie |
|
7 |
Cerințe de habitat |
Izvorașul este un animal diurn și acvatic în perioada sa de activitate. Trăiește în lacuri, bălți, băltoace permanente sau temporare din regiunea de șes și podiș, adesea iese pe uscat, pe malul apelor. Apare în apă în luna martie, retrăgându-se pe uscat pentru iernare la sfârșitul lui septembrie, începutul lunii octombrie. Iernează în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre etc - Cogălniceanu et al., 2000 -. |
|
8 |
Fotografii |
Anexa 2, Foto 2.A.1. Bombina bombina |
|
9 |
Bibliografie |
Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. [Amphibians of Romania]. Editura Ars Docendi, p. 1-114; Fuhn. E Ion, 1960: Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 1: Amphibia. București : Editura Academiei Republicii Populare România, 288 p; Iftime, A., 2005a - în: Botnariuc, N., și Tatole., V: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Editura Academiei Române, București, România; IUCN 2017. Bombina bombina. http://www.iucnredlist.org/details/2865Z0. Consultat la data de 02/02/2018. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu Ș. R., 2013. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică ”Delta Dunării”, Tulcea. Weir, L. A., Mossman, M. J. - 2005 -. North American amphibian monitoring program - NAAMP -. |
Tabelul 3.3. Date specifice pentru specia Bombina bombina la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Bombina bombina 1188 |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Este o specie în general mai mică de 5 cm, cu corpul relativ aplatizat. Duce o viață preponderent acvatică, ocupând ape stagnante permanente sau temporare din regiunile de șes și podiș, nedepășind 400 m altitudine. |
|
3. |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6. |
Abundență |
Comună |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Septembrie 2018 Martie - Iulie 2019 |
|
8. |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specie întâlnită frecvent în aria protejată |
|
9. |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Harta 3.12.H1 Distribuția speciei Bombina bombina în situl R0SCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
În afara datelor colectate în cadrul studiilor pentru planul de management, pentru consolidarea informaților au mai fost folosite date suplimentare din baza de date SOR. |
Tabelul 3.4. Date generale pentru țestoasa de apă Emys orbicularis
|
Nr |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1220 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Emys orbicularis Linnaeus, 1758 |
|
3 |
Denumirea populară |
Țestoasa de apă |
|
5 |
Descrierea speciei |
Încadrarea taxonomică Încrengătura: Chordata Clasa: Reptilia Ordin: Testudines Familie: Emydidae Subfamilia: Emydinae Genul: Emys Specia: orbicularis Coloritul este maroniu sau negricios cu pete și linii clare sau galbene. Carapacea este ovală, cu partea posterioară ceva mai lată și cu o carenă vertebrală la indivizii juvenili. Plastronul este flexibil la juvenili și dur la adulți. Masculii au coada mai lungă - 2/3 din lungimea carapacei față de 1/2, la femele - iar plastronul este ușor scobit în partea posterioară. Este o specie carnivoră, se hrănește cu moluște, crustacee, larve de insecte, pești sau mormoloci. Perioada de activitate este cuprinsă între lunile martie - aprilie până la sfârșitul lunii septembrie. Hibernează în apă - Fuhn și Vancea, 1961 -. |
|
6 |
Perioade critice |
Martie-Septembrie |
|
7 |
Cerințe de habitat |
Ocupă habitate acvatice lentice sau lin curgătoare, cu vegetație relativ abundentă. Poate fi întâlnită până la o altitudine de maxim 700 m. Preferă să se expună la soare pe malul apelor - Iftime, 2005. |
|
8 |
Fotografii |
Anexa 2, Foto 2.A.2. Emys orbicularis |
|
9 |
Bibliografie |
Fuhn E. Ion, Vancea, Șt., 1961: Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia - Țestoase, șopîrlie, șerpi -. București : Editura Academiei Republicii Populare România, 352p; Iftime, A., 2005a - în: Botnariuc, N., și Tatole., V: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Editura Academiei Române, București, România; IUCN 2017. Emys orbicularis. http://www.iucnredlist.org/details/7717Z0. Consultat la data de 02/02/2018. Torok Z., Ghira I., Sas I., Zamfirescu Ș. R., 2013. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică ”Delta Dunării”, Tulcea. Zuffi, M.A.L. și Gariblodi, A., 1995. Geographical patterns of italian Emys orbicularis: a biometrical analysis. Scientica herpetologica, 120-123. |
Tabelul 3.5. Date specifice pentru specia Emys orbicularis la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Emys orbicularis 1220 |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Coloritul este maroniu sau negricios cu pete și linii clare sau galbene. Ocupă habitate acvatice lentice sau lin curgătoare, cu vegetație relativ abundentă - Iftime, 2005 -. |
|
3. |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6. |
Abundență |
Rară |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Septembrie 2018 Martie - Iulie 2019 |
|
8. |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specie întâlnită frecvent în aria protejată |
|
9. |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Harta 3.12.H2 Distribuția speciei Emys orbicularis în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
În afara datelor colectate în cadrul studiilor pentru planul de management, pentru consolidarea informațiilor, au mai fost folosite date suplimentare din baza de date SOR. |
Tabelul 3.6. Date generale pentru specia Triturus cristatus
|
Nr |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1166 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Triturus cristatus |
|
3 |
Denumirea populară |
Tritonul cu creastă |
|
5 |
Descrierea speciei |
Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate. În perioada de reproducere, masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată. |
|
6 |
Perioade critice |
Martie-Septembrie |
|
7 |
Cerințe de habitat |
Habitatele acvatice preferate sunt apele stagnante mai mari, în general permanente, dar și temporare, cu vegetație bogată: lacuri, iazuri, bălți, canale. Preferă apele lipsite de pești. În perioada terestră, tritonul cu creastă are de asemenea preferințe de habitat, având nevoie de adăpost și zone de hrănire, fiind deci foarte importantă prezența pietrelor, crăpăturilor și a lemnului mort în apropierea habitatelor de reproducere, cu atât mai mult cu cât capacitatea de dispersie este redusă, fiind de maxim 1-1,3 km. |
|
8 |
Fotografii |
Anexa 2, Foto 2.A.3. Triturus cristatus |
|
9 |
Bibliografie |
Fuhn E. Ion, Vancea, Șt., 1961: Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia - Testoase, șopîrlie, șerpi -. București: Editura Academiei Republicii Populare România, 352p; Iftime, A., 2005a - în: Botnariuc, N., și Tatole., V: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Editura Academiei Române, București, România; |
Tabelul 3.7. Date specifice pentru specia Triturus cristatus la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Triturus cristatus 1166 |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun- roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată. |
|
3. |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolată |
|
5. |
Statutul de prezență [management] |
Nativ |
|
6. |
Abundență |
Prezență certă |
|
7. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Aprilie - Septembrie 2018 Martie - Iulie 2019 |
|
8. |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specia a fost întâlnită în stadiu larvar într-o singură baltă permanentă la limita sitului, în apropierea localității Mihăiești. |
|
9 |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Harta 3.12.H3 Distribuția speciei Triturus cristatus în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
10 |
Alte informații privind sursele de informații |
În afara datelor colectate în cadrul studiilor pentru planul de management, pentru consolidarea informațiilor, au mai fost folosite date suplimentare din baza de date SOR. |
Pe durata studiului au fost reconfirmate toate cele 19 specii de păsări ce constituie obiectul de conservare a ariei naturale de protecție avifaunistică R0SPA0064, precum și cele 21 de specii încadrate în formularul standard la categoria 3.2.b Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.3.3.7. Mamifere
Pe durata studiului au fost identificate toate cele 3 specii de mamifere ce constituie obiectul de conservare al ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Tabelul 3.8: Date generale pentru vidră Lutra lutra
|
Nr |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1355 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Lutra lutra Linnaeus, 1758 |
|
3 |
Denumirea populară |
Vidră |
|
5 |
Descrierea speciei |
Încadrarea taxonomică Încrengătura: Chordata Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Mustelidae Subfamilia: Lutrinae Genul: Lutra Specia: lutra Vidra este un mustelid amfibiu cu forma corpului hidrodinamică. Lungimea capului și a trunchiului măsoară 55 - 80 de cm, la care se adaugă o coadă de 30 - 50 cm. Greutatea corpului variază între 6 - 12 kg la femele și 6 - 17 kg la masculi. Dimensiunea masculului este mai mare în comparație cu femela, având craniul mai larg, fruntea convexă, buzele mai groase, rhinarium gros și larg. În ciuda reputației pe care o are, vidra petrece o mică parte din timpul ei în apă, aproape un sfert, de multe ori înotând scufundată mai degrabă decât la suprafață, astfel că șansele de a o observa sunt mici. Capul este scurt, aplatizat și slab delimitat de gât. Nările, ochii și urechile sunt dispuse pe aceeași linie, folosind aceste organe de simț atunci când înoată. Mirosul este bine dezvoltat, la fel și vederea nocturnă, datorită stratului de celule reflectorizante, tapetum lucidum. Pe bot și antebrațe se găsesc vibrize, folosite mai ales atunci când vânează în ape cu o turbiditate ridicată. Dentiția este specifică mamiferelor carnivore cu carnasieri bine dezvoltați. Blana de pe partea dorsală și laterală a corpului este de culoare gri închis, iar pe partea ventrală gri deschis. Pe bărbie, laturi și pe mijlocul buzei superioare apar câteva pete neregulate de culoare albă. Pe timpul verii prezintă o culoare mai închisă comparativ cu cea din sezonul de iarnă. Blana este netedă și mătăsoasă cu până la 70 000 de fire de păr pe cm pătrat, formată din două tipuri de fire de păr, unele mai scurte, ce asigură o izolație termică și altele mai lungi pe care alunecă apa, favorizând hidrodinamica. Trunchiul este alungit și subțire, terminat cu o coadă de formă conică. Membrele sunt scurte cu tălpi late, formate din 5 degete, gheare neretractile și membrană interdigitală. Înoată cu corpul scufundat în apă aproape complet, cu o viteză de 1,2 - 2 km/oră, pe distanțe de sute de metri. Vidra este o specie teritorială și solitară, cele două sexe pot fi văzute împreună doar în perioada de reproducere. Masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de aproximativ 17 luni, pe când femelele la aproximativ 22 luni. Masculii se vor împerechea cu mai multe femele și nu vor manifesta un comportament de îngrijire a puilor. Vidrele manifestă agresiune față de indivizii de același sex, astfel că teritoriile masculilor și ale femelelor nu se suprapun cu teritoriile altor masculi, respectiv femele. Teritoriul masculilor fiind mai extins, se suprapune parțial peste cel al femelelor. Nu există suficiente dovezi că reproducerea ar avea loc cu predilecție într-un anumit sezon. Perioada de gestație însumează 61-63 de zile, iar la sfârșitul acesteia se vor naște 2-3 pui, maxim 5, ce vor fi alăptați aproximativ 4 luni. 0 familie este formată din femela și puii ei, dispersia acestora având loc atunci când ating vârsta de aproximativ 1 an. Lunga perioadă în care femela își îngrijește puii este corelată cu timpul necesar ca puii să dobândească aptitudinile necesare pentru obținerea hranei subacvatice. Speranța de viață a vidrei este în medie de aproximativ 3-4 ani și vârsta maximă care o pot avea este cuprinsă între 12 și 16 ani. Fiind o specie teritorială, vidra își marchează teritoriul cu ajutorul excrementelor și a secrețiilor anale. Acestea pot transmite mesaje legate de limita teritoriului, de hrănire, informând alte vidre că în acea zonă peștele a fost consumat, sau de reproducere. Vidra este un prădător eluziv, a cărui prezență poate fi detectată mai ales prin intermediul urmelor indirecte. Sunetul cel mai cunoscut este fluieratul și are rolul de a păstra legătura cu ceilalți membrii ai familiei, avertizându-i cu privire la o amenințare sau pentru a-și exprima îngrijorarea. |
|
6 |
Perioade critice |
În perioada rece, vidra poate fi afectată de accesibilitatea la sursele disponibile de hrană, existența unor cursuri de apă și lacuri ce nu sunt înghețate reprezentând un factor important ce le asigură supraviețuirea. În perioada de reproducere, de la nașterea puilor până la înțărcare, de asemenea poate fi vulnerabilă - afectată de atacul prădătorilor - câini vagabonzi în special, dar și de eventualii braconieri sau pescari. În perioada când debitele cursurilor de apă cresc semnificativ, în apropierea podurilor au loc accidente rutiere în care sunt implicate vidrele, deoarece acestea nu mai utilizează zona de sub pod ca punct de traversare |
|
7 |
Cerințe de habitat |
Vidra se întâlnește în ecosistemele acvatice lentice, precum lacuri, iazuri, bălți, mlaștini, lotice, precum râuri, pâraie și în zonele costiere ale mărilor și oceanelor. Factorii determinanți în selectarea habitatului îi constituie prezența vegetației ripariene și cantitatea de hrană existentă. Datorită relației stabilite între modul de viață semi-acvatic al vidrei și resursele disponibile, precum hrana, vegetația ripariană ce asigură adăpost, teritoriul vidrei este aproape întotdeauna unul cu o formă lineară de-a lungul unui curs de apă. Teritoriul unui individ este de aproximativ 7-15 km liniari, ajungând și la 39 km pentru masculi și la 16-22 km pentru femele. Intervalele mari ale teritoriului unei vidre se datorează în mare parte resurselor de hrană existente în habitatele acvatice. Alți autori (Reuter et al 2000, Lanszki 2003) apreciază că în cazul lacurilor există 0,7 -1 indivizi/km pătrați, respectiv 1 exemplar / km coastă, iar în cazul râurilor 1 individ/ 5 km. Sam Erlinge în 1967 și 1968 a studiat vidrele din râurile și lacurile de mici dimensiuni din sudul Suediei și a dat o medie de o vidră pentru fiecare 4 - 6 km curs de apă și o vidră pentru fiecare 2 km mal al lacului. Kruuk și colab., 1993 au calculat suprafața de apă ce este folosită de către vidră în râurile din NE Scoției: un mascul ocupă 63 ha, iar femelele 34 de ha. Această densitate a fost luată în considerare și în studiul nostru datorită faptului că habitatele acvatice din aria protejată prezintă o bogată ihtiofaună. Vidra se adăpostește în pădurea sau stuful ce mărginesc zona acvatică, folosind adânciturile naturale ce se găsesc lângă țărmuri, o galerie de vulpe sau de viezure, ori își sapă o galerie nouă. Indivizii nu se abat la mai mult de jumătate de kilometru față de râu. Vidra reprezintă un simbol al naturii nedeteriorate, al apelor curate și al vegetației naturale. Aceasta se găsește în vârful lanțului trofic din zonele acvatice și ripariane, find un indicator pentru calitatea habitatului său. Principala sursă de hrană o reprezintă peștii și apoi amfibienii, mamiferele, insectele, reptilele, gasteropodele și crustaceele. Vidrele preferă specii de pești care se deplasează încet și care au dimensiuni mici, media fiind de 16 cm. În Polonia ciprinidele vânate au dimensiunea medie mai mică de 10 cm, iar în Irlanda bibanii au dimensiunea de 10 cm și salmonidele de 16 cm. În perioada de iarnă, dimensiunea peștilor crește, peste 30 cm. În iazurile de pește din Ungaria s-a observat o preferință a vidrei pentru peștii cu o greutate de 0,5-1 de kg. Vidra lasă rar părți din pradă neconsumate, de obicei totul este consumat, excepție făcând atunci când sunt capturate prăzi mari. Iepurele și șobolanul de apă sunt mamifere ce fac parte din hrana vidrei. Amfibienii și racii formează o proporție substanțială din hrana vidrei, racii fiind consumați cu precădere vara, iar broaștele iarna și primăvara. Rolul amfibienilor în dieta vidrelor este importantă, deoarece ele sunt consumate atunci când numărul de pești este redus și în perioada când broaștele se găsesc mai ușor. Cantitatea de hrană zilnică a unei vidre este de aproximativ 15% din greutatea corporală a animalului conform lui Kruuk 2006 și este influențată de anotimp și de stadiul de reproducere al femelelor. Perioada de activitate maximă este în orele matinale și seara, când vânează, parcurgând până la 10 km într-o noapte. Nu hibernează în perioada de iarnă. Habitatele acvatice ocupate de vidre sunt extrem de vulnerabile la schimbările provocate de om. Degradarea habitatului și reducerea bazei trofice prin regularizarea râurilor, capturarea apei și folosirea în gospodării și industrie, distrugerea vegetației ripariene, poluarea chimică și fizică a apei, braconajul, dezvoltarea zonelor industriale, comerciale și rezidențiale și accidentele rutiere reprezintă activitățile umane care au un impact nefavorabil asupra ecosistemelor acvatice și populațiilor de vidră. În România, vidra nu este vânată pentru importanța cinegetică, ci pentru presupusele pagube pe care aceasta le- ar face în fermele piscicole. |
|
8 |
Fotografii |
Anexa 2, Foto 2.A.4. Lutra lutra |
|
9 |
Bibliografie |
Bouroș G., 2014, Feeding habits of the eurasian otters Lutra lutra, living in Putna Vrancea Natural Park in the Eastern Carpathians, Studia Universitatis “Vasile Goldiș”, Seria Științele Vieții Vol. 24, issue 3, 2014, pp.317-322 Bouroș, G., 2014b. Status of the European otter Lutra lutra Linnaeus, 1758 in Romania. Romanian Journal of Biology - Zoology, Academia Română, Institutul de Biologie, 59(1): 75-86. Brzezinski M, Jedrzejewski W și Jedrzejewska B, 1993, Diet of otters Lutra lutra inhabiting small rivers in the Bialowieza National Park, eastern Poland, Journal of Zoology London 230, 495-501 Carrs DN, Nelson KC, Bacon PJ și KruuK H 1998, Otter Lutra lutra prey selection in relation to fish abundace and community structure in two different fresh-water habitats, Symposia of the Zoological Society of London, 71, 191-213 Chanin P 2003b . Ecology of the European Otter. Conserving Natura 2000 Rivers Ecology Series No. 10. English Nature, Peterborough. CLMAN, Seturile de măsuri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola, Fundația Carpați Csaba D., Attila K., 2005, Carnivores andhumans. Can theypeacefully exist in Romania?, Milvus Group, Royal Netherlans Embassy Erlinge, Sam. 1967. Home range of the otter Lutra lutra in Southern Sweden. Oikos, 18, 81-98 Erlinge, Sam. 1968. Territoriality of the Otter Lutra lutra L. Oikos. 19. 81-98 Kruuk H. 1992. Scent marking by otters Lutra lutra: signaling the use of resources. Behavioral Ecology, Volume 3, Issue 2, 1 July 1992, Pages 133-140 Kruuk H, Carss DN, Conroy JWH și Durbin L 1993, Otter Lutra lutra L. numbers and fish productivity in rivers in N.E. Scotland, Symposia of the Zoological Society of London, 63 171-191 Kruuk H. 2006 Otters: ecology, behaviour and conservation, Oxford University Press, Kuhn, R., Ansorge, H., Godynicki, S, Meyer, W. 2010. Hair density in the Eurasian otter Lutra lutra and the sea otter Enhydra lutris. Acta theriologica 55-3: 221-222. Kyne MJ, Small CM și Fairley JS 1989, The food of the otters Lutra lutra in the Irish Midlands and a comparison with that of mink Mustela vison in the same region, Preceeding of the Royal Irish Academy, partea B, 89, 33-46 Lanszki J, Kormendi S, Hancz C și Martin TG 2001, Examination of some factors affecting selection of fish prey by otters Lutra lutra living by eutrophic fish ponds, Journal of Zoology, London, 255, 97-103 Lanszki, J., Szeles, L. G. și Yoxon, G. 2009, Diet composition of otters (Lutra lutra l.) living on small watercourses in southwestern Hungary, Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae 55-3, pp. 293306 Le Cren ED, 1951, The length-weight relationship and seasonal cycle in gonad weight and condition in the perch Perca fluviatilis, Journal of Animal Ecology, 20, 201-219 Macdonald D.W., Barrett P., 1993, Mammals of Europe, Princeton Field Guides, Princeton University Press, New Jersey Mason, C.F. and Macdonald, S.M. 1986. Otters: Ecology and Conservation. Cambridge University Press, Cambridge, UK. Melquist WE și Hornocker MG, 1983 Ecology of river otters in west central Idaho, Wildlife Monographs, 83, 1-60 Murariu D și Munteanu D., 2005, Mammalia. Carnivora. Fauna României vol. XVI fascicula 5.,Editura Academiei Române, București Palazon S., Ruiz-Olmo J. și Gosalbez J., 2008, Autumn-winter diet of three carnivores, European mink Mustela lutreola, Eurasian otter Lutra lutra and small-spotted genet Genetta genetta, in northern Spain. Animal Biodiversity and Conservation 31.2. pp. 37-43 Reuther C., Hilton-Taylor C. 2004. Lutra lutra. In: IUCN 2007. 2007 IUCN Red List of Threatened Species. Watt JP, 1993 Ontogeny of hunting behaviour of otters Lutra lutra L. in a marini environment. Symposia of the Zoological Society of London, 65, 87 - 104 |
Tabelul 3.9: Date specifice pentru vidră Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
1355 Lutra lutra |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia a fost identificată pe baza semnelor de prezență pe aproximativ toată suprafața sitului, unde există habitate adecvate și o ihtiofaună care să îi asigure necesarul de hrană. Prezența vegetației ripariene cu arbori sau stuf în zona studiată asigură locuri de odihnă și de ascunziș pentru vidre. Rezultatele obținute în urma aplicării metodologiilor de evaluare și monitorizare a vidrei, căutarea semnelor de prezență și folosirea camerelor video au indicat existența a 10 - 16 indivizi pe suprafața sitului. În perioada de colectare a datelor, octombrie 2017 - aprilie 2019, pe teritoriul întreg al ariei protejate, au fost identificate 219 semne de prezență ale speciei. Datele colectate arată faptul că mai ales în perioada de iarnă vidrele folosesc pentru hrănire râul Șomuzul mare, atunci când stratul superficial de apă al lacurilor îngheață. |
|
3. |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6. |
Abundență |
Prezență certă 10-16 indivizi |
|
7. |
Perioada de colectarea datelor din teren |
Trecerea I: Octombrie 2017 → noiembrie 2017 Trecere II: Ianuarie 2018 → februarie 2018 Trecerea III Aprilie 2018 → Mai 2018 Trecerea IV: August 2018 Trecerea V: Octombrie 2018 Trecerea VI: Decembrie 2018 →Ianuarie-februarie 2019 Trecerea VII: Martie2019 → aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specia este uniform distribuită pe suprafața sitului. |
|
9. |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Harta 3.12.M3 Distribuția speciei Lutra lutra în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
În afara datelor colectate în cadrul studiilor pentru planul de management, pentru consolidarea informațiilor, au mai fost folosite date suplimentare din baza de date SOR. |
Tabelul 3.10: Date generale pentru liliacul cu urechi late Myotis bechsteinii
|
Nr. |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1323 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Myotis bechsteinii |
|
3 |
Denumirea populară |
Liliac cu urechi mari |
|
5 |
Descrierea speciei |
Liliac de talie medie cu urechi foarte mari, mai lungi de 20 mm (21-26 mm), care atunci când sunt pliate în față depășesc cu aproape jumătate din lungime vârful. Membrana aripii - plagiopatagiul - se prinde la baza primului deget. Lungimea antebrațului este cuprinsă între 39,0 - 47,0 mm. Marginea externă a urechii are 9 - 11 pliuri. Pintenul este drept, uneori cu o margine îngustă a pielii. Blana de pe partea dorsală este brună sau brun-roșiatic, de care se delimitează clar partea ventrală cu un colorit bej sau gri deschis. Ecolocație: semnalele sunt emise la 45-50 kHz. De regulă ritmul este regulat - Russ 1999. Semnalele emise de M. bechsteinii au banda lată de frecvență, având frecvența inițială la 111 kHz și coboară la 34 kHz în 2.5 ms - Vaughan et al. 1997. Durata este de 2.5 - 4.3, FME este de 45-55 kHz, durata între pulsuri este de 80-120 ms, FT coboară până la 26-39 kHz - Vaughan et al. 1997, Obrist et. al 2004. Poate fi detectat de la 5 m distanță în păduri și de la 30 m în spațiu deschis. |
|
6 |
Perioade critice |
Perioada formării coloniilor de naștere este mai - iulie. Coloniile de naștere se formează începând din luna aprilie și în general sunt alcătuite din femele care sunt în relații de rudenie. Nașterea puilor are loc, în general, pe parcursul lunii iunie, sau în prima parte a lunii iulie. Coloniile de naștere, alcătuite din 10-30 de femele, sunt localizate în scorburi, pe care le alternează frecvent sau, mai rar, în clădiri. Perioada de hibernare, noiembrie - martie, când specia hibernează în peșteri sau scorburi. Este o specie destul de rezistentă la frig; poate hiberna atât în scorburi, cât și în orice tip de adăpost subteran: peșteri, galerii de mină, pivnițe. Hibernează la temperaturi cuprinse între 3-7°C. În România, în adăposturi subterane, poate fi observat din octombrie/noiembrie până februarie/martie, în majoritatea cazurilor solitare |
|
7 |
Cerințe de habitat |
Este o specie caracteristică a pădurilor mature de foioase, cu mulți arbori bătrâni, dar poate fi prezent și în păduri mixte. Pădurile de foioase sunt populate doar când se situează în apropierea unor habitate optime. Cele mai mari densități ale populațiilor sunt în pădurile de fag și de stejar, cu un procentaj ridicat de arbori bătrâni, scorburoși. Poate fi observat vânând și deasupra pășunilor cu arbori, mai ales dacă aceste habitate sunt situate în apropierea unor păduri. Zboară la lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe pajiștile cosite, în zone ripariene. Zonele de hrănire sunt reprezentate de păduri, dar și de habitatele deschise, din cadrul sau din jurul acestora. |
|
8 |
Fotografii |
Anexa 2, Foto 2.A.5. Myotis bechsteinii |
|
9 |
Bibliografie |
Ahlen I., Baagoe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1- 2 -: 137-150. APLR - Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci - Chiroptera - din România - ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. și Vohralik V., 2003. Bats - Mammalia: Chiroptera - of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245-237. Boye P. și Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36. Botnariuc N. și Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, București, 521 p. Dietz C. și Helversen O. V., 2004. Ilustratedidentification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen - Germany -, 72 p. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. și Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Fluckiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68 - 4 -: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., și Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii - Kuhl, 1819 -: structure and variation - Chiroptera: Vepertilionidae -. J. Zool. Lond. 249, 467-481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species - Mammalia: Chiroptera - from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209. Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. și Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal - ASPCA -, 210 p. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013 - 202 p -. |
Tabelul 3.11: Date specifice pentru liliacul cu urechi late Myotis bechsteinii la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Myotis bechsteinii 1323 |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia a fost identificată pe baza semnelor de prezentă pe aproximativ toată suprafața sitului, arie ce este folosită ca habitat de hrănire. |
|
3. |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6. |
Abundență |
Prezență certă 5 - 10 indivizi |
|
7. |
Perioada de colectarea datelor din teren |
Trecerea I: Octombrie 2017 → noiembrie 2017 Trecerea II Aprilie 2018 → Octombrie 2018 Trecerea III: Martie2019 →aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specia este uniform distribuită pe suprafața sitului. |
|
9. |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Harta 3.12.M1 Distribuția speciei Myotis bechsteinii în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
În afara datelor colectate în cadrul studiilor pentru planul de management, pentru consolidarea informațiilor, au mai fost folosite date suplimentare din baza de date SOR. |
Tabelul 3.12: Date generale pentru liliacul de iaz Myotis dasycneme
|
Nr |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1 |
Cod Specie - EUNIS |
1318 |
|
2 |
Denumirea științifică |
Myotis dasycneme |
|
3 |
Denumirea populară |
Liliac de iaz |
|
5 |
Descrierea speciei |
Myotis dasycneme este o specie destul de mare, cu antebrațul > 42 mm, dar de obicei 43 - 49 mm. Caracterul definitoriu pentru determinarea speciei este tragusul de formă diferită, mai scurt decât la celelalte specii de Myotis și care are aproape aceeași lățime pe toată lungimea sa, nefiind ascuțit la vârf, seamănă astfel cu o lamă de cuțit. Membrana aripii se inserează la glezna piciorului. Membrana cozii prezintă dedesubt, de-a lungul picioarelor, până la pinten, fire de păr fine, albicioase. Blana este densă, de culoare gri-maro pe partea dorsală și gri-alb pe partea ventrală. Ecolocație. Frecvența de emitere este de 35 kHz cu banda de frecvență lată (60-24 kHz), rata de repetiție este mai scăzută decât la celelalte specii de Myotis, intervalul între pulsuri fiind de 110 ms, în zbor drept, în loc de 90 ms. Când zboară în spațiu deschis, deasupra unei ape, M. dasycneme emite o porțiune fqc la mijlocul pulsului, care este ușor de auzit pe detectorul heterodin, la 35 kHz. În unele perioade însă, specia evită acest element de identificare a sunetului complet. Este posibil ca doar în anumite situații să emită sunete cu această caracteristică. |
|
6 |
Perioade critice |
Perioada formării coloniilor de naștere este mai - iulie, majoritatea coloniilor de naștere fiind localizate în clădiri, în poduri mari, calde. Uneori folosesc și scorburi în perioada de vară. Femelele dau naștere un singur pui la jumătatea lunii iunie. Perioada de hibernare este noiembrie - martie, când specia hibernează în peșteri sau scorburi. |
|
7 |
Cerințe de habitat |
Liliacul de iaz este specie predominant silvicolă, în prezent populează și zone perturbate antropic, preferă pajiștile și pădurile bogate în cursuri de apă și mlaștini. Ca zone de vânătoare, frecventează eleșteie, lacuri, canale, râuri, fluvii. S-a observat că preferă cursurile de apă mai late de 10 m. Apele cu un grad mare de acoperire de plante acvatice sunt evitate. În Olanda, canalele care nu sunt mărginite de copaci sunt mai atractive decât cele mărginite de arbori. Această specie iese din adăpost seara târziu. Zborul este relativ drept, câteodată la înălțime, deasupra apei. Vânează deseori insecte deasupra suprafețelor lacurilor și râurilor. Nu vânează numai deasupra apelor, ci și deasupra pajiștilor și la liziera pădurii. Cel mai mult timp îl petrece zburând drept, astfel, diferă de Myotis daubentonii, care zboară în cercuri medii. Ambele specii își folosesc cel mai mult din timp zburând aproape de apă. Zboară la 2-5 m înălțime |
|
8 |
Fotografii |
Anexa 2, Foto 2.A.6. Myotis dasycneme |
|
9 |
Bibliografie |
Ahlen I., Baagoe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1- 2 -: 137-150. APLR - Asociația pentru Protecția Liliecilor din România -, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci - Chiroptera - din România - ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Baag0e H. J., 1987. The Scandinavian bat fauna: adaptative wing morphology and free flight in the field. In: Fenton M. B., Racey P. and Rayner J. M. V. - Recent advances in the study of bats. Cambridge Uiversity Press. Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Botnariuc N. și Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p. Ciechanowski M., Sachanowicz K. și Kokurewicz T., 2007. Rare or underestimated? - the distribution and abundance of the pond bat - Myotis dasycneme - in Poland. Lutra 2007, 50 - 2 -: 107-134. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, București, 521 p. Dietz C. și Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen - Germany -, 72 p. Kunz T.H., 1999. Methods for estimating numbers of bats: challenges problems and sampling biases. In “Interim Report; workshop on monitoring trends in U.S. bat population: problems and prospects”. Eds. T. O’Shea and M. Bogan. Estes Park, Colorado. Mostert K., 1997. Meervleermuis Myotis dasycneme - Boie, 1825 - in - Limpens H. K. Mostert și W. Boongers - coord. - -: Atlas van der Nederlandse vleermuizen. Onderzoek naar verspreiding en ecologie. K. N. N. V., Vitgeverij: 124-150. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. și Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Fluckiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68 - 4 -: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., și Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii - Kuhl, 1819 -: structure and variation - Chiroptera: Vepertilionidae -. J. Zool. Lond. 249, 467-481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species - Mammalia: Chiroptera - from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209. Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. și Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal - ASPCA -, 210 p. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013 - 202 p -. |
Tabelul 3.13: Date specifice pentru liliacul de iaz Myotis dasycneme la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr |
Informație/ Atribut |
Descriere |
|
1. |
Specia |
Myotis dasycneme 1323 |
|
2. |
Informații specifice speciei |
Specia a fost identificată pe baza semnelor de prezență pe aproximativ toată suprafața sitului, arie ce este folosită ca habitat de hrănire. |
|
3. |
Statutul de prezență [temporal] |
Rezident |
|
4. |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândită |
|
5. |
Statutul de prezență [management] |
Nativă |
|
6. |
Abundență |
Prezență certă |
|
7. |
Perioada de colectarea datelor din teren |
Trecerea I: Octombrie 2017 → noiembrie 2017 Trecerea II Aprilie 2018 → Octombrie 2018 Trecerea III: Martie2019 →aprilie 2019 |
|
8. |
Distribuția speciei [interpretare] |
Specia este uniform distribuită pe suprafața sitului. |
|
9. |
Distribuția speciei [harta distribuției] |
Harta distribuției se regăsește în capitolul Anexe. |
|
10. |
Alte informații privind sursele de informații |
În afara datelor colectate în cadrul studiilor pentru planul de management, pentru consolidarea informațiilor, au mai fost folosite date suplimentare din baza de date SOR. |
Pentru specii, distribuția este prezentată ca poligoane. Hărțile distribuției speciilor sunt anexate planului de management - Anexa 3.12.3.4. Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată
În urma studiului desfășurat în cadrul proiectului "Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței", cod SMIS 2014+ 102540 au rezultat mai multe tipuri de habitat și specii ce sunt incluse în Directiva Habitate 92/43/EEC. Având în vedere faptul că aceste specii nu au constituit obiectivul desemnării siturilor ca arii naturale protejate, ele vor fi menționate în cadrul acestui capitol ca fiind elemente de floră și faună relevante pentru aceste situri Natura 2000.
Dintre speciile de pești ce reprezintă un interes conservativ, dar care nu au fost integrate în fișa standard a sitului, au fost identificate pe parcursul studiului efectuat: Cobitis taenia - zvârluga - și Rhodeus sericeus amarus - boarța -. Ambele specii de pești prezintă populații auto-sustenabile la nivelul ariei naturale protejate.
Tabel 3.13: Date specifice zvârlugii (Cobitis taenia)
|
Nr |
Informație/Atribut |
Observație |
|
1. |
Codul speciei |
1149 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Cobitis taenia |
|
3. |
Denumirea populară |
zvârluga |
|
4. |
Observații |
Specie listată în anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC; specia a fost identificată în sit cu populații autosustenabile. |
Tabel 3.14: Date specifice boarței (Rhodeus sericeus amarus)
|
Nr |
Informație/Atribut |
Observație |
|
1. |
Codul speciei |
1134 |
|
2. |
Denumirea științifică |
Rhodeus sericeus amarus |
|
3. |
Denumirea populară |
boarța |
|
4. |
Observații |
Specie listată în anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC; specia a fost identificată în sit cu populații autosustenabile. |
Dintre speciile de mamifere ce reprezintă un interes conservativ, dar care nu au fost integrate în fișa standard a sitului, pe parcursul studiului efectuat a fost identificat popândăul Spermophilus citellus.
Tabel 3.15: Date specifice popândăului (Spermophilus citellus)
|
Nr |
Informație/Atribut |
Observație |
|
|
1. |
Codul speciei |
1335 |
|
|
2. |
Denumirea științifică |
Spermophilus citellus (Linnaeus, 1766) |
|
|
3. |
Denumirea populară |
Popândău, suiță, țâștar |
|
|
4. |
Observații |
Dispariția popândăului din Germania, Croația și Polonia și scăderea numărului de indivizi pe mare parte din arealul de distribuție cu mai mult de 30%, a determinat includerea în categoria „Vulnerabili (IUCN Red List). Acest lucru presupune o protecție strictă, atât asupra acestei specii, cât și a habitatelor adecvate speciei. În România, popândăul este întâlnit în zonele de șes și de deal, pe pajiști, diguri acoperite cu iarbă mică, fâșiile de vegetație de pe marginea drumului, fânețe, terenuri agricole (cu precădere în câmpurile cu lucernă), dacă în apropierea acestora sunt zone cu pajiște. În aceste habitate își construiește galerii subterane. Deși este considerat animal colonial, fiecare individ are propria vizuină, excepție de la această regulă făcând doar puii, care stau cu femela ce le-a dat naștere până la vârsta de 7-9 săptămâni. Deși suprafața ocupată de pășuni din aria protejată reprezintă doar 12,03 %, în urma inventarierii speciilor de mamifere, popândăul a fost semnalat. Având în vedere că suprafața habitatelor adecvate cerințelor ecologice ale popândăului din interiorul arie protejate este extrem de redusă, s-a realizat o inventariere privind distribuția popândăului, atât în perimetrul ariei protejate, cât și la o distanță de 500 metri de limita sitului. În perioada mai - august 2018 au fost realizate 17 transecte. S-a calculat abundența relativă pentru fiecare transect și s-a clasificat abundența relativă în patru categorii: categoria A = > 15 indivizi / ha; categoria B = 14-2 indivizi/ ha; categoria C: |
|
|
Cod |
Descriere |
||
|
A02.03 |
Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile Pentru așezările din apropierea sitului, agricultura rămâne activitatea de bază, ceea ce presupune că pe viitor se vor utiliza noi suprafețe ca teren agricol - în prezent acestea fiind înierbate |
||
|
A04.01.05 |
Pășunatul intensiv în amestec de animale Pășunatul se manifestă pe aproximativ întreaga suprafața a habitatului popândăului. Pășunatul este necesar a fi realizat în cadrul pajiștilor deoarece se împiedică dezvoltarea speciilor de plante lemnoase sau ierboase înalte.Totuși, numărul de animale care pășunează trebuie raportat la capacitatea de suport a pajiștii și trebuie respectat. Pășunatul intensiv conduce la o scădere a numărului de specii de plante ierboase din pășune, precum și a cantității de hrană disponibilă pentru popândău. |
||
|
A04.03 |
Abandonarea sistemelor pastorale, lipsa pășunatului Popândăul este un rozător ce preferă habitate cu o vegetație scundă, ce îi permite observarea din timp a prădătorilor și o mobilitate crescută în comparație cu habitatele ce prezintă o vegetație înaltă. |
||
|
D01.02/ |
Drumuri, autostrăzi / moartea sau rănirea prin coliziune |
||
|
G05.11 |
Aria protejată prezintă o rețea de drumuri ce realizează legătura dintre localitațile limitrofe, dar și de drumuri ce asigură legătură cu stânele stabilite pe pășuni. Existența acestor drumuri constituie o presiune din cauza riscului de mortalitate ca urmare a traficului rutier. |
||
|
E03.01 |
Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement Prin depozitarea deșeurilor, ce are loc de regulă în afara localităților, se reduce habitatul favorabil speciei și reprezintă puncte ce atrag câinii și pisicile, care acționează ca prădători nespecifici ai popândăului |
||
|
M01.03 |
Inundații si creșterea precipitațiilor Popândăul preferă zonele înalte ce nu sunt supuse riscului de inundare. Dar din cauza unor cantități mari de precipitații căzute într-o perioadă de timp scurtă, unele zone ce erau considerate favorabile ajung să fie inundate. Astfel că populația din zona inundabilă dispare, fie din cauza înecului, fie a retragerii popândăilor spre zonele și mai înalte. |
||
|
K03.06 |
Antagonism cu animale domestice Câinele, în cazul de față, este un mamifer prădător nespecific popândăului, ce a fost identificat des pe suprafața pășunilor, acesta provenind de la stâne sau din localitățile învecinate. Câinii fără stăpân sunt prădători abili, ce pot să provoace o scădere drastică a numărului de indivizi. |
||
|
Includerea popândăului în siturile Natura 2000 este necesară și benefică deoarece prin aceste arii se vor asigura zone importante de conservare a speciei și de asigurare a unor populații stabile. | |||
Habitate Natura 2000, ce au fost identificate pe
durata studiului pentru realizarea Planului de management
Tabelul 3.16. Date generale ale habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
3150 |
|
3. |
Denumire habitat |
Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
23.13 - 22.41 sau 22.421 - |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza și Wolffia arrhiza R2203 Comunități danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana și A. filiculoides R2204 Comunități danubiene cu Riccia fluitans și Ricciocarpus natans R2205 Comunități danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides și Utricularia vulgaris R2206 Comunități danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis și Najas marina |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
3150 Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition -type vegetation |
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Lemnetum minoris Soo 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tuxen 1960; Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954; Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tuxen 1960; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlodi 1959; Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnic 1965; Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnic 1956 em. Tuxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930; Lemno-Utricularietum vulgaris Soo - 1928 - 1947; Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei - Koch 1926 - Passarge 1964 em. Gors 1977; Potamo-Ceratophylletum submersi Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamo perfoliati-Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum polyrhizae Koch 1941; Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tuxen 1960; Ricciocarpetum natantis - Segal 1963 - Tuxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae - Oberd. - Passarge 1978; Potamogetonetum nodosi - Soo 1960 - Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941; Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae - natantis – Burescu 2003; Polygonetum amphibii - natantis - Soo 1927; Potamogetonetum crispi Soo 1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956 - Gafta și Mounford, 2008 -. În sit: Potamogetonetum nodosi - Soo 1960 - Segal 1964; Potamogetonetum crispi Soo 1927 |
|
8. |
Tipuri de pădure - TP |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Habitatul cuprinde lacuri și iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau mai puțin tulburi, bogate în baze dizolvate - pH de obicei > 7 -, cu comunități din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafață sau în ape adânci, deschise, cu asociații de broscariță - Magnopotamion -. La nivel european habitatul este prezent în 4031 de situri din Austria, Bulgaria, Italia, Spania, Franța, Germania, țările nordice etc. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi - Azolla -, Hepaticae - Riccia spp., Ricciocarpus spp. -; Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus. În sit, au fost identificate următoarele specii: Potmogeton nodosus, P. crispus, Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Riccia sp., Spirodela polyrhiza, Lemna minor, Polygonum amphibium. |
|
11. |
Fotografii |
2017.10.13 ROSCI0310 3150 Potamogetonetum nodosi 2017.10.13_ROSCI0310_3150 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Potamogeton nodosus 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Spirodela polyrhiza 2018.09.09_ROSCI0310_3150_Polygonum amphibium 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Ceratophyllum demersum 2018.09.09 ROSCI0310 3150 Lemna minor 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Potamogeton crispus 2018.09.15_ROSCI0310_3150_Myriophyllum spicatum 2017.10.28_ROSCI0310_3150_Riccia sp. |
Tabelul 3.16. Date specifice pentru habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
3150 |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
izolat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
seminatural |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
3 - 5 ha |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Octombrie-noiembrie 2017; martie-septembrie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Habitatul a fost identificat încă din luna octombrie 2017 în bazine piscicole artificiale deschise, necolmatate, în partea de nord a sitului, unde specia natantă Potamogeton nodosus avea zone cu acoperire foarte bună - de până la 80% - alături de celelalte specii aduse de curenții acvatici, respectiv Lemna minor, Spirodela polyrhiza. În luna noiembrie 2017, două dintre bazinele acvatice din partea de nord erau deja golite de apă, fiind lăsate astfel peste iarnă, de aceea, în septembrie 2018, vegetația natantă aproape lipsește complet, în timp ce vegetația submersă este dominată clar de specia Ceratophyllum demersum. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
Starea de conservare este inadecvat-favorabilă datorită golirii periodice a bazinelor piscicole și a administrării de substanțe necesare creșterii productivității de pește, dar care duc la eutrofizarea apei și implicit deteriorarea compoziției specifice a fitocenozelor identificate. Informații colectate de experți în cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței”, cod SMIS 2014+ 102540“ |
Tabelul 3.17. Date generale ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto-sarmatice
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
62C0* |
|
3. |
Denumire habitat |
Stepe ponto-sarmatice |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
34.9213 Western Pontic feathergrass steppes |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R3406, R3407, R3409, R3418-3421 |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
EC - tip de habitat de importanță comunitară |
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Carici humilis-Stipetum joannis Pop et Hodișan 1985; Chrysopogono-Caricetum humilis Zolyomi - 1950 - 1958; Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa 1941; Stipetum stenophyllae Soo 1944; Stipetum lessingianae Soo - 1927 48 n.n. - 1947; Stipetum pulcherrimae Soo 1942; Astragalo ponticae- Stipetum ucrainicae - Dihoru 1969, 1970 - Sanda et Popescu 1999; Stipo ucrainicae- Festucetum valesiacae Dihoru 1970; Artemisio austriacae-Poetum bulbosae Pop 1970; Cynodonto-Poetum angustifoliae - Rapaics 1926 - Soo 1957; Koelerio-Artemisietum lerchianae Dihoru 1970; Agropyro-Kochietum prostratae Zolyomi - 1957 - 1958; Agropyretum pectiniformis - Prodan 1939 – Dihoru 1970; Taraxaco serotini-Bothriochloetum ischaemi - Burduja et al. 1956 - Sârbu et al. 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae - Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956 -. În sit: Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae - Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956 -. - 2018.05.12_ROSPA0109_62C0_Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae_pasunat - |
|
8. |
Tipuri de pădure – TP - |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Stepe ale câmpiilor, platourilor și dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice și văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg și Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata - K. degeni -, Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum - syn. Bothriochloa ischaemum -. Acest habitat include tipuri de vegetație din alianțele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion și Pimpinello-Thymion zygioidi. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica; Artemisio-Kochion - Kochia prostrata; Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila. În sit: Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum, Poa angustifolia, Anthoxanthum odoratum, Adonis vernalis, Linum austriacum, Salvia nemorosa, Salvia pratensis, Thymus pannonicus, Echium italicum, Dianthus superbus, Dianthus capitatus, Lotus corniculatus, Medicago lupulina, Trifolium repens, Trifolium arvense, Trifolium pratense, Potentilla argentea, Eryngium campestre, Poa bulbosa, Carduus acanthoides, Dipsacus arvensis, Galium verum, Prunella vulgaris, Prunella grandiflora, Dactylis glomerata, Achillea collina, Campanula persicifoli, Campanula sibirica, Lolium perenne, Allium paniculatum, Echinops exaltatus, Veronica chamaedrifolia, Euphorbia glareosa, Viola ambigua, Astragalus onobrychys, Onobrychis viciifolia, Plantago sp., Primula veris |
|
11. |
Fotografii |
2018.07.10_ROSCI0310_62C0_Taraxaco serotinae-Festucetum valesiacae_L.Moara_fanat 2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Taraxaco-serotinae-Festucetum valesiacae_pasune 2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Botriochloa ischaemum 2018.09.03_ROSCI0310-62C0_Taraxaco serotinae_Festucetum valesiacae_suprapasunat_Podeni 2018.05.06_ROSCI0310_62C0_pasune langa drum judetean spre Suceava 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus superbus 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus capitatus 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Salvia pratensis_1 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Salvia pratensis 2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Campanula persicifolia 2018.04.04_ROSCI0310_62C0_Adonis vernalis 2018.04.11_ROSCI0310_62C0_Primula veris |
Tabelul 3.18. Date specifice tipului de habitat 62C0* Stepe ponto-sarmatice la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
62C0* |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
Răspândit |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
|
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
60-70 ha |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Martie-septembrie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Habitatul ocupă suprafețe utilizate ca pășune, pe terenuri plane sau în pantă, multe dintre ele afectate de procesele de eroziune. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
Starea de conservare a habitatului este U1 – Nefavorabil - inadecvat, acesta fiind afectat de practicile agricole din zonă. Principalele presiuni și amenințări sunt reprezentate de: ruderalizarea zonei, suprapășunat, cosit. |
Tabelul 3.19. Date generale ale tipului de habitat 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae -
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC – habitat de importanță comunitară |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
6410 |
|
3. |
Denumire habitat |
Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
37.31 Molinia meadows on calcareous peaty or clayey-silt-laden soils - Molinion caeruleae - |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R3710 Pajiști dacice de Molinia, R3711 Pajiști dacice de Nardus stricta și Molinia caerulea |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau lutoargiloase |
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae Boșcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soo 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958. În sit: Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954 |
|
8. |
Tipuri de pădure – TP - |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Pajiștile cu Molinia se regăsesc pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sărace în nutrienți - azot, fosfor. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori un cosit întârziat spre sfârșitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă drenate. Subtipuri: 37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii - Eu-molinion -. Solul este uneori turbos și devine uscat, vara. 37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion – Juncion acutiflori, cu excepția pajiștilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate. În unele regiuni, aceste pajiști sunt în contact direct cu comunități de Nardetalia. În pajiștile cu Molinia de pe văile râurilor se observă o tranziție către alianța Cnidion dubii. Asociații vegetale: Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae Boșcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex Soo 1933; Nardo-Molinietum Gergely 1958. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Plante: 37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens. În sit au fost regăsite: Molinia caerulea, Juncus effuses, J. conglomeratus |
|
11. |
Fotografii |
2017.10.15_ROSCI0310_6410_fitocenze de Molinia caerulea, 2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum 2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum aceruleae 2018.07.11_ROSCI0310_6410_Molinia caerulea |
Răspândirea în sit: pe malul vestic al Lacului Moara, pe o suprafață foarte mică, actualmente fiind invadată de stuf și pipirig.
Specii de plante caracteristice și alte specii importante din habitat 37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.
Statutul de prezență: izolat
Starea de conservare: inadecvată - rea
Presiuni și amenințări: succesiunea fitocenozelor, pășunat.
Perioada de colectare a datelor: octombrie 2017 și martie-septembrie 2018
Tabelul 3.20. Date specifice tipului de habitat 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae - la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
6410 |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
izolat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
degradat |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
0,1 ha |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
martie-iulie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
pe terenuri plane, pe malul stâng al râului Șomuz, în zona localității Podeni, lângă satul Pocoleni. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
În sit, starea de conservare este inadecvată - rea datorită suprafeței foarte reduse și invaziei de Phragmites australis împreună cu alte specii higrofile, care duc la succesiune biocenotică. |
Tabelul 3.21. Date generale ale tipului de habitat 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC – habitat de importanță comunitară Corine: -, Palearctic: – 37.23, EUNIS: 2.251 |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
6440 |
|
3. |
Denumire habitat |
Pajiști luviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
37.23 Alluvial meadows of river valleys of the Cnidion dubii |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R3712 Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostion stoloniferae R3715 Pajiști danubiano-panonice de Agrostis stolonifera R3716 Pajiști danubiano-panonice de Poa pratensis, Festuca pratensis și Alopecurus pratensis. |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
6440 Pajiști luviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii |
|
7. |
Asociații vegetale – AV - |
Poetum pratensis Răvăruț et al. 1956; Ranunculo repentis- Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio- Festucetum pratensis Soo 1949; Agrostietum stoloniferae - Ujvarosi 1941 - Burduja et al. 1956; Poetum silvicolae Burduja et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenchi 1966; Agrostio-Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis Majovsky ex Ruzickova . În sit: Ranunculo repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; |
|
8. |
Tipuri de pădure - TP - |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Este un habitat de pajiști de luncă de la câmpie până în etajul montan inferior, dezvoltate pe soluri cu ușor exces de umiditate, și cuprinde pajiștile aluviale cu regim natural de inundare aparținând alianței Cnidion dubii, în condiții climatice continentale până la subcontinentale. Este un habitat de tranziție între pajiștile higrofile și cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie luat în considerare în procesul de selectare a siturilor. Literatura de specialitate din țara noastră nu consemnează nici o asociație din al. Cnidion dubii - în sens strict - și nici una dintre asociațiile descrise în Europa centrală nu se regăsesc în România - și de altfel, nici în Ungaria -. Totuși este posibil ca pajiștile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a îndiguirilor, regularizărilor de apă, eutrofizării etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – din rațiuni nomenclaturale, pe Agrostion stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion caespitosae. De fapt, același habitat, în sens strict ecologic, este prezent și la noi și în Europa centrală, existența habitatelor de pajiști aluviale în România și importanța conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440 a fost luat în considerare ca tip de stațiune, dar cu asociațiile prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae. La nivel european se regăsește în 422 de situri din țările Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Franța, Ungaria, Polonia, Slovacia și România. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Cnidium dubium - C. venosum -, Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratiola officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum În sit au fost regăsite: Alopecurus pratensis, Ranunculus pratensis, Festuca pratensis, Lolium perenne, Trifolium repens, Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Daucus carota , Agrimonia eupathoria, Potentilla reptans, Elymus repens, Carex flaca, etc. |
|
11. |
Fotografii |
2018.05.05_ROSCI0310_6440_pasune sat Pocoleni_Ranunculo repenti-Alopecuretum. 2018.04.27_ROSCI0310_6440_Ranunculo repenti- Alopecuretum pratensis_pasune Tarna Mare 2018.09.03_ROSCI0310_6440_parcela cu fanat pt.a doua cosire_mal stang Somuz_Podeni 2018.09.03_ROSCI0310_6440_parcela cu fanat_mal stang Somuz_Podeni |
Tabelul 3.22. Date specifice tipului de habitat 6440 Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
6440 |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
izolat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
natural |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
6-7 ha |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
martie-iulie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
pe terenuri plane, pe malul stâng al râului Șomuz, în zona localității Podeni, lângă satul Pocoleni. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
În sit, starea de conservare este inadecvat - favorabilă, datorită suprafeței reduse și ruderalizării habitatului prin pătrunderea unor specii segetale/ruderale din culturile agricole/terenurile agricole abandonate cu care se învecinează. |
Tabelul 3.23. Date generale ale habitatului 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae -
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
EC – tip de habitat de importanță comunitară |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
91E0* |
|
3. |
Denumire habitat |
Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae - |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
44.3, 44.2 și 44.13 |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R4401 - Păduri sud-est carpatice de anin alb - Alnus incana – cu Telekia speciosa, R4402 - Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru – Alnus glutinosa - cu Stellaria nemorum, R4405 - Păduri daco-getice de plop negru - Populus nigra – cu Rubus caesius, R4407 - Păduri danubiene de salcie albă - Salix alba - cu Rubus caesius, R4408 - Păduri danubiene de salcie albă - Salix alba – cu Lycopus exaltatus |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
91E0* Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae - |
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea - 1986 - 1991; Stellario nemorum- Alnetum glutinosae - Kastner 1938 - Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924. În sit: Salicetum albae Issler 1924. |
|
8. |
Tipuri de pădure - TP - |
Pădure aluvială |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Habitatul cuprinde pădurile de luncă de Fraxinus excelsior și Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie și etajul colinar ale Europei temperate și boreale - 44.3: Alno- Padion -; păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane și submontane din Alpi și Apeninii de nord - 44.2: Alnion incanae -; galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis și Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar și zona de câmpie - 44.13: Salicion albae -. Toate tipurile apar pe soluri grele – în general bogate în depozite aluviale -, inundate periodic de creșterea nivelului râului cel puțin o dată pe an, însă altfel bine drenate și aerate în perioada în care debitul este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna specii de talie mare – Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine sp., Rumex sanguineus, Carex sp., Cirsium oleraceum - și poate conține diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A.ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin și anin ale izvoarelor și râurilor aferente - 44.31 – Carici remotae- Fraxinetum; păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere rapidă - 44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae; păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere lentă - 44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum; galerii montane de anin alb - 44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958; galerii submontane de anin alb - 44.22 - Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958; păduri-galerii de salcie albă - 44.13 Salicion albae. La nivel european habitatul este prezent în 6588 de situri din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Italia, Spania, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Finlanda, Islanda, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Suedia, Slovacia, Anglia. |
|
10. |
Specii caracteristice |
stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica. În sit, au fost identificate următoarele specii: Salix alba, Salix fragilis, Alnus incana, Lycopus europaeus, Glechoma hederacea, Galium aparine, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Leonurus cardiaca, Echinocystis lobata, Carex acutiformis, Ranunculus ficaria, Lamium album, Lamium purpureum. |
|
11. |
Fotografii |
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Salicetum albae 2018.04.26_ROSCI0310_91E0_raul Somuz 2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Salicetum albae_Tarna Mare 2018.09.03_ROSCI0310_91E0_Echinocystis lobata 2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium album 2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium purpureum 2018.04.11_ROSCI0310_91E0_Ranunculus ficaria 2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Alnus incana |
Tabelul 3.24. Date specifice pentru habitatul 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae - la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
91E0* |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
izolat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
natural |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
1,5 – 2 ha |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
octombrie-noiembrie 2017; martie-septembrie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Pădurile aluviale de Salix alba apar ca un brâu îngust ce însoțește cursul râului Șomuz de la sud de lacul Moara, până în dreptul localității Podeni, dar și pe un mic afluent al râului Șomuz din localitatea Tarna Mare. Speciile componente, atât cele lemnoase, cât și cele ierboase, sunt adaptate la condiții de umiditate în exces și suportă inundații sau băltirea apei o bună perioadă de timp, fapt ce s-a întâmplat și în vara anului 2018, când ploile abundente au dus la băltirea apei pentru o perioadă mai mare de o lună de zile. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
Starea de conservare este favorabilă. Informații colectate de experți în cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu, ROSP0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus - Gura Ialomiței”, cod SMIS 2014+ 102540“ |
Tabelul 3.25. Date generale ale tipului de habitat R5302 Comunități danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
RO – tip de habitat național |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5302 |
|
3. |
Denumire habitat |
Comunități danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris. |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
53.14A Common spikerrush beds |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R5302 Comunități danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Eleocharitetum palustris Schennicov 1919 |
|
8. |
Tipuri de pădure - TP - |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Fitocenozele de Eleocharis palustris ocupă suprafețe plane, cu sol umed, care suportă inundații periodice. Specia caracteristică este de talie mijlocie și realizează, de regulă, etajul mijlociu al fitocenozelor împreună cu numeroase alte plante: Equisetum palustre, Galium palustre, Lysimachia nummularia, Alisma plantago-aquatica, Myosotis scorpioides, Carex hirta, Alopecurus aequalis, Ranunculus sceleratus. Etajul superior al vegetației este realizat de specii de talie mare, cum sunt: Phalaris arundinacea, Carex riparia, Oenanthe silaifolia, Phragmites australis, Lythrum salicaria, Poa trivialis, Glyceria fluitans, G. plicata, Butomus umbellatus, Bolbochoenus maritimus, Alopecurus pratensis. Dintre plantele scunde care participă în cadrul etajului inferior, menționăm: Potentilla reptans, Ranunculus repens, Medicago lupulina, Trifolium repens, T. fragiferum. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Eleocharis palustris În sit au fost identificate: Eleocharis palustris, Carex riparia, C. acutiformis, Alopecurus aequalis, Ranunculus sceleratus, Ranunculus trychophyllus, Equisetum palustre, Galium palustre, Phragmites australis, Mentha aquatica, Agrostis stolonifera, Poa palustris, Taraxacum sp., Xanthium spinosum. |
|
11. |
Fotografii |
2018.05.05_ROSCI0310_R5302_Eleocharitetum palustris 2018.05.05_ROSCI0310_R5302_Eleocharis palustris 2018.05.04_ROSCI0310_R5302_Alopecurus aequalis 2018.05.04_ROSCI0310_R5302_Ranunculus sceleratus 2018.05.04_ROSCI0310_R5302_Ranunculus trychophyllus 2018.09.03_ROSCI0310_R5302_zona inundata de la coada lacului Moara dupa retragerea apelor |
Tabelul 3.26. Date specifice tipului de habitat R5302 Comunități danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5302 |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
Izolat, fragmentat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
natural |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
7-11 ha |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
Martie-septembrie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Fitocenozele de Eleocharis palustris ocupă terenuri plane, cu sol umed, care suportă inundații periodice; au fost identificate pe suprafețe semnificative în jurul lacului Moara, dar și în foste bazine piscicole din apropierea satului Pocoleni, în care pe alocuri băltește apa. În vara anului în curs, datorită ploilor abundente din luna iunie, habitatul a fost inundat până la sfârșitul verii, când au început să se retragă apele. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
Starea de conservare este inadecvat - favorabilă datorită presiunii exercitate de pășunatul oilor/vitelor care fragmentează habitatul. |
Tabelul 3.27. Date generale ale tipului de habitat R5305 Comunități danubiene cu Typha angustifolia și T. latifolia
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
RO – tip de habitat național |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5305 |
|
3. |
Denumire habitat |
Comunități danubiene cu Typha angustifolia și typha latifolia. |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
53.13 Reedmace beds |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R5305 |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Typhetum angustifoliae Piggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang. 1973 – ambele regăsite în sit. |
|
8. |
Tipuri de pădure - TP - |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Fitocenozele de Typha sp. sunt cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul brațelor colmatate sau a canalelor de drenaj cu apă permanentă. Sunt edificate de Typha angustifolia, Typha latifolia însoțite de Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Oenante aquatica, Sparganium erectum, Iris pseudacorus, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile hidrofile natante sau submerse, pot pătrunde Lemna minor, Spirodella polyrhiza, Marsilea quadrifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Vallisneria spiralis, Najas marina. Sunt răspândite în Lunca și Delta Dunării, râurile interioare din toată țara. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Typha angustifolia, Typha latifolia, Schoenoplectus lacustris, Scirpus lacustris. |
|
11. |
Fotografii |
2018.07.11_ROSCI0310_R5305_Typhetum angustifoliae 2018.09.08_ROSCI0310_R5305_Typhetum angustifoliae 2018.09.16_ROSCI0310_R5305_Typhetum latifoliae |
Tabelul 3.28. Date specifice tipului de habitat R5305 Comunități danubiene cu Typha angustifolia și T. latifolia la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5305 |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândit, fragmentat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
natural |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
120-150 ha împreună cu stufărișurile |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
octombrie 2017 și Martie-septembrie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Cel mai adesea apar ca fâșii lipite de stufăriș, spre interiorul lacurilor, dar în zone cu apă puțin adâncă, la malul bazinelor piscicole sau în foste bazine piscicole colmatate. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
Starea de conservare este favorabilă. |
Tabelul 3.29. Date generale ale tipului de habitat R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
RO – tip de habitat național |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5309 |
|
3. |
Denumire habitat |
Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris. |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
53.113 Gigant Phragmites beds |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R5309 |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
- |
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926. |
|
8. |
Tipuri de pădure - TP - |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Fitocenozele de Phragmites australis sunt cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul brațelor sau a canalelor de drenaj bogate în materie organică și cu reacție slab acidă. Sunt edificate de Phragmites australis, Typha angustifolia, Typha latifolia, Schoenoplectus lacustris, fiind însoțite de Phalaris arundinacea, Bolbochoenus maritimus, Oenante aquatica, Sium latifolium, Lemna minor, Spirodela polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleocharis palustris, Carex riparia. Sunt răspândite în Lunca și Delta Dunării, râurile interioare din toată țara. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Phragmites australis, Schoenoplectus lacustris; În sit au fost identificate: Phragmites australis, Typha angustifolia, Typha latifolia, Schoenoplectus lacustris, Scyrpus lacustris, Iris pseudacorus, Carex riparia, Carex elata, Carex acutiformis, Mentha aquatica, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica, Eleocharis palustris, Lemna minor, Riccia fluitans, |
|
11. |
Fotografii |
2017.10.28_ROSCI0310_R5309_Scirpo-Phragmitetum 2018.05.05_ROSCI0310_R5309_Iris pseudacorus 2018.07.12_ROSCI0310_R5309_Schoenoplectus lacustris 2018.07.12_ROSCI0310_R5309_Scyrpus lacustris 2018.07.12_ROSCI0310_R5309_Alisma plantago-aquatica 2018.07.12_ROSCI0310_R5309_Alisma plantagoaquatica_floare 2018.07.12_ROSCI0310_R5309_Butomus umbellatus |
Tabelul 3.30. Date specifice tipului de habitat R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5309 |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
Larg răspândit, fragmentat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
natural |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
120-150 ha împreună cu păpurișurile |
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
octombrie 2017 și Martie-septembrie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Fitocenozele de Phragmites australis sunt cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul brațelor sau a canalelor de drenaj bogate în materie organică și cu reacție slab acidă. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
Starea de conservare este favorabilă |
Tabelul 3.31. Date generale ale tipului de habitat R5310 Comunități daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia și C. acutiformis
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Clasificarea tipului de habitat |
RO – tip de habitat național |
|
2. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5310 |
|
3. |
Denumire habitat |
Comunități daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia și C. acutiformis. |
|
4. |
Palaearctic Habitats - PalHab - |
53.21 Large Carex beds |
|
5. |
Habitatele din România - HdR - |
R5310 |
|
6. |
Habitatele Natura 2000 |
|
|
7. |
Asociații vegetale - AV - |
Caricetum elatae Koch 1926, Caricetum rostratae Rubel 1912, Caricetum acutiformis Eggler 1933, Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962. În sit: Caricetum acutiformis Eggler 1933, Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962 |
|
8. |
Tipuri de pădure - TP - |
Nu este cazul |
|
9. |
Descrierea generală a tipului de habitat |
Rogozurile înalte realizează fitocenoze dense, acoperirea poate atinge 95–100%, iar înălțimea vegetației depășește 100 cm. Speciile care realizează acest tip de vegetație sunt: Carex riparia, C. acutiformis, C. gracilis, C. elata, C. rostrata, C. paniculata. Acestea sunt principalele componente ale etajului superior dar, uneori, alături de aceste specii se mai găsesc și: Ranunculus lingua, Senecio paludosa, Peucedanum palustre, Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum. Etajul inferior este alcătuit din numeroase specii de talie mijlocie 20–40 cm, dintre care mai reprezentative sunt: Carex flava, Equisetum palustre, Rorippa sylvestris, Galium palustre, Lysimachia vulgaris, Lathyrus palustris, Eleocharis palustris, Lycopus europaeus, Alisma plantagoaquatica, Mentha aquatica, Alisma lanceolatum. |
|
10. |
Specii caracteristice |
Carex elata, C. riparia, C. acutiformis; În sit au fost identificate: Carex riparia, C. acutiformis, Cyperus sp., Alisma plantago-aquatica |
|
11. |
Fotografii |
2018.05.04_ROSCI0310_R5310_Caricetum ripariae_Pocoleni 2018.04.27_ROSCI0310_R5310_Caricetum acutiformis_Tarna Mare 2018.04.27_ROSCI0310_R5310_Caricetum acutiformis |
Tabelul 3.32. Date specifice tipului de habitat R5310 Comunități daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia și C. acutiformis la nivelul ariei naturale protejate
|
Nr. |
Informație/Atribut |
Descriere |
|
1. |
Codul unic al tipului de habitat |
R5310 |
|
2. |
Statutul de prezență [spațial] |
izolat, fragmentat |
|
3. |
Statutul de prezență [management] |
natural |
|
4. |
Suprafața tipului de habitat |
|
|
5. |
Perioada de colectare a datelor din teren |
martie-septembrie 2018 |
|
6. |
Distribuția tipului de habitat [descriere] |
Comunitățile de Carex sp. ocupă suprafețe mici pe terenuri plane și cu exces de umiditate, cel mai adesea la marginea fitocenozelor de stuf/papură. |
|
7. |
Distribuția tipului de habitat [hartă] |
|
|
8. |
Alte informații privind sursele de informații |
Starea de conservare este favorabilă |
Situl ROSCI0310 cuprinde terenuri din administrarea a 6 UAT-uri din județul Suceava. Ponderea acestor UAT-uri la nivelul sitului nu este egală, cea mai bine reprezentată fiind Comuna Rădășeni, urmată de Municipiul Fălticeni și Comuna Bosanci - Tabel 4.1 -.
Tabel 4.1: Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate
|
Județ |
UAT |
Procent din UAT |
Procent din ANP |
|
Suceava |
Horodniceni |
1,1% |
7,19% |
|
Suceava |
Rădășeni |
8,84% |
40,69% |
|
Suceava |
Bunești |
1,4% |
4,63% |
|
Suceava |
Moara |
2,33% |
11,12% |
|
Suceava |
Fălticeni |
6.93% |
22,78% |
|
Suceava |
Bosanci |
2.4% |
13,59% |
Tabel 4.2: Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate
|
Nr |
Județ |
Localitate |
Sexe |
An de referință 2015 |
An de analizat 2018 |
|
Număr total | |||||
|
1 |
Suceava |
Horodniceni |
Total |
3690 |
3635 |
|
Masculin |
1812 |
1802 |
|||
|
Feminin |
1878 |
1833 |
|||
|
2 |
Suceava |
Rădășeni |
Total |
4264 |
4164 |
|
Masculin |
2179 |
2129 |
|||
|
Feminin |
1878 |
2035 |
|||
|
3 |
Suceava |
Bunești |
Total |
2755 |
2771 |
|
Masculin |
1420 |
1438 |
|||
|
Feminin |
1335 |
1333 |
|||
|
4 |
Suceava |
Moara |
Total |
5422 |
5804 |
|
Masculin |
2712 |
2924 |
|||
|
Feminin |
2710 |
2880 |
|||
|
5 |
Suceava |
Fălticeni |
Total |
31759 |
31302 |
|
Masculin |
15377 |
15080 |
|||
|
Feminin |
16382 |
116222 |
|||
|
6 |
Suceava |
Bosanci |
Total |
7733 |
7907 |
|
Masculin |
3960 |
4060 |
|||
|
Feminin |
3773 |
3847 |
Tabel 4.3: Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate și care sunt relevante din punct de vedere al prezenței umane în interiorul sitului.
|
Nr |
Județ |
Localitate |
An de referință 2015 |
An de analizat 2018 |
|
Număr total | ||||
|
1 |
Suceava |
Horodniceni |
3690 |
3635 |
|
2 |
Suceava |
Rădășeni |
4264 |
4164 |
|
3 |
Suceava |
Bunești |
2755 |
2771 |
|
4 |
Suceava |
Moara |
5422 |
5804 |
|
5 |
Suceava |
Fălticeni |
31759 |
31302 |
|
6 |
Suceava |
Bosanci |
7733 |
7907 |
Tabel 4.4: Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
|
Nr |
Județ |
Localitate |
An de referință 2014* |
An de analizat 2017* |
|
1 |
Suceava |
Horodniceni |
32 |
30 |
|
2 |
Suceava |
Rădășeni |
39 |
30 |
|
3 |
Suceava |
Bunești |
31 |
26 |
|
4 |
Suceava |
Moara |
79 |
83 |
|
5 |
Suceava |
Fălticeni |
278 |
267 |
|
6 |
Suceava |
Bosanci |
150 |
92 |
Tabel 4.5: Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
|
Nr |
Județ |
Localitate |
An de referință 2014 |
An de analizat 2017 |
|
1 |
Suceava |
Horodniceni |
8 |
10 |
|
2 |
Suceava |
Radaseni |
3 |
13 |
|
3 |
Suceava |
Bunești |
5 |
4 |
|
4 |
Suceava |
Moara |
6 |
11 |
|
5 |
Suceava |
Fălticeni |
151 |
240 |
|
6 |
Suceava |
Bosanci |
2 |
5 |
Tabel 4.6: Utilități publice din anul 2018, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
|
Utilități |
Județ |
Localitate |
Există [Da/Nu] |
|
Apă |
Suceava |
Horodniceni |
NU |
|
Canalizare |
Suceava |
Horodniceni |
NU |
|
Stație epurare |
Suceava |
Horodniceni |
NU |
|
Încălzire cu lemne |
Suceava |
Horodniceni |
DA |
|
Încălzire cu gaze |
Suceava |
Horodniceni |
NU |
|
Colectare deșeuri |
Suceava |
Horodniceni |
NU |
|
Comunicații - telefonie fixă |
Suceava |
Horodniceni |
DA |
|
Comunicații - telefonie mobilă |
Suceava |
Horodniceni |
DA |
|
Apă |
Suceava |
Radaseni |
DA |
|
Canalizare |
Suceava |
Radaseni |
NU |
|
Stație epurare |
Suceava |
Radaseni |
NU |
|
Încălzire cu lemne |
Suceava |
Radaseni |
DA |
|
Încălzire cu gaze |
Suceava |
Radaseni |
NU |
|
Colectare deșeuri |
Suceava |
Radaseni |
DA |
|
Comunicații - telefonie fixă |
Suceava |
Radaseni |
DA |
|
Comunicații - telefonie mobilă |
Suceava |
Radaseni |
DA |
|
Apă |
Suceava |
Bunești |
DA |
|
Canalizare |
Suceava |
Bunești |
DA |
|
Stație epurare |
Suceava |
Bunești |
DA |
|
Încălzire cu lemne |
Suceava |
Bunești |
DA |
|
Încălzire cu gaze |
Suceava |
Bunești |
NU |
|
Colectare deșeuri |
Suceava |
Bunești |
DA |
|
Comunicații - telefonie fixă |
Suceava |
Bunești |
DA |
|
Comunicații - telefonie mobilă |
Suceava |
Bunești |
DA |
|
Apă |
Suceava |
Moara |
DA |
|
Canalizare |
Suceava |
Moara |
NU |
|
Stație epurare |
Suceava |
Moara |
NU |
|
Încălzire cu lemne |
Suceava |
Moara |
DA |
|
Încălzire cu gaze |
Suceava |
Moara |
NU |
|
Colectare deșeuri |
Suceava |
Moara |
DA |
|
Comunicații - telefonie fixă |
Suceava |
Moara |
DA |
|
Comunicații - telefonie mobilă |
Suceava |
Moara |
DA |
|
Apă |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Canalizare |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Stație epurare |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Încălzire cu lemne |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Încălzire cu gaze |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Colectare deșeuri |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Comunicații - telefonie fixă |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Comunicații - telefonie mobilă |
Suceava |
Fălticeni |
DA |
|
Apă |
Suceava |
Bosanci |
DA |
|
Canalizare |
Suceava |
Bosanci |
DA |
|
Stație epurare |
Suceava |
Bosanci |
NU |
|
Încălzire cu lemne |
Suceava |
Bosanci |
DA |
|
Încălzire cu gaze |
Suceava |
Bosanci |
DA |
|
Colectare deșeuri |
Suceava |
Bosanci |
DA |
|
Comunicații - telefonie fixă |
Suceava |
Bosanci |
DA |
|
Comunicații - telefonie mobilă |
Suceava |
Bosanci |
DA |
Surse:
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Fălticeni, jud. Suceava - 2011
Master Plan - Componenta "J" - al județului Suceava, cap. 5 - 2018 -
Plan Local de Dezvoltare Durabilă al mun. Fălticeni - 2004 -
Plan Urbanistic General al com. Moara - 2014 -
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Rădășeni, județul Suceava - 2013 -
Site web www.primariacomuneibosanci.ro
MEMORIU General de actualizare al Planului Urbanistic General al Comunei Horodniceni, jud. Suceava - 2011 -
Strategia de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală "Valea Șomuzului" - varianta actualizată, 2017 -
Raport de monitorizare a Strategiei de dezvoltare socială și economică a județului Suceava 2011-2020
Tabel 4.7: Efectivele de animale pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la anul 2018, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate.
|
Principalele categorii de animale |
Județ |
Permanente |
Aduse din altă localitate |
Localitatea de proveniență |
|
Bovine |
Suceava |
338 |
|
Horodniceni |
|
Porcine |
Suceava |
57 |
|
Horodniceni |
|
Ovine |
Suceava |
2411 |
|
Horodniceni |
|
Păsări |
Suceava |
15149* |
|
Horodniceni |
|
Bovine |
Suceava |
141 |
|
Rădășeni |
|
Porcine |
Suceava |
20 |
|
Rădășeni |
|
Ovine |
Suceava |
505 |
|
Rădășeni |
|
Păsări |
Suceava |
18929* |
|
Rădășeni |
|
Bovine |
Suceava |
100 |
|
Bunești |
|
Porcine |
Suceava |
59 |
|
Bunești |
|
Ovine |
Suceava |
1173 |
|
Bunești |
|
Păsări |
Suceava |
10223* |
|
Bunești |
|
Bovine |
Suceava |
496 |
|
Moara |
|
Porcine |
Suceava |
132 |
|
Moara |
|
Ovine |
Suceava |
4966 |
|
Moara |
|
Păsări |
Suceava |
19266* |
|
Moara |
|
Bovine |
Suceava |
134 |
|
Fălticeni |
|
Porcine |
Suceava |
81 |
|
Fălticeni |
|
Ovine |
Suceava |
4203 |
|
Fălticeni |
|
Păsări |
Suceava |
11500** |
|
Fălticeni |
|
Bovine |
Suceava |
1179 |
|
Bosanci |
|
Porcine |
Suceava |
59 |
|
Bosanci |
|
Ovine |
Suceava |
7222 |
|
Bosanci |
|
Păsări |
Suceava |
33363* |
|
Bosanci |
Surse:
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor - nr. 7474/03.07.2019 -
* Recensământul general agricol din anul 2010: http://www.rga2010.djsct.ro/
** Situația efectivelor de animale existente în mun. Fălticeni, jud. Suceava - 15.01.2018 -Date privind activitățile economice
Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurarea activităților economice - SRL, SA, asociații familiale, asociații producători - active la nivel local funcție de domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Tabel 4.8: Date privind activitățile economice
|
Domeniu activitate - CAEN |
Formă de organizare |
Județ |
Localitate |
Nr. societăți comerciale |
|
3512 |
SA |
Bacău |
BACĂU |
1 |
|
2512 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
1623 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1089 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4777 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6311 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
3811 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
7311 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4120 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
43 |
|
2229 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4532 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
8 |
|
4753 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
8623 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
8 |
|
4322 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
5 |
|
4719 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
38 |
|
1610 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
8 |
|
6201 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
1071 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
6 |
|
1414 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4638 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
2041 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
2599 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
1320 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2550 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6203 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4321 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
2223 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
8553 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
5 |
|
4752 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
4711 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
68 |
|
4690 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2511 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
1623 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
11 |
|
2059 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
6831 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
5590 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6820 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
13 |
|
4619 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
5 |
|
2932 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
7911 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
5 |
|
8690 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
1623 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4752 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
0113 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
0124 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
5 |
|
0125 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
0130 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
0142 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
0150 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
0161 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
0220 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
0322 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
1011 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1013 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1032 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1107 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1310 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
1392 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1399 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1413 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
1419 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1520 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1624 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
1629 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
1812 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2016 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2221 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2312 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
2313 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2370 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2561 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2790 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
2899 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
3109 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
6 |
|
3250 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
3311 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
3312 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
3530 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
3831 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4211 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4311 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4312 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4332 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
4333 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4339 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
4391 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4399 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4511 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4519 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4520 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4611 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4612 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4613 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4617 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4618 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4631 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4632 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4633 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4634 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4636 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4639 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
6 |
|
4642 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4645 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4647 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4675 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4673 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
4721 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4723 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4724 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4729 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4730 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
4751 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4754 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4759 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
4771 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4762 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4772 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4773 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
11 |
|
4775 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
4776 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
5 |
|
4778 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
6 |
|
4779 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
4781 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
4782 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
4789 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
4791 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
7 |
|
4931 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
4939 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
4941 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
37 |
|
5320 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
5610 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
13 |
|
5630 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
24 |
|
5813 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
5829 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
5912 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
6010 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6110 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6120 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6202 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
6391 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6492 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
6619 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6622 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
9 |
|
6910 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
7021 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
6920 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
7 |
|
7022 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
10 |
|
7111 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
7112 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
12 |
|
7120 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
7219 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
7320 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
7410 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
7420 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
7490 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
7500 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
14 |
|
7711 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
7721 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
7739 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
7810 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
8020 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
8121 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
8230 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
|
8299 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
8551 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
8559 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
8621 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
8622 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
5 |
|
9001 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
9200 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
9313 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
9329 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
9511 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
2 |
|
9521 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
9522 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
|
9602 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
7 |
|
9604 |
SRL |
Suceava |
Fălticeni |
3 |
|
0125 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
0141 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
1032 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
1051 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
1071 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4120 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4211 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4520 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
2 |
|
4639 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4673 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4711 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4773 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4791 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4939 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
4941 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
5210 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
2 |
|
5520 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
5630 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
6622 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
7500 |
SRL |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
|
0111 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
2 |
|
0113 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
0124 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
0128 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
0161 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
1392 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
3101 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
4120 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
2 |
|
4321 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
4329 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
4532 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
3 |
|
4619 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
4639 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
2 |
|
4673 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
4711 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
3 |
|
4791 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
3 |
|
4931 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
4939 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
2 |
|
4941 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
4 |
|
5210 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
5320 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
5510 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
5520 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
6920 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
9003 |
SRL |
Suceava |
Rădășeni |
1 |
|
1032 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
1071 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
3811 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
4120 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
2 |
|
4332 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
4520 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
2 |
|
4641 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
4645 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
4676 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
4779 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
2 |
|
4939 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
4941 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
3 |
|
5229 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
5610 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
7022 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
2 |
|
9001 |
SRL |
Suceava |
Bunești |
1 |
|
0111 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
0113 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
0146 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
0150 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
1011 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
1071 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
1419 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
2313 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
2362 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
3212 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
3320 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
3511 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4120 |
SRL |
Suceava |
Moara |
14 |
|
4312 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4313 |
SRL |
Suceava |
Moara |
3 |
|
4321 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4333 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
4511 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4520 |
SRL |
Suceava |
Moara |
8 |
|
4619 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
4622 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4631 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4639 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
4649 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
4673 |
SRL |
Suceava |
Moara |
5 |
|
4711 |
SRL |
Suceava |
Moara |
6 |
|
4719 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4759 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4771 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4789 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4791 |
SRL |
Suceava |
Moara |
5 |
|
4939 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
4941 |
SRL |
Suceava |
Moara |
21 |
|
5229 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
5590 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
5610 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
5629 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
5630 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
6201 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
6209 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
6820 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
6920 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
7022 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
7112 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
7311 |
SRL |
Suceava |
Moara |
2 |
|
7410 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
7420 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
7711 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
8129 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
8553 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
8690 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
9313 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
9511 |
SRL |
Suceava |
Moara |
1 |
|
9602 |
SRL |
Suceava |
Moara |
4 |
|
0111 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
0141 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
0142 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
0150 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
0210 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
0812 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
1013 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
1051 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
1392 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
1413 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
3 |
|
1629 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
2361 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
3 |
|
2370 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
2811 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
3220 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4110 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4120 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
11 |
|
4299 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4321 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4322 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4333 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4334 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
2 |
|
4391 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4519 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4520 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4532 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4622 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4639 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
5 |
|
4673 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
7 |
|
4676 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4711 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
8 |
|
4719 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4730 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4752 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4773 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4778 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
3 |
|
4791 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
4941 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
111 |
|
5224 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
5320 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
5590 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
5610 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
3 |
|
5630 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
3 |
|
6619 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
6622 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
3 |
|
6831 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
6920 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
4 |
|
7022 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
7410 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
8130 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
9003 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
|
9602 |
SRL |
Suceava |
Bosanci |
1 |
Sursă: Baza de date electronică a firmelor din România: https://www.topfirme.com/
Figura 13. Harta unităților administrativ teritoriale care au rază teritorială pe suprafața ariei/ariilor naturale protejate - Anexa 3.13. -.4.1.2. Factorii interesați
În perimetrul sitului au fost identificați până în prezent 34 factori interesați, reprezentând primării, societăți cu răspundere limitată, asociații de proprietari și persoane fizice autorizate. Factorii interesați sunt prezentați în Tabelul 4.9 de mai jos. Acest tabel nu include proprietari individuali de terenuri, deoarece numărul lor este foarte mare, iar o mare parte de terenuri sunt în litigiu sau urmează a fi date în proprietate după soluționarea litigiului.
Tabel 4.9: Centralizarea celor mai importanți factori interesați, care își desfășoară activitatea în perimetrul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
|
Nr |
Denumire factor interesat |
Tip |
Aria de interes |
|
1. |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) |
Autoritate națională cu serviciu teritorial |
Managementul Ariilor Naturale Protejate |
|
2. |
Primăria și Consiliul Local Fălticeni |
Autoritate locală |
Responsabilă pentru elaborarea strategiilor privind starea mediului local |
|
3. |
Primăria și Consiliul Local Rădășeni |
Autoritate locală |
Responsabilă pentru elaborarea strategiilor privind starea mediului local |
|
4. |
Primăria și Consiliul Bunești |
Autoritate locală |
Responsabilă pentru elaborarea strategiilor privind starea mediului local |
|
5. |
Primăria și Consiliul Local Horodniceni |
Autoritate locală |
Responsabilă pentru elaborarea strategiilor privind starea mediului local |
|
6. |
Primăria și Consiliul Local Bosanci |
Autoritate locală |
Responsabilă pentru elaborarea strategiilor privind starea mediului local |
|
7. |
Primăria și Consiliul Local Moara |
Autoritate locală |
Responsabilă pentru elaborarea strategiilor privind starea mediului local |
|
8. |
Instituția Prefectului Județului Suceava |
Autoritate locală |
Vizează reglementări și desfășoară programe de dezvoltare în cadrul turismului și protecției mediului |
|
9. |
Administrația Bazinală de Apă Siret |
Entitate subordonată a Administrației Naționale „Apele Române” |
Responsabil de administrarea apelor din domeniul public al statului. |
|
10 |
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Suceava |
Entitate subordonată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale |
Implementează măsuri de sprijin financiar acordat agenților care au activitate agricolă în interiorul/jurul ariei protejate în raza județului Suceava. |
|
11 |
Direcția pentru Agricultura Județeană Suceava |
Entitate subordonată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale |
Asigură, la nivel județean, aplicarea politicilor și strategiilor din domeniul de activitate al ministerului. |
|
12 |
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară |
Entitate subordonată Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară |
Furnizează serviciile publice specifice domeniilor de activitate ale Agenției la nivel județean. |
|
13 |
Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava |
Entitate subordonată Poliției Române - Ministerul Afacerilor Interne - |
Exercită atribuțiile Poliției Române la nivel de județ. |
|
14 |
Inspectoratul Județean în Construcții Suceava |
Entitate subordonată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice |
Urmărirea modului de aplicare a cadrului normativ și de reglementare în domeniul construcțiilor și amenajarea teritoriului. |
|
15 |
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” Suceava |
Entitate subordonată Ministerului Afacerilor Interne |
Asigură coordonarea și controlul de specialitate al serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență profesioniste la nivel județean. |
|
16 |
Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Suceava |
Serviciu public județean sub autoritatea Consiliului Județean Suceava |
Administrarea și exploatarea rețelei de drumuri și poduri județene |
|
17 |
Agenția pentru Protecția Mediului Suceava |
Entitate subordonată Ministerului Mediului |
Gestionarea, avizarea și controlul ariilor protejate din județul Suceava |
|
18 |
Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Suceava |
Entitate subordonată Ministerului Mediului |
Responsabilă de controlul în teritoriu al modului în care sunt respectate prevederile legale în ceea ce privește protecția mediului. Responsabilă de verificarea modului în care se respectă prevederile planurilor de management în ariile protejate |
|
19 |
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est |
Entitate regională de dezvoltare economico- socială a regiunii Nord-Est |
Prin Programul Operațional regional pentru Regiunea Nord- Est 2021-2027 și Planul de Dezvoltare Regională pentru regiunea Nord-Est 2021 - 2027, Agenția pentru dezvoltare Regională Nord-Est poate finanța activități din prezentul plan de management sau alte activități ce trebuie să se deruleze în acord cu acesta. |
|
20 |
Pescoliv Fălticeni |
SRL |
Activități de piscicultură |
|
21 |
SC MYN STRATULAT SRL |
Societate cu Răspundere Limitată |
Cultivarea cerealelor - exclusiv orez -, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase |
|
22 |
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA |
Societate pe acțiuni |
Infrastructură - linii de înaltă tensiune - |
|
23 |
Serbușcă Vasile |
Fermier |
Activitate agricola |
|
24 |
Maxim Ioan |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
25 |
Pintilie Neculai |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
26 |
Grumăzescu Ecaterina |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
27 |
Maftei Ecaterina |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
28 |
Amariei Gheorghe |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
29 |
Săvoaia Ion |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
30 |
Tolea Ion |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
31 |
Grumăzescu Toader |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
32 |
Tulbure Nicu |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
33 |
Cojocaru Constatin |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
34 |
Chiticaru Neculai |
Fermier |
Activitate agricolă |
|
35 |
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel |
Obiect de cult |
Activitate agricolă |
Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate se pot prezenta centralizat în următoarele tabele.
Tabel 4.10: Analiza factorilor interesați I
|
Nr. |
Denumire factor interesat |
Domeniul de interes |
Cunoștințe |
Atitudini |
Practici |
|||
|
Calificativ |
Descriere |
Calificativ |
Descriere |
Calificativ |
Descriere |
|||
|
1 |
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) |
Protecția Mediului |
R |
Autoritatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea exercită atribuții de control și monitorizare. |
R |
Autoritatea emite avize și solicită documentații. |
|
2 |
Primăria și Consiliul Local Fălticeni |
Administrare publică |
R |
Autoritatea locală a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea locală notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
R |
Autoritatea locală ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
3 |
Primăria și Consiliul Local Rădășeni |
Administrare publică |
R |
Autoritatea locală a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea locală notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
R |
Autoritatea locală ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
4 |
Primăria și Consiliul Bunești |
Administrare publică |
R |
Autoritatea locală a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea locală notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
R |
Autoritatea locală ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
5 |
Primăria și Consiliul Local Horodniceni |
Administrare publică |
R |
Autoritatea locală a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea locală notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
R |
Autoritatea locală ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
6 |
Primăria și Consiliul Local Bosanci |
Administrare publică |
R |
Autoritatea locală a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea locală notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
R |
Autoritatea locală ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
7 |
Primăria și Consiliul Local Moara |
Administrare publică |
R |
Autoritatea locală a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea locală notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
R |
Autoritatea locală ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
8 |
Instituția Prefectului Județului Suceava |
Administrare publică |
M |
Autoritatea locală a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Autoritatea locală notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Autoritatea locală ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
9 |
Administrația Bazinală de Apă Siret |
Administrare publică |
R |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Entitatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
R |
Entitatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
10 |
Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Suceava |
Administrare publică |
M |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Entitatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Entitatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
11 |
Direcția pentru Agricultura Județeană Suceava |
Administrare publică |
M |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Entitatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Entitatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
12 |
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară |
Administrare publică |
S |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
S |
Entitatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
S |
Entitatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
13 |
Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava |
Intervenție și ordine publică |
M |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Entitatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Entitatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
14 |
Inspectoratul Județean în Construcții Suceava |
Administrare publică |
M |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Entitatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Entitatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
15 |
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” Suceava |
Intervenție și ordine publică |
M |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Entitatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Entitatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
16 |
Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Suceava |
Administrare publică |
M |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Autoritatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Autoritatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
17 |
Agenția pentru Protecția Mediului Suceava |
Administrare publică |
R |
Agenția a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Agenția este în permanentă legătură cu administratorul ariei protejate în privința chestiunilor care privesc aria |
R |
Agenția ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
18 |
Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Suceava |
Administrare publică |
R |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
R |
Autoritatea este în permanentă legătură cu administratorul ariei protejate în privința chestiunilor care privesc aria |
R |
Autoritatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
19 |
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est |
Entitate regională de dezvoltare economico- socială |
M |
Entitatea a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Autoritatea notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Autoritatea ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
20 |
Pescoliv Fălticeni |
Piscicultură |
M |
Societatea Comercială a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
M |
Societatea Comercială notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
M |
Societatea comercială ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
21 |
SC MYN STRATULAT SRL |
Agricultură |
S |
Societatea Comercială a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
S |
Societatea Comercială notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
S |
Societatea comercială ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
22 |
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA |
Infrastructură electrică |
S |
Compania a demonstrat nivel ridicat de cunoștințe referitor la specificul ariei protejate |
S |
Compania notifică administratorul ariei protejate și se adresează oficial în cazul efectuării anumitor lucrări în zonă |
S |
Compania ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
23 |
Serbușcă Vasile |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
24 |
Maxim Ioan |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
25 |
Pintilie Neculai |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
26 |
Grumăzescu Ecaterina |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
27 |
Maftei Ecaterina |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
28 |
Amariei Gheorghe |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
29 |
Săvoaia Ion |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
30 |
Tolea Ion |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
31 |
Grumăzescu Toader |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
32 |
Tulbure Nicu |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
33 |
Cojocaru Constatin |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
34 |
Chiticaru Neculai |
Agricultură |
S |
Agricultorii au cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Agricultorii au atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Agricultorii țin cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
|
35 |
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel |
Agricultură |
S |
Instituția are cunoștință de existența ariei protejate |
S |
Instituția are o atitudine și înțelegere pozitivă față de aria protejată ce are ca scop conservare a naturii și a peisajului |
S |
Instituția ține cont de recomandările administratorului legate de desfășurarea anumitor activități |
Legendă: R = ridicate, M = medii, S = scăzute
Tabel 4.11: Analiza factorilor interesați II
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
Autorități de mediu, de reglementare și control activități | ||||||
|
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) |
Asigură managementul ariilor naturale protejate |
Dezvoltă programe de monitorizare, conservare, management |
Acordarea avizelor de specialitate pentru activități antropice |
Foarte important |
||
|
Agenția pentru Protecția Mediului Suceava |
Gestionarea, avizarea și controlul sitului protejat |
Integrarea în programe de managementul biodiversității |
Acordarea avizelor de specialitate pentru activități antropice |
Foarte important |
||
|
Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Suceava |
Inspecție și control din punct de vedere al protecției mediului: sancțiuni, amenzi, restricții în raza județului Suceava |
Integrarea în programe de managementul biodiversității |
Acordarea avizelor de specialitate pentru activități antropice |
Foarte important |
||
|
Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava |
Menținerea ordinii publice, urmărire penală, penalizarea infracțiunilor asupra patrimoniului natural comun, etc. pe teritoriul ariei protejate ce corespunde județului Suceava |
Control asupra activităților umane |
Activitate limitată asupra aplicării legii naturii |
Relativ important |
||
|
Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură Suceava |
Implementarea măsurilor de sprijin financiar acordat agenților care au activitate agricolă în interiorul/jurul ariei protejate în raza județului Suceava |
Managementul Impactului resurselor agricole |
Managementul impactului asupra mediului în special pe terenurile agricole |
Relativ important |
||
|
Consiliul Județean Suceava |
Planificare teritorială și strategică, inclusiv referitor la aria protejată |
Integrarea în programe de dezvoltare durabilă regionale |
Managementul impactului asupra mediului |
Foarte important |
||
|
Instituția Prefectului Județului Suceava |
Asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a celorlalte acte normative, corespunde județului Suceava |
Integrarea în programe de dezvoltare durabilă regionale |
Managementul impactului asupra mediului |
Foarte important |
||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
|
precum și a ordinii publice |
|
|
|
||
|
Primăria și Consiliul Local Fălticeni |
Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și strategică, respectiv în menținerea ariei protejate |
Planuri urbanistice ce iau în cosiderare obiectivele de managmentul biodiversității și de dezvoltare durabilă |
Insuficiența finanțării pentru serviciile publice. Insuficiența mijloacelor de colectare a datelor relevante |
Foarte important |
||
|
Primăria și Consiliul Local Moara |
Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și strategică, respectiv în menținerea ariei protejate |
Planuri urbanistice ce iau în cosiderare obiectivele de managmentul biodiversității și de dezvoltare durabilă |
Insuficiența finanțării pentru serviciile publice. Insuficiența mijloacelor de colectare a datelor relevante |
Foarte important |
||
|
Primăria și Consiliul Local Bosanci |
Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și strategică, respectiv în menținerea ariei protejate |
Planuri urbanistice ce iau în cosiderare obiectivele de managmentul |
Insuficiența finanțării pentru serviciile publice. Insuficiența mijloacelor de |
Foarte important |
||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
|
|
biodiversității și de dezvoltare durabilă |
colectare a datelor relevante |
|
||
|
Primăria și Consiliul Local Horodniceni |
Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și strategică, respectiv în menținerea ariei protejate |
Planuri urbanistice ce iau în cosiderare obiectivele de managmentul biodiversității și de dezvoltare durabilă |
Insuficiența finanțării pentru serviciile publice. Insuficiența mijloacelor de colectare a datelor relevante |
Foarte important |
||
|
Primăria și Consiliul Local Rădășeni |
Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și strategică, respectiv în menținerea ariei protejate |
Planuri urbanistice ce iau în cosiderare obiectivele de managmentul biodiversității și de dezvoltare durabilă |
Insuficiența finanțării pentru serviciile publice. Insuficiența mijloacelor de colectare a datelor relevante |
Foarte important |
||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
Primăria și Consiliul Bunești |
Proprietar de teren, rol în planificare teritorială și strategică, respectiv în menținerea ariei protejate |
Planuri urbanistice ce iau în cosiderare obiectivele de managmentul biodiversității și de dezvoltare durabilă |
Insuficiența finanțării pentru serviciile publice. Insuficiența mijloacelor de colectare a datelor relevante |
Foarte important |
||
|
Direcția Agricolă Județeană Suceava |
Rol în planificare teritorială și strategică, respectiv în menținerea ariei protejate |
Managementul impactului resurselor agricole |
Managementul impactului asupra mediului în special pe terenurile agricole |
Foarte important |
||
|
Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Suceava |
Menține și gestionează infrastructura din interiorul și vecinătatea ariei protejate |
Integrarea în programe de managementul biodiversității |
Acordarea avizelor de specialitate pentru activități antropice |
Relativ important |
||
|
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” Suceava |
Reglementează și supraveghează serviciile publice pentru situații de |
Integrarea în programe de |
Acordarea avizelor de specialitate |
Relativ important |
||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
|
urgență în interiorul ariei protejate |
Managementul biodiversității |
pentru activități antropice |
|
||
|
Inspectoratul Județean în Construcții Suceava |
Reglementează și supraveghează construcțiile din interiorul ariei protejate |
Integrarea în programe de managementul biodiversității |
Acordarea avizelor de specialitate pentru activități antropice |
Relativ important |
||
|
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară |
Reglementează și supraveghează folosirea terenurilor din interiorul ariei protejate |
Integrarea în programe de managementul biodiversității |
Acordarea avizelor de specialitate pentru activități antropice |
Relativ important |
||
|
Administrația Bazinală de Apă Siret |
Gestionează resursele de apă publice din interiorul ariei protejate |
Managementul impactului resurselor de apă în sit |
Managementul impactului asupra mediului |
Relativ important |
||
|
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est |
Asigură finanțarea programelor regionale de dezvoltare economico- socială, inclusiv programe de protecția mediului |
Managementul finanțării în Regiunea Nord- Est |
Evaluarea și avizarea proiectelor depuse pre finanțare |
Relativ important |
||
|
Gestionari de terenuri | ||||||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
SC MYN STRATULAT SRL |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul biodiversității și impactului resurselor de apă în sit |
Oportunitați restrânse privind managementul biodiversității |
Foarte important |
||
|
Serbușcă Vasile |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Maxim Ioan |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Pintilie Neculai |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
Grumăzescu Ecaterina |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Maftei Ecaterina |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Amariei Gheorghe |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Săvoaia Ion |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Tolea Ion |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
Grumăzescu Toader |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Tulbure Nicu |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Cojocaru Constatin |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Chiticaru Neculai |
Gestionează terenuri agricole din interiorul sau vecinătatea ariei protejate |
Managementul impactului asupra terenurile agricole |
Cunoștințe restrânse privind biodiversitatea și importanța ei |
Foarte important |
||
|
Entități cu interes economic | ||||||
|
Pescoliv Fălticeni |
Efectuează activități economice în aria protejată |
Managementul biodiversității și impactului |
Oportunitați restrânse privind managementul biodiversității |
Foarte important |
||
|
Enumerați grupele și subgrupele de părți interesate; fiți cât se poate de specifici. Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în ariile natural protejate - Introduceți rânduri suplimentare - |
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată |
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare |
Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme |
Importanță |
||
|
|
|
resurselor de apă în sit |
|
|
||
|
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA |
Menține și gestionează infrastructura electrică din interiorul și vecinătatea ariei protejate |
Integrarea în programe de managementul biodiversității |
Acordarea avizelor de specialitate pentru activități antropice |
Foarte important |
||
Clasificarea utilizării terenului a fost realizată pe baza sistemului european de clasificare Corine Land Cover și pe baza anexelor din Ordinul de Ministru 304/2018. Nivelul de clasificare folosit pentru situl de interes comunitar R0SCI0310 a fost de nivel 3. În arealul sitului Lacurile Fălticeni s-au identificat 7 categorii de utilizare a terenurilor, dintre acestea cele mai bine reprezentate spațial sunt suprafețele acvatice 75,38 % - constituite din iazuri și poldere, pășunile secundare 11,27 %, terenuri arabile neirigate reprezentând 8,7% din suprafața sitului. Se mai adaugă la aceste categorii de utilizare a terenului enumerate anterior, într-o pondere mult mai redusă: plantații de pomi fructiferi și arbuști 2,63%, zone de culturi complexe 1,85%, spațiu construit 0,16 % și terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 0,01%.
Dintre acestea, cea mai mare pondere este ocupată de lacuri, urmată la mare distanță de pajiști și terenuri arabile neirigate, prezentate în Tabelul 4.12. Dintre acestea, cea mai mare pondere o au lacurile, la diferență mare față de celelalte tipuri de utilizare a terenurilor, conform Tabelului 4.13.
Situl Lacurile Fălticeni este dispus în lungul râului Șomuzul Mare, pe lunca acestuia fiind amplasate lacurile Fălticeni II, Fălticeni I, Pocoleni, Mihăiești, Moara respectiv alte incinte piscicole de dimensiuni mici. Utilizarea acestora este diversă, având caracter economic (piscicultură), dar și caracter hidrologic, de regularizare a debitelor și de a genera rezervă de apă.
Versantul stâng al văii râului Șomuzul Mare este utilizat pentru pomicultură, aspect determinat și de expoziția versanților, SSV. Tot în lungul versantului stâng (zonele afectate de procese geomorfologice, în special alunecări de teren), suprafețele sunt utilizate ca pășuni și pajiști.
Terenurile arabile se găsesc în proximitatea lacurilor, în zone cu pantă redusă, tot aici apar și zonele de culturi complexe și în amestec cu vegetație naturală. Cea din urmă clasă este caracterizată de amestecul de zone agricole ce sunt parțial abandonate, vegetația naturală având caracter sporadic.
Suprafețele ocupate de structurile preponderent antropice (rețea de căi de comunicație și terenuri asociate acestora, construcții) sau de activitățile antropice de modificare intensă sezonieră sau anuală însumează un procent extrem de mic, 0,16%, din cadrul ariei naturale protejate.
Tabel 4.12: Lista tipurilor de utilizări ale terenului pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
|
Nr. |
Clasă CLC* |
Suprafață totală ocupată [ha] |
Ponderea din suprafața sitului [%] |
|
1. |
Zone urbane discontinue |
1,34 |
0,15 |
|
2. |
Terenuri arabile neirigate |
77,61 |
8,85 |
|
3 |
Livezi |
22,37 |
2,55 |
|
4 |
Pajiști |
97,75 |
11,15 |
|
5 |
Zone agricole cultivate complex |
16,37 |
1,87 |
|
6 |
Zone agricole cu zone de vegetație naturală |
0,10 |
0,01 |
|
7 |
Lacuri |
661,09 |
75,42 |
* - Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului.4.3. Situația juridică a terenurilor
Situația juridică a terenurilor este în mare parte incertă din cauza unor litigii între administratorii actuali și comunitatea locală, care a deținut proprietăți pe terenurile unde sunt amenajate lacurile și bazinele piscicole. Prin urmare, 84,27% din suprafața sitului este încadrat la Proprietate necunoscută (Tabel 4.13).
Tabel 4.13: Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate
|
Domeniu |
Procent din suprafața ANP [%] |
|
|
Domeniul Public |
Domeniul public al statului (DS) |
8,78 |
|
Domeniul privat al statului (DPS) |
0 |
|
|
Domeniul public al unităților administrativ- teritoriale (DAT) |
0,87 |
|
|
Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale (DPT) |
3,49 |
|
|
Total domeniul public (DP) |
13,14 |
|
|
Proprietate Privată |
proprietatea privată a persoanelor fizice (PF) |
2,47 |
|
proprietatea privată a persoanelor juridice (PJ) |
0,12 |
|
|
Total proprietate privată (PP) |
2,59 |
|
|
Proprietate necunoscută |
Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat (XX) |
84,27 |
Situația juridică a terenurilor pe care se întind cele două arii naturale protejate este una complicată, ceea ce face imposibilă la ora actuală evidențierea proprietarilor. O mare parte din suprafețele de teren incluse în ariile naturale protejate, atât ca teren agricol și pajiște, cât și ca luciu de apă au fost câștigate în instanță, însă aceste terenuri nu au fost puse în proprietate conform deciziei judecătorești. Rezolvarea acestei situații este extrem de importantă pentru implementarea măsurilor de conservare și mai ales pentru asigurarea conservării ariilor naturale protejate pe termen scurt, mediu și lung.
Figura 14. Harta juridică a terenului - Anexa 3.15. -.4.4. Administratori, gestionari și utilizatori
Situația proprietăților din aria naturală protejată este încă incertă din cauza unui litigiu între comunitatea locală ce deținea terenuri în perimetru lacurilor și actualii administratori ai zonelor acvatice. Momentan, lacurile și bazinele sunt în gestiunea a două societăți comerciale PESCOFAL SRL și PESCOLIV SRL. De asemenea, autoritățile locale administrează 13,14 % din terenuri, iar restul este în domeniul privat 2.58%
Tabel 4.14: Informații privind administratorii/gestionarii
|
Nr. |
Administrator/Gestionar |
Perioada Adm/Gest |
Suprafață totală [ha] |
Detalii |
|
1. |
Pescofal SRL |
- |
153,81 |
|
|
2. |
Pescoliv SRL |
- |
378,22 |
|
|
3 |
Domeniul Public |
- |
117,6 |
|
Procurarea datelor privind infrastructura și construcțiile din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni s-a bazat pe date statistice disponibile pe TEMPO- INSSE, date oferite de autoritățile locale, primăriile unităților administrativ teritoriale, din zona studiată și date de tip "open source" disponibile pe platformele Google Maps/Earth, Bing Aerial, OpenStreetMap.
Baza de date statistice TEMPO-INSSE oferă informații pentru intervalul 1990-2018, ce sunt constant actualizate pentru a oferi un șir de date statistice complet la nivelul întregii țări. Prin urmare, s-au ales două intervale de timp ce pot fi comparate cu restul surselor de date amintite anterior. Analiza autorizațiilor de construcție s-a realizat pentru anii 2009-2018 pentru a sublinia și latura economică ce stă la baza procesului de extindere a construcțiilor. Alegerea a fost determinată și de o schimbare importantă a structurii bazei de date TEMPO - datele privind categoriile de clădiri "hoteluri și clădiri similare", "clădiri pentru comerț cu ridicata și amănuntul" și "alte clădiri" au fost înregistrate într-un singur capitol - "Alte clădiri - hoteluri și clădiri similare, clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul".
Infrastructura de comunicație din cadrul sitului este reprezentată de căi de transport rutier de diferite categorii: drumuri naționale DN2, drumuri județene DJ209A și drumuri comunale și locale. În partea de sud aria naturală este mărginită de calea ferată cu indicativul 510, ce face conexiunea municipiului Fălticeni cu magistrala 500, principala cale ferată din zona Moldovei.
Perimetrul construit din proximitatea sitului este alcătuit din intravilanele satelor: Groapa Vlădichii, Pocoleni, Țarna Mare, Podeni Moara Carp și intravilanul municipiului Fălticeni.
Din punct de vedere al spațiului construit sau antropic, în cadrul ariei naturale protejate, sunt prezente un număr de 3 construcții, drumuri de exploatare și diguri, însumând circa 8,2 ha.
La nivelul unităților administrativ-teritoriale peste care se suprapune aria naturală protejată, la nivelul anului 2018 exista un total de 20700 de locuințe, în creștere cu 1438 de locuințe față de anul de referință 2009 (Tabel 4.15). Față de anul de referință 2009, numărul autorizațiilor de construcție emise pentru anul 2018 este mai mic, 274 de autorizații de construcție. Proximitatea față de municipiul Fălticeni și față de principala rută de transport rutier din zonă (DN2) determină extinderea spațiului construit în apropierea sitului, fiind principalele mecanisme și zone de extindere.
Tabel 4.15: Tipuri de construcții.
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
Tip constructie |
An de referință 2009 |
An de analizat 2018 |
|
1 |
Suceava |
Mun. Falticeni |
Clădiri administrative (proprietate publică) |
299 |
325 |
|
2 |
Suceava |
Bosanci |
Clădiri administrative (proprietate publică) |
3 |
1 |
|
3 |
Suceava |
Bunesti |
Clădiri administrative (proprietate publică) |
4 |
1 |
|
4 |
Suceava |
Horodniceni |
Clădiri administrative (proprietate publică) |
6 |
1 |
|
5 |
Suceava |
Moara |
Clădiri administrative (proprietate publică) |
8 |
3 |
|
6 |
Suceava |
Radaseni |
Clădiri administrative (proprietate publică) |
4 |
- |
|
7 |
Suceava |
Mun. Falticeni |
Locuințe și alte proprietăți private |
10398 |
10883 |
|
8 |
Suceava |
Bosanci |
Locuințe și alte proprietăți private |
2341 |
2629 |
|
9 |
Suceava |
Bunesti |
Locuințe și alte proprietăți private |
1053 |
1182 |
|
10 |
Suceava |
Horodniceni |
Locuințe și alte proprietăți private |
1635 |
1705 |
|
11 |
Suceava |
Moara |
Locuințe și alte proprietăți private |
1818 |
2225 |
|
12 |
Suceava |
Radaseni |
Locuințe și alte proprietăți private |
1693 |
1745 |
Ariile naturale protejate ce constituie obiectul prezentului Plan de Management cuprind o suprafață construită extrem de mică, limitele acestora urmând în special habitatele caracteristice speciilor pentru care au fost desemnate, fără a include și localități sau zone industriale. Totuși, în perimetrul sitului sunt incluse 3 construcții, dintre care 2 clădiri individuale și o construcție industrială. În perioada derulării studiului nu au fost înregistrate autorizații de construcție pentru clădiri.
Tabel 4.16: Locuințe existente în anul 2018 grupate pe localități (TEMPO-INSSE)
|
Nr. |
Județ |
Localitate |
An de referință 2009 |
An de analizat 2018 |
|
1 |
Suceava |
Mun. Falticeni |
10697 |
11208 |
|
2 |
Suceava |
Bosanci |
2344 |
2630 |
|
3 |
Suceava |
Bunesti |
1057 |
1183 |
|
4 |
Suceava |
Horodniceni |
1641 |
1706 |
|
5 |
Suceava |
Moara |
1826 |
2228 |
|
6 |
Suceava |
Radaseni |
1697 |
1745 |
Tabel 4.17: Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu (TEMPO-INSSE)
|
Categorii de construcții |
Județ |
Localități |
Anul de referință 2009 |
Anul 2018 |
|
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) |
Suceava |
Mun. Falticeni |
71 |
57 |
|
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) |
Suceava |
Bosanci |
66 |
21 |
|
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) |
Suceava |
Bunesti |
19 |
16 |
|
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) |
Suceava |
Horodniceni |
27 |
19 |
|
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) |
Suceava |
Moara |
78 |
82 |
|
Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) |
Suceava |
Radaseni |
33 |
26 |
|
Hoteluri și clădiri similare |
Suceava |
Mun. Falticeni |
- |
- |
|
Hoteluri și clădiri similare |
Suceava |
Bosanci |
- |
|
|
Hoteluri și clădiri similare |
Suceava |
Bunesti |
- |
1 |
|
Hoteluri și clădiri similare |
Suceava |
Horodniceni |
- |
- |
|
Hoteluri și clădiri similare |
Suceava |
Moara |
- |
- |
|
Hoteluri și clădiri similare |
Suceava |
Radaseni |
- |
- |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
Suceava |
Mun. Falticeni |
- |
- |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
Suceava |
Bosanci |
2 |
1 |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
Suceava |
Bunesti |
- |
- |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
Suceava |
Horodniceni |
- |
- |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
Suceava |
Moara |
- |
- |
|
Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul |
Suceava |
Radaseni |
- |
- |
|
Alte clădiri |
Suceava |
Mun. Falticeni |
- |
- |
|
Alte clădiri |
Suceava |
Bosanci |
34 |
9 |
|
Alte clădiri |
Suceava |
Bunesti |
18 |
6 |
|
Alte clădiri |
Suceava |
Horodniceni |
1 |
14 |
|
Alte clădiri |
Suceava |
Moara |
6 |
- |
|
Alte clădiri |
Suceava |
Radaseni |
14 |
22 |
Figura 15. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate - Anexa 3.16. -,
Figura 16. Harta privind perimetrul construit al localităților - Anexa 3.17. -
Figura 17. Harta construcțiilor - Anexa 3.18. -.Descrierea infrastructurii și construcțiilor
În aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se află următoarele elemente de infrastructură:1) Drumul european E85/ drumul național DN2, ce trece prin aria protejată în câteva porțiuni: 47.479072, 26.291362 - 47.479962, 26.291556 și 47.488318, 26.291495 - 47.494513, 26.282619.2) Drumul local DC1, ce trece prin aria protejată în perimetrul 47.468657, 26.310333 - 47.471233, 26.312838.3) Podul/viaductul dintre mun. Fălticeni și suburbia Țarna Mare4) Podul/viaductul la ieșire din mun. Fălticeni spre Suceava5) Podul E85: 47.488475°/26.291146°.6) Pod 209A: 47.518214°/26.243776°.4.6. Patrimoniu cultural
Cele două arii naturale protejate nu cuprind bunuri de patrimoniu cultural pe teritoriul lor, însă în imediata lor apropiere sunt 49 de obiective ce se încadrează în această categorie, prezentate în Tabelul 4.18. Pentru majoritatea acestor bunuri de patrimoniu este necesară creșterea vizibilității, precum și realizarea infrastructurilor de vizitare, astfel încât ele să poate fi puse în valoarea.Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural
Tabel 4.18: Lista bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural.
|
Nr. |
Denumire |
Localitate |
Categorie |
|
1 |
Situl arheologic de la Bosanci, punct "La pod, la |
sat BOSANCI; comuna BOSANCI |
Interes local |
|
2 |
Necropolă |
sat BOSANCI; comuna BOSANCI |
Interes local |
|
3 |
Așezare - Neolitic - |
sat BOSANCI; comuna BOSANCI |
Interes local |
|
4 |
Necropola de la Moara |
sat MOARA; comuna MOARA |
Interes local |
|
5 |
Situl arheologic de la Rădășeni, punct "Dealul |
sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI |
Interes local |
|
6 |
Așezare - Hallstatt - |
sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI |
Interes local |
|
7 |
Așezare - Epoca bronzului - |
sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI |
Interes local |
|
8 |
Așezare - Neolitic, Cultura Cucuteni fazele A și B - |
sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI |
Interes local |
|
9 |
Așezare - sec. II - III - |
sat V0RNICENII MARI; comuna M0ARA |
Interes local |
|
10 |
Ruina bisericii lui 0ană de la Tulova- Vornicenii Mari |
sat V0RNICENII MARI; comuna M0ARA |
Interes local |
|
11 |
Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii” |
sat BULAI; comuna M0ARA |
Interes național |
|
12 |
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” - Hagigadar |
sat BULAI; comuna M0ARA |
Interes național |
|
13 |
Zid de incintă |
sat BULAI; comuna M0ARA |
Interes național |
|
14 |
Vama Veche |
sat BUNEȘTI; comuna BUNEȘTI |
Interes local |
|
15 |
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” |
sat CUMPĂRĂTURA; comuna B0SANCI |
Interes local |
|
16 |
Casa pictorului Ștefan Șoldănescu |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
17 |
Biserica de lemn "Sf. Gheorghe” |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
18 |
Casa Alecu Forăscu Botez |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
19 |
Casa Serafim Ionescu, azi Banca Națională |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
20 |
Ansamblu urban "Str. Republicii" |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
21 |
Primărie |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
22 |
Casa Cantacuzino -Pașcanu |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
23 |
Casa scriitorului Nicolae Istrate |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
24 |
Casa Copiilor |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
25 |
Școala "Alexandru Ioan Cuza” |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
26 |
Casa Jenică Tatos - Ocolul Silvic - |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
27 |
Galeria Oamenilor de Seamă |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
28 |
Biserica "Sf. Nicolae” |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
29 |
Fosta Școală Domnească |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
30 |
Podul de piatră Șoldănești |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
31 |
Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" |
sat HORODNICENI; comuna |
Interes național |
|
32 |
Biserica "Pogorârea Sf. Duh” |
sat HORODNICENI; comuna |
Interes național |
|
33 |
Zvoniță - sec. XIX - |
sat HORODNICENI; comuna |
Interes național |
|
34 |
Biserica de lemn "Sf. Nicolae” |
sat LĂMĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI |
Interes local |
|
35 |
Biserica de lemn "Sf. Arhangheli” |
sat MOARA NICĂ; comuna MOARA |
Interes local |
|
36 |
Biserica de lemn "Sf. Mercurie și Sf. Ecaterina” |
sat RĂDĂȘENI; comuna RĂDĂȘENI |
Interes național |
|
37 |
Biserica "Sf. Treime” |
sat ROTOPĂNEȘTI; comuna |
Interes local |
|
38 |
Casa Nicolae Istrati |
sat ROTOPĂNEȘTI; comuna |
Interes local |
|
39 |
Casa lui Ion Creangă |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
40 |
Casa lui Mihail Sadoveanu |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
41 |
Casa lui Ion Dragoslav |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
42 |
Casa Gane - Gorovei |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
43 |
Casa lui Eugen Lovinescu |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
44 |
Statuia Grănicerilor |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
45 |
Statuia lui Mihail Sadoveanu |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
46 |
Bustul dr. Gabriel Tatos |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
47 |
Bustul maiorului Ion Neculai |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
48 |
Bustul lui Nicu Gane |
oraș FĂLTICENI |
Interes local |
|
49 |
Statuia "Moldova” |
sat ROTOPĂNEȘTI; comuna |
Interes local |
Figura 18. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național - Anexa 3.19. -.4.7. Obiective turistice
Descrierea obiectivelor turistice
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde obiective turistice în perimetrul lor, însă putem identifica astfel de obiective în apropierea acestora. Obiectivele turistice aflate în apropierea ariilor naturale protejate ce constituie obiectul de conservare al actualului Plan de management sunt prezentate în Tabelul 4.19.
Tabel 4.19: Tipuri de obiective turistice.
|
Nr |
Județ |
Localitate |
Obiective turistice |
Tip obiectiv turistic |
Observații |
|
1 |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
Lac |
Lacul Fălticeni I este folosit ca bază de antrenament pentru echipele de canotaj ale municipiilor Fălticeni și Suceava. |
|
2 |
Suceava |
Fălticeni |
1 |
Bază turistică |
Parte a unui program de reintroducere în circuitul turistic național. |
|
3 |
Suceava |
Fălticeni |
128 |
Case memoriale |
Casa memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni este muzeu din anul 1987. Aceasta este casa în care a trăit scriitorul român Mihail Sadoveanu în perioada 1909 - 1918. Casa a fost construită la începutul sec. al XX-lea. |
|
4 |
Suceava |
Fălticeni |
4 |
Muzee |
În apropierea ariilor naturale protejate întâlnim 3 muzee, după cum urmează: Muzeul de Artă Ion Irimescu Muzeul Apelor Mihai Băcescu Galeria Oamenilor de Seamă |
Figura 19. Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere - Anexa 3.20. -5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT - PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI - ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV5.1. Lista activităților cu potențial impact5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
În perimetrul sitului au fost identificate până în prezent 28 de presiuni actuale și 18 amenințări viitoare. Lista presiunilor și amenințărilor este prezentată în Tabelul 5.1.
Tabelul 5.1: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor |
|
A.2 |
Detalii |
Au fost identificate 9 zone în care pășunatul se practică în mod constant. Această presiune este exercitată în mod special asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul în perioada de reproducere, dar și de hrănire, precum și asupra vidrei (Lutra lutra). De asemenea, au fost observate animale ieșite la pășunat în perioada anotimpului rece (ianuarie - februarie), fapt care deteriorează foarte mult habitatul speciilor ce sunt obiectiv pentru conservare în cadrul sitului ROSCI0310 - Lacurile Fălticeni. Mărimea turmelor de oi variază între aproximativ 50 și 400 de animale. Suprafețele pe care se desfășoară aceste presiuni sunt cuprinse între 2 și 26 hectare, reprezentând aproximativ 11% din suprafața sitului. Aceasta produce un efect cumulat la nivel de sit, cu un impact asupra 96 de hectare de habitat, reprezentând 50.5% din suprafața de pajiști. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A04.01.05 pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
A.2 |
Detalii |
A fost identificată o singură zonă unde se practică pășunatul în amestec de animale, cu o suprafață de aproximativ 22 de hectare. Numărul de oi a fost de aproximativ 200, pășunea fiind folosită de asemenea de 7 vaci. În această zonă nu a fost constatată pășunarea pe timp de iarnă. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A05.01 creșterea animalelor |
|
A.2 |
Detalii |
Au fost identificate 4 stâne în interiorul sitului ROSCI0310 - Lacurile Fălticeni și alte 6 în imediata vecinătate a acestuia, dar care produc impact indirect prin zonele de pășunat. Această presiune este exercitată asupra habitatului speciilor care se degradează din cauza tasării solului, dar și a infiltrării nitraților și nitriților din dejecțiile produse de animale. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii și crângurilor sau a tufărișului |
|
A.2 |
Detalii |
Această presiune a fost identificată în zona localității Podeni, unde sălciile aflate pe malul lacului au suferit toaletări în urma cărora au rămas fără nicio ramură. Această presiune are ca efect reducerea habitatului de odihnă pentru specia vidră, dar și reducerea habitatului de hrănire pentru speciile de chiroptere. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
B01.02 Plantarea artificială pe teren deschis - arbori nenativi -. |
|
A.2 |
Detalii |
Presiunea aceasta are un impact mai mult vizual asupra sitului ROSCI0310 Acumulările Fălticeni. Deși aparent poate produce habitate propice pentru speciile de amfibieni și chiroptere (zone de hrănire), acestea produc un prejudiciu biodiversității autohtone prin introducerea de specii nenative în zone de pajiști, respectiv locuri care nu au avut destinație forestieră înainte. Au fost identificate 3 plantații de salcâm (Robinia pseudoacacia), având o suprafață totală de aproximativ 1,4 hectare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
A.2 |
Detalii |
Această presiune este reprezentată de drumul european E85 care intersectează situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni pe o distanță de aproximativ 1100 metri, precum și de drumul comunal DC1 care traversează situl pe o distanță de aproximativ 350 de metri. Aceste drumuri reprezintă un factor de stres pentru speciile de mamifere, precum vidra, dar și un factor de mortalitate prin coliziune cu autovehiculele ce tranzitează aceste drumuri. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
D01.05 Poduri, viaducte |
|
A.2 |
Detalii |
Această presiune este reprezentată de drumul european E85 care intersectează situl R0SCI0310 Lacurile Fălticeni pe o distanță de aproximativ 100 metri - zonă prin care se face comunicarea dintre Acumularea Pocoleni și Acumularea Fălticeni I, precum și de drumul comunal DC1 care traversează situl pe o distanță de aproximativ 350 metri, podul făcând legătura dintre Acumularea Fălticeni I și Acumularea Fălticeni II. Aceste drumuri reprezintă un factor de stres pentru speciile de mamifere, precum vidra, dar și un factor de mortalitate prin coliziune cu autovehiculele ce tranzitează aceste drumuri. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
E01.03 Habitate dispersate - locuințe risipite, dispersate - |
|
A.2 |
Detalii |
La nivelul sitului au fost identificate 12 construcții care au impact asupra acestuia. În general sunt construcții care au ca scop desfășurarea activităților principale din sit, precum activitățile legate de piscicultură, managementul apelor, agricultură sau creșterea animalelor. Această presiune se manifestă în mai mare măsură prin logistica necesară acestora (surse de lumină, zgomot, animale de pază) decât prin amplasarea lor. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată |
|
A.2 |
Detalii |
Deși această activitate este principalul motiv al creării acestor habitate propice speciilor pentru care a fost declarat situl (acumulări de apă), tot această activitate constituie o presiune foarte mare în condițiile în care nu avem acces la managementul fermelor piscicole pe termen lung și transpunerea lui în concordanță cu activitățile de conservare ale speciilor, măsuri de conservare care să vină atât în ajutorul speciilor, cât și în ajutorul factorilor interesați. Factorii interesați, care desfășoară activitatea în cadrul sitului R0SCI0310 Lacurile Fălticeni, au manifestat o foarte mare reticență asupra activităților întreprinse în cadrul elaborării planului de management pentru acest sit sau chiar blocând activitatea experților în teren. În aceste condiții, această activitate a fost încadrată ca fiind o presiune asupra sitului, cu risc mare asupra obiectivelor pentru care a fost declarat. Activitățile desfășurate în cadrul acestei presiuni acoperă aproximativ 595 de hectare, ce reprezintă 68% din suprafața sitului. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
F02.01 Pescuitul profesional pasiv |
|
A.2 |
Detalii |
Pescuitul profesional pasiv prin intermediul plaselor de pescuit pune o presiune pe vidră, deoarece aceasta, în căutarea de hrană, poate rămâne captivă în plase, în care se vor îneca. Această presiune nu a fost observată în mod direct, însă neavând acces la informațiile din partea factorilor interesați sau acces în timpul recoltărilor, această presiune rămâne posibilă. Pescuitul cu plasă a fost observat pe marile acumulări de apă. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
F02.03 Pescuitul de agrement |
|
A.2 |
Detalii |
Pescuitul de agrement reprezintă o presiune localizată în cadrul sitului. Aceasta se manifestă prin deranjul asupra obiectivelor pentru care a fost declarat situl, prin deranjul direct provocat asupra locurilor de odihnă, reproducere, hrănire. Pescuitul de agrement cu undițe a fost identificat la nivelul Acumulării Fălticeni II, dar și a râului Șoimuzul Mare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
F03.01 Vânătoarea |
|
A.2 |
Detalii |
La nivelul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni sunt localizate 4 fonduri de vânătoare: Fondul de vânătoare 58 Udești, Fondul 57 Suceava, Fondul 67 Rotopănești și Fondul 63 Fălticeni. Acțiuni de vânătoare au fost observate în cadrul monitorizărilor, însă nu asupra speciilor pentru care a fost declarat situl; au fost observate trageri asupra speciilor de corcodei, pescăruși ș.a., specii care de altfel nu au interes cinegetic. Această activitate nu are caracter permanent |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
G01.01.02 Sporturi nautice non-motorizate |
|
A.2 |
Detalii |
Această presiune a fost observată la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și II, acolo unde se regăsește și o bază sportivă în acest sens. Au fost observate: antrenament de caiac și canoe, activități de relaxare prin plimbări cu bărci sau hidrobiciclete. Presiunea este de intensitate scăzută, nefiind implicate ambarcațiuni motorizate. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
G02.07 Baze sportive |
|
A.2 |
Detalii |
Această presiune a fost observată la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și II, acolo unde se regăsește și o bază sportivă în acest sens Au fost observate: antrenament de caiac și canoe, activități de relaxare prin plimbări cu bărci sau hidrobiciclete. Presiunea este de intensitate scăzută, nefiind implicate ambarcațiuni motorizate. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații și scurgeri urbane |
|
A.2 |
Detalii |
Această presiune este prezentă în zona Acumulărilor Fălticeni I și II: deși nu au fost făcute analize chimice, au fost observate țevi (când nivelul apei din bazine este scăzut) și ape reziduale care se varsă direct în aceste lacuri. Această presiune pe termen lung poate afecta calitatea apei, respectiv resursele de hrană pentru unele specii. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
H05.01 Gunoiul și deșeurile solide |
|
A.2 |
Detalii |
Deși această presiune nu produce niciun prejudiciu vreunei specii pentru care a fost declarat situl, aduce un prejudiciu de imagine asupra acestuia; au fost identificate 8 zone de depozitare ilegală a deșeurilor provenite din uzul casnic sau din construcții; deși notificarea a fost efectuată și cel puțin una din locații igienizată de mai multe ori, gunoiul continuă să fie depozitat în continuare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
J01.01 Incendii |
|
A.2 |
Detalii |
În perioada de primăvară au fost identificate 11 zone cu incendiere de vegetație (stuf sau pajiști), acestea totalizând aproximativ 27 de hectare. Deși această practică este interzisă de lege, are o continuitate anuală în zonele rurale ale României, precum și în zona sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Acestea, pe lângă prejudiciul adus obiectivelor pentru care au fost declarate siturile, aduc prejudiciu tuturor elementelor ce aparțin biodiversității: nevertebrate, păsări, habitate etc. Deși, conform grilei de analize create pentru acest raport, impactul obiectiv asupra sitului a fost încadrat ca fiind mediu, din rațiuni de subiectivitate am încadrat această presiune ca fiind una cu risc ridicat. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
K01.02 Colmatare |
|
A.2 |
Detalii |
Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Pe două întinderi mari din zona Podeni, procesul a fost foarte accelerat, conform arhivelor pozelor satelitare, el desfășurându-se pe 3-4 ani. Această presiune prejudiciază aproape toate obiectivele pentru care au fost declarate siturile, deoarece majoritatea lor sunt dependente de zone umede. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Presiune actuală |
K03.06 Antagonism cu animale domestice |
|
A.2 |
Detalii |
Această presiune este prezentă în zonele de pășunat și de creștere a animalelor. Numărul câinilor este deseori foarte mare, fiind observați până la 3-4 câini în cadrul unei turme de animale și până la 8 în cadrul unei stâne, ceea ce din punctul nostru de vedere este foarte mare, cu atât mai mult cu cât legea vânătorii permite un număr de 4-7 câini în zona de deal. Acești câini sunt foarte slab hrăniți, deseori fiind văzuți hoinărind pe toate suprafața sitului în căutarea suplimentării hranei. Aceștia, de multe ori, pot fi încadrați la „câini hoinari”, deoarece nu poartă însemne, ceea ce îi poate evidenția ca aparținând cuiva, ei putând fi întâlniți și la foarte mare distanță față de turmă sau stână, nefiind ținuți conform legislației în vigoare, în țarcuri. |
La presiunile actuale se pot adăuga în viitor și amenințări de care trebuie să ținem cont în vederea unui management durabil, prin care să asigurăm starea de conservare corespunzătoare a speciilor țintă (Tabelul 5.2).
Tabelul 5.2: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate.
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
A04.01 pășunatul intensiv |
|
B.2 |
Detalii |
Această amenințare se poate concretiza prin continuarea pășunatului fără nici un regulament, fapt ce ar putea determina o suprapopulare a zonelor de pășunat cu un număr de animale ce nu este sustenabil. Această amenințare poate fi reglementată prin elaborarea unui regulament pastoral, care să specifice câte animale poate susține pășunea, dar și locurile în care acestea pot fi păscute, precum și interzicerea pășunatului pe timpul anotimpului rece, fapt ce determină degradarea habitatelor naturale prin distrugerea vegetației în timpul germinației. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
A05.01 creșterea animalelor |
|
B.2 |
Detalii |
Această amenințare se poate concretiza prin înființarea unor noi zone de târlit în interiorul sitului sau a altor zone de crescut animale. Această amenințare poate fi evitată prin condiționarea utilizării exclusive pe viitor a zonelor cartate la acest moment, fără posibilitatea de a înființa stâne în zone noi, în interiorul sitului. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată |
|
B.2 |
Detalii |
Factorii interesați, care desfășoară activitatea în cadrul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, au manifestat o foarte mare reticență asupra activităților întreprinse în cadrul elaborării planului de management pentru acest sit, sau chiar blocând activitatea experților în teren. Această amenințare este reprezentată de atitudinea factorilor interesați, care se concretizează prin îngrădirea cunoașterii administratorului planului de management piscicol desfășurat în cadrul sitului. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
F02.01 Pescuitul profesional pasiv |
|
B.2 |
Detalii |
Această amenințare nu a fost observată în mod direct, însă neavând acces la informații din partea factorilor interesați sau acces în timpul recoltărilor, această amenințare rămâne posibilă. Pescuitul cu plasa a fost observat pe marile acumulări de apă. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
G01.01.02 Sporturi nautice non-motorizate |
|
B.2 |
Detalii |
Întrucât aceste sporturi vor fi practicate în continuare, stabilim această activitate ca o amenințare asupra sitului. Amenințarea este de nivel scăzut, dar pentru a rămâne la acest nivel este nevoie de o transpunere a acesteia în planul de management, astfel încât să vină în concordanță cu interesele de conservare, prin reglementarea culoarelor de urmat, a perioadelor de liniște etc. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
G02.07 Baze sportive |
|
B.2 |
Detalii |
Întrucât aceste baze sportive își vor desfășura activitatea în continuare, stabilim aceasta ca o amenințare asupra sitului. Amenințarea este de nivel scăzut, dar pentru a rămâne la acest nivel este nevoie de o transpunere a acesteia în planul de management, astfel încât să vină în concordanță cu interesele de conservare, prin reglementarea culoarelor de urmat, a perioadelor de liniște etc. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
J01.01 Incendii |
|
B.2 |
Detalii |
Deși această practică este interzisă de lege, are o continuitate anuală în zonele rurale ale României, precum și în zona sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Acestea, pe lângă prejudiciul adus obiectivelor pentru care au fost declarate siturile, aduc prejudiciu tuturor elementelor ce aparțin biodiversității: nevertebrate, păsări, habitate etc. Conform vectorizării sitului, această amenințare poate apărea la nivelul acestuia pe o suprafață largă, aproximativ 315 hectare, ce reprezintă 36%. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
K01.02 Colmatare |
|
B.2 |
Detalii |
Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Această presiune reprezintă o amenințare foarte mare, întrucât procesul de colmatare observat a fost unul foarte accelerat pe două structuri acvatice din cadrul sitului, conform hărților satelitare. Pentru a evita dispariția habitatelor ce favorizează speciile listate în formularul standard, este necesar acces la planul de management piscicol și încurajarea piscicultorilor pentru reumplerea cu apă a bazinelor secate sau abandonate. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
K03.06 Antagonism cu animale domestice |
|
B.2 |
Detalii |
Prezența câinilor în zona stânelor și a zonelor urbane, precum și a celor rurale, reprezintă un real pericol, îndeosebi pentru specia Lutra lutra. De multe ori, acești câini nu respectă legislația în vigoare privind portul jujeului la gât, numărul câinilor maxim admis pentru o stână din zona colinară, precum și distanța față de care pot fi lăsați liberi și nesupravegheați; de asemenea, aceștia sunt înfometați, ei căutându-și suplimentul alimentar în zona sitului. |
Tabelul 5.3: Lista presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P1 Pășunatului intensiv în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Presiunea actuală se desfășoară în partea central - nordică a sitului, în zonele cu pajiști. Pășunatul a fost înregistrat cu precădere în zona localității Podeni, precum și în jurul Acumulării Moara. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• medie |
|
C.4 |
Detalii |
Au fost identificate 9 zone în care pășunatul se practică în mod constant. Mărimea turmelor de oi variază între aproximativ 50 și 400 de animale. Suprafețele pe care se desfășoară aceste presiuni sunt cuprinse între 2 și 26 hectare, reprezentând aproximativ 11% din suprafața sitului. Aceasta produce un efect cumulat la nivel de sit, cu un impact asupra 96 de hectare de habitat, reprezentând 50.5% din suprafața de pajiști și pășuni. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A04.01.05 pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P2 Pășunatului intensiv în amestec de animale în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, în vecinătatea localității Podeni. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
A fost identificată o singură zonă unde se practică pășunatul în amestec de animale, cu o suprafață de aproximativ 22 de hectare. Numărul de oi a fost de aproximativ 200, pășunea fiind folosită de asemenea de 7 vaci. În această zonă nu a fost constatată pășunarea pe timp de iarnă. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A05.01 creșterea animalelor |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P3 Creșterea animalelor în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această activitate se întâlnește pe tot cuprinsul sitului, cu o aglomerare în zona de nord a acestuia, respectiv în jurul Acumulării Moara. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Au fost identificate 4 stâne în interiorul sitului R0SCI0310 - Lacurile Fălticeni și alte 6 în imediata vecinătate a acestuia, dar care produc impact indirect prin zonele de pășunat. Această presiune este exercitată asupra habitatului speciilor care se degradează din cauza tasării solului, dar și a infiltrării nitraților și nitriților din dejecțiile produse de animale. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii și crângurilor sau a tufărișului |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P4 Îndepartare garduri vii în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, în vecinătatea localității Podeni. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Această presiune a fost identificată în zona localității Podeni, unde sălciile aflate pe malul lacului au suferit toaletări în urma cărora au rămas fără nicio ramură. Această presiune are ca efect reducerea habitatului de odihnă pentru specia vidră, dar și reducerea habitatului de hrănire pentru speciile de chiroptere. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
B01.02 Plantarea artificială pe teren deschis - arbori nenativi -. |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P5 Plantare arbori nenativi în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea nordică a sitului, în apropierea Acumulării Moara. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Presiunea aceasta are un impact mai mult vizual asupra sitului R0SCI0310 Acumulările Fălticeni. Deși aparent poate produce habitate propice pentru speciile de amfibieni și chiroptere - zone de hrănire -, acestea produc un prejudiciu biodiversității autohtone, prin introducerea de specii nenative în zone de pajiști sau de pășuni, respectiv locuri care nu au avut destinație forestieră înainte. Au fost identificate 3 plantații de salcâm - Robinia pseudoacacia - având o suprafață totală de aproximativ 1,4 hectare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P6 Drumuri, autostrăzi în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul drumului E85, care face legătura între Suceava și Fălticeni, precum și la nivelul DC1, care face legătura între localitățile Fălticeni și Târna Mare. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Această presiune este reprezentată de drumul european E85 care intersectează situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni pe o distanță de aproximativ 1100 metri, precum și de drumul comunal DC1 care traversează situl pe o distanță de aproximativ 350 metri. Aceste drumuri reprezintă un factor de stres pentru speciile de mamifere, precum vidra, dar și un factor de mortalitate prin coliziune cu autovehiculele ce tranzitează aceste drumuri. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
D01.05 Poduri, viaducte |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P7 Poduri viaducte în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul drumului E85, care face legătura între Suceava și Fălticeni, precum și la nivelul DC1, care face legătura între localitățile Fălticeni și Târna Mare. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Această presiune este reprezentată de drumul european E85, care intersectează situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni pe o distanță de aproximativ 100 metri - zonă prin care se face comunicarea dintre Acumularea Pocoleni și Acumularea Fălticeni I, precum și de drumul comunal DC1, care traversează situl pe o distanță de aproximativ 350 metri, podul făcând legătura dintre Acumularea Fălticeni I și Acumularea Fălticeni II. Aceste drumuri reprezintă un factor de stres pentru speciile de mamifere, precum vidra, dar și un factor de mortalitate prin coliziune cu autovehiculele ce tranzitează aceste drumuri. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
E01.03 Habitate dispersate - locuințe risipite, dispersate - |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P8 Habitate dispersate în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit, neavând un caracter uniform. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
La nivelul sitului au fost identificate 12 astfel de construcții care au impact asupra acestuia. În general sunt construcții care au ca scop desfășurarea activităților principale din sit, precum activitățile legate de piscicultură, managementul apelor, agricultură sau creșterea animalelor. Această presiune se manifestă în mai mare măsură prin logistica necesară acestora - surse de lumină, zgomot, animale de pază, decât prin amplasarea lor. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P9 Piscicultură intensivă în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• ridicat |
|
C4 |
Detalii |
Deși această activitate este principalul motiv al creării acestor habitate propice speciilor pentru care a fost declarat situl - acumulări de apă, tot această activitate constituie o presiune foarte mare în condițiile în care nu avem acces la managementul fermelor piscicole pe termen lung și transpunerea lui în concordanță cu activitățile de conservare ale speciilor, măsuri de conservare care să vină atât în ajutorul speciilor, cât și în ajutorul factorilor interesați. Factorii interesați, care desfășoară activitatea în cadrul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, au manifestat o foarte mare reticență asupra activităților întreprinse în cadrul elaborării planului de management pentru acest sit sau chiar blocând activitatea experților în teren. În aceste condiții, activitatea a fost încadrată ca fiind o presiune asupra sitului, cu risc mare asupra obiectivelor pentru care a fost declarat. Activitățile desfășurate în cadrul acestei presiuni acoperă aproximativ 595 de hectare, ce reprezintă 68% din suprafața sitului. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F02.01 Pescuitul profesional pasiv |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P10 Pescuit profesional pasiv în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul marilor lacuri, unde se face recoltarea de pește: Acumularea Moara, Acumularea Pocoleni, Acumularea Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• mediu |
|
C.4 |
Detalii |
Pescuitul profesional pasiv, prin intermediul plaselor de pescuit, pune o presiune pe vidră deoarece acestea, în căutarea de hrană, pot rămâne captive în plase, în care se vor îneca. Această presiune nu a fost observată în mod direct, însă neavând acces la informațiile din partea factorilor interesați sau acces în timpul recoltărilor, această presiune rămâne posibilă. Pescuitul cu plasa a fost observat pe marile acumulări de apă, fiind desfășurat pe aproximativ 402 hectare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F02.03 Pescuitul de agrement |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P11 Pescuit de agrement pasiv în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în zona Acumulării Fălticeni II și pe râul Șoimuzul Mare. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Pescuitul de agrement reprezintă o presiune localizată în cadrul sitului. Aceasta se manifestă prin deranjul asupra obiectivelor pentru care a fost declarat situl, prin deranjul direct provocat asupra locurilor de odihnă, reproducere, hrănire, având o desfășurare de aproximativ 24,5 hectare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F03.01 Vânătoarea |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P12 Vânătoarea în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
La nivelul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni sunt localizate 4 fonduri de vânătoare: Fondul de vânătoare 58 Udești, Fondul 57 Suceava, Fondul 67 Rotopănești și Fondul 63 Fălticeni. Acțiuni de vânătoare au fost observate în cadrul monitorizărilor, însă nu asupra speciilor pentru care a fost declarat situl; au fost observate trageri asupra speciilor de corcodei, pescăruși ș.a., specii care de altfel nu au interes cinegetic. Această activitate nu are caracter permanent. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
G01.01.02 Sporturi nautice non-motorizate |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P13 Sporturi nautice în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Această presiune a fost observată la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și II, acolo unde se regăsește și o bază sportivă. Au fost observate antrenamente de caiac și canoe, precum și activități de relaxare prin plimbări cu bărci sau hidrobiciclete. Presiunea este de intensitate scăzută, nefiind implicate ambarcațiuni motorizate, iar desfășurarea acesteia este de aproximativ 150 de hectare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
G02.07 Baze sportive |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P14 Baze sportive în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Această presiune a fost observată la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și II, acolo unde se regăsește și o bază sportivă în acest sens. Au fost observate antrenamente de caiac și canoe, precum și activități de relaxare prin plimbări cu bărci sau hidrobiciclete. Presiunea este de intensitate scăzută, nefiind implicate ambarcațiuni motorizate, iar desfășurarea acesteia este de aproximativ 150 de hectare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații și scurgeri urbane |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P15 Poluarea difuză a apei de suprafață în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Această presiune este prezentă în zona Acumulărilor Fălticeni I și II; deși nu au fost făcute analize chimice, au fost observate țevi - când nivelul apei din bazine este scăzut - și ape reziduale care se varsă direct în aceste lacuri. Această presiune poate afecta calitatea apei, respectiv resursele de hrană pentru unele specii, pe termen lung. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
H05.01 Gunoiul și deșeuri solide |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P16 Gunoi și deșeuri solide în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit, neavând un caracter uniform. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• scăzut |
|
C.4 |
Detalii |
Deși această presiune nu produce niciun prejudiciu vreunei specii pentru care a fost declarat situl, aduce un prejudiciu de imagine asupra acestuia; au fost identificate 8 zone de depozitare ilegală a deșeurilor provenite din uzul casnic sau din construcții; deși notificarea a fost efectuată și cel puțin una din locații igienizată de mai multe ori, gunoiul continuă să fie depozitat. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
J01.01 Incendii |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P17 Incendii în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit, neavând un caracter uniform. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• ridicat |
|
C.4 |
Detalii |
În perioada de primăvară au fost identificate 11 zone cu incendiere de vegetație - stuf sau pajiști - acestea totalizând aproximativ 27 de hectare. Deși această practică este interzisă de lege, are o continuitate anuală în zonele rurale ale României, precum și în zona sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Acestea, pe lângă prejudiciul adus obiectivelor pentru care au fost declarate siturile, aduc prejudiciu tuturor elementelor ce aparțin biodiversității: nevertebrate, păsări, habitate etc. Deși, conform grilei de analize create pentru acest raport, impactul obiectiv asupra sitului a fost încadrat ca fiind mediu, din rațiuni de subiectivitate am încadrat această presiune ca fiind una cu risc ridicat. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
K01.02 Colmatare |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P18 Colmatare în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, având un caracter pronunțat în vecinătatea localității Podeni. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• mediu |
|
C.4 |
Detalii |
Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Pe două întinderi mari din zona Podeni procesul a fost foarte accelerat, conform arhivelor pozelor satelitare, el desfășurându-se pe 3-4 ani. Această presiune prejudiciază aproape toate obiectivele pentru care au fost declarate siturile, deoarece majoritatea lor sunt dependente de zone umede. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
K03.06 Antagonism cu animale domestice |
|
C.1. |
Localizarea presiunii actuale [geometrie] |
Harta 3.21.P19 Antagonism și animale domestice în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
C.2. |
Localizarea presiunii actuale [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, în vecinătatea localității Podeni, precum și în partea de nord, în jurul Acumulării Moara. |
|
C.3. |
Intensitatea presiunii actuale |
• mediu |
|
C.4 |
Detalii |
Această presiune este prezentă în zonele de pășunat și de creștere a animalelor. Numărul câinilor este deseori foarte mare, fiind observați până la 8 câini în cadrul unei stâne. Deseori numărul acestora este mult peste cel reglementat de lege - 2 în zona colinară. Pe lângă numărul crescut al acestora, o altă încălcare a legii este reprezentată de faptul că aceștia hoinăresc mult mai departe de turmele de oi, nepurtând jujeu. |
Tabelul 5.4: Lista amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate.
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
A04.01 pășunatul intensiv |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A1 Pășunat intensiv în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Amenințarea se poate concretiza pe toate suprafețele reprezentate de pajiști, diguri, zone secate. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• medie |
|
D.4 |
Detalii |
Această amenințare se poate concretiza prin continuarea pășunatului fără nici un regulament, fapt ce ar putea determina o suprapopulare a zonelor de pășunat, cu un număr nesustenabil de animale la nivelul întregului sit. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
A05.01 creșterea animalelor |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A2 Creșterea animalelor în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Amenințarea se poate concretiza pe toate suprafețele reprezentate de pajiști, diguri, zone secate. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• scăzut |
|
D.4 |
Detalii |
Această amenințare se poate concretiza prin înființarea unor noi zone de târlit în interiorul sitului sau a altor zone de crescut animale. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
F01.01 Piscicultură intensivă, intensificată |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A3 Piscicultură intensivă în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• ridicat |
|
D.4 |
Detalii |
Această amenințare este reprezentată de atitudinea factorilor interesați care se concretizează prin îngrădirea cunoașterii administratorului planului de management piscicol desfășurat în cadrul sitului. Această lipsă de informații este valabilă pentru întreg situl și poate avea consecințe grave asupra habitatelor propice speciilor listate în formularul standard. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
F02.01 Pescuitul profesional pasiv |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A4 Pescuit profesional în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare este valabilă pentru toate rezervoarele acvatice, în special pentru cele mari: Acumularea Moara, Acumularea Pocoleni, Acumularea Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• mediu |
|
D.4 |
Detalii |
Această amenințare nu a fost observată în mod direct, însă neavând acces la informațiile din partea factorilor interesați sau acces în timpul recoltărilor, această amenințare rămâne posibilă. Pescuitul cu plasă a fost observat pe marile acumulări de apă. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
F03.01 Vânătoarea |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A5 Vânătoare în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• mediu |
|
D.4 |
Detalii |
Deși presiunea a fost încadrată ca scăzută, această amenințare se poate intensifica la nivelul sitului prin lipsa unui regulament privind speciile vânate, perioade și locuri unde se poate vâna, precum și stabilirea unor zone de liniște. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
G01.01.02 Sporturi nautice non-motorizate |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A6 Sporturi nautice non-motorizate în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• scăzut |
|
D.4 |
Detalii |
Deși această amenințare este prevăzută ca având o evoluție scăzută, pentru a rămâne la acest nivel trebuie elaborat un regulament privind practicarea acestor sporturi (locuri, perioade, trasee etc.). |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
G02.07 Baze sportive |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A7 Baze sportive în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• scăzut |
|
D.4 |
Detalii |
Deși această amenințare este prevăzută ca având o evoluție scăzută, pentru a rămâne la acest nivel trebuie elaborat un regulament privind practicarea acestor sporturi (locuri, perioade, trasee etc.). |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații și scurgeri urbane |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A8 Poluarea difuză a apelor de suprafață în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• scăzut |
|
D.4 |
Detalii |
Această amenințare este prezentă în zona Acumulărilor Fălticeni I și II; deși nu au fost făcute analize chimice, au fost observate țevi (când nivelul apei din bazine este scăzut) și ape reziduale care se varsă direct în aceste lacuri. Recomandăm efectuarea unor studii fizico-chimice asupra calității apei. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
J01.01 Incendii |
|
D.1 |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A9 Incendii în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2 |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare este valabilă pentru toate zonele de uscat prezente în sit. |
|
D.3 |
Intensitatea amenințării viitoare |
• ridicat |
|
D.4 |
Detalii |
Deși această practică este interzisă de lege, are o continuitate anuală în zonele rurale ale României, precum și în zona sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Conform vectorizării sitului, această amenințare poate apărea la nivelul acestuia pe o suprafață largă, aproximativ 315 hectare, ce reprezintă 36%. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
K01.02 Colmatare |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A10 Colmatări în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Această amenințare este valabilă pentru toate rezervoarele acvatice prezente la nivelul sitului. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• medie |
|
D.4 |
Detalii |
Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl, observată în zona Podeni. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Această presiune reprezintă o amenințare medie ca intensitate conform grilei de analiză a impactului, întrucât procesul de colmatare observat a fost unul foarte accelerat pe două structuri acvatice din cadrul sitului, conform hărților satelitare. Pentru a evita dispariția habitatelor ce favorizează speciile listate în formularul standard, este necesar accesul la planul de management piscicol și încurajarea piscicultorilor pentru reumplerea cu apă a bazinelor secate sau abandonate. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
B.1 |
Amenințare viitoare |
K03.06 Antagonism cu animale domestice |
|
D.1. |
Localizarea amenințării viitoare [geometrie] |
Harta 3.22.A11 Antagonism cu animale domestice în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
D.2. |
Localizarea amenințării viitoare [descriere] |
Amenințarea se poate concretiza pe toate suprafețele reprezentate de pajiști, diguri, zone secate, acolo unde este prezent și păscutul sau sunt locuințe izolate. |
|
D.3. |
Intensitatea amenințării viitoare |
• mediu |
|
D.4 |
Detalii |
Prezența câinilor în zona stânelor și a zonelor urbane, precum și a celor rurale, reprezintă un real pericol îndeosebi pentru specia Lutra lutra. De multe ori, stăpânii acestor câini nu respectă legislația în vigoare privind portul jujeului la gât, numărul câinilor maxim admis pentru o stână din zona colinară, precum și distanța față de care pot fi lăsați liberi și nesupravegheați; de asemenea, aceștia sunt înfometați, ei căutându-și suplimentul alimentar în zona sitului. |
Tabelul 5.5: Lista impacturilor cauzate de presiunile actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A04.01.02 pășunatul intensiv al oilor |
|
E.1. |
Specia |
1188 Bombina bombina, 1355 Lutra lutra |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I1 Pășunatul intensiv al oilor în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Presiunea actuală se desfășoară în partea central - nordică a sitului, în zonele cu pajiști. Pășunatul a fost înregistrat cu precădere în zona localității Podeni, precum și în jurul Acumulării Moara. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
medie |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Această presiune este exercitată asupra speciilor de Bombina bombina și Lutra lutra. Presiunea se regăsește în zonele propice reproducerii, odihnei și a hrănirii acestor specii. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A04.01.05 pășunatul intensiv în amestec de animale |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I2 Pășunatul intensiv în amestec de animale în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, în vecinătatea localității Podeni. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
A fost identificată o singură zonă unde se practică pășunatul în amestec de animale, cu o suprafață de aproximativ 22 de hectare. Această presiune este exercitată asupra locurilor de reproducere, odihnă și hrănire, aparținând vidrei. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A05.01 creșterea animalelor |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I3 Creșterea animalelor în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această activitate se întâlnește pe tot cuprinsul sitului, cu o aglomerare în zona de nord a acestuia, respectiv în jurul Acumulării Moara. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
Scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Această presiune, fiind una mică ca desfășurare, nu produce efecte pentru speciile pentru care au fost declarate siturile în mod direct. Produce presiuni prin activitățile derivate din aceasta, precum: pășunatul, creștere câinilor de pază etc. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
A10.01 Îndepărtarea gardurilor vii și crângurilor sau a tufărișului |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra, 1318 Myotis dasycneme, 1323 Myotis bechsteini |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I4 Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau a tufărișurilor în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, în vecinătatea localității Podeni |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Această presiune are ca efect îndepărtarea ramurilor speciilor de arbori, având impact asupra gradului de umbrire al malului ce reprezintă habitat de odihnă pentru vidră. De asemenea, prin această presiune se pierde habitat propice hrănirii speciilor de chiroptere. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
B01.02 Plantarea artificială pe teren deschis (arbori nenativi). |
|
E.1. |
Specia |
1318 Myotis dasycneme, 1323 Myotis bechsteini |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I5 Plantarea artificială pe teren deschis a arborilor nenativi în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea nordică a sitului, în apropierea Acumulării Moara. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Au fost identificate 3 plantații de salcâm (Robinia pseudoacacia), având o suprafață totală de aproximativ 1,4 hectare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
D01.02 Drumuri, autostrăzi |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra, 1188 Bombina bombina, 1166 Triturus cristatus 1220 Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I6 Drumuri și autostrăzi în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul drumului E85, care face legătura între Suceava și Fălticeni, precum și la nivelul DC1, care face legătura între localitățile Fălticeni și Târna Mare. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Această presiune se exercită asupra locurilor de odihnă și pasaj, propice speciei de vidră. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
D01.05 Poduri, viaducte |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra, 1188 Bombina bombina, 1166 Triturus cristatus 1220 Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I7 Poduri și viaducte în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul drumului E85, care face legătura între Suceava și Fălticeni, precum și la nivelul DC1, care face legătura între localitățile Fălticeni și Târna Mare. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Această presiune se exercită asupra locurilor de odihnă și pasaj, propice speciei de vidră. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
E01.03 Habitate dispersate (locuințe risipite, dispersate) |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina, 1166 Triturus cristatus 1220 Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I8 Habitate dispersate în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit, neavând un caracter uniform. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Impact asupra: habitatului de odihnă și pasaj |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I9 Piscicultură intensivă, intensificată, în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Deși această activitate este principalul motiv al creării habitatelor propice speciilor pentru care a fost declarat situl (acumulări de apă), tot această activitate constituie o presiune foarte mare în condițiile în care nu avem acces la managementul fermelor piscicole pe termen lung și transpunerea lui în concordanță cu activitățile de conservare ale speciilor, măsuri de conservare care să vină atât în ajutorul speciilor, cât și în ajutorul factorilor interesați. Factorii interesați, care desfășoară activitatea în cadrul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, au manifestat o reticență foarte mare asupra activităților întreprinse în cadrul elaborării planului de management pentru acest sit, blocând chiar activitatea experților în teren. În aceste condiții, activitatea a fost încadrată ca fiind o presiune asupra sitului, cu risc mare asupra obiectivelor pentru care a fost declarat. Activitățile desfășurate în cadrul acestei presiuni acoperă aproximativ 595 de hectare, ce reprezintă 68% din suprafața sitului. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F02.01 Pescuitul profesional pasiv |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis |
|
|
|
1166 Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I10 Pescuit profesional pasiv în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul marilor lacuri, unde se face recoltarea de pește: Acumularea Moara, Acumularea Pocoleni, Acumularea Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Impact asupra habitatului de: reproducere, hrănire, odihnă și pasaj. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F02.03 Pescuitul de agrement |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I11 Pescuit de agrement în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în zona Acumulării Fălticeni II și pe râul Șoimuzul Mare |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Impact asupra habitatului de: reproducere, hrănire, odihnă. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
F03.01 Vânătoarea |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I12 Vânătoare în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
La nivelul sitului R0SCI0310 Lacurile Fălticeni sunt localizate 4 fonduri de vânătoare: Fondul de vânătoare 58 Udești, Fondul 57 Suceava, Fondul 67 Rotopănești și Fondul 63 Fălticeni. Acțiuni de vânătoare au fost observate în cadrul monitorizărilor, însă nu asupra speciilor pentru care a fost declarat situl; au fost observate trageri asupra speciilor de corcodei, pescăruși ș.a., specii care de altfel nu au interes cinegetic. Această activitate nu are caracter permanent. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
G01.01.02 Sporturi nautice non-motorizate |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.113 Sporturi nautice non-motorizate în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Impact asupra habitatului propice speciei: odihnă și hrănire. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
G02.07 Baze sportive |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I14 Baze sportive în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Impact asupra habitatului propice speciei: odihnă și hrănire. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață, prin inundații și scurgeri urbane |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I15 Poluarea difuză a apelor de suprafață, prin inundații și scurgeri urbane, în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Această presiune este prezentă în zona Acumulărilor Fălticeni I și II; deși nu au fost făcute analize chimice, au fost observate țevi (când nivelul apei din bazine este scăzut) și ape reziduale care se varsă direct în aceste lacuri. Această presiune, pe termen lung, poate afecta calitatea apei, respectiv resursele de hrană pentru unele specii. Această presiune afectează habitatul propice hrănirii. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
H05.01 Gunoiul și deșeurile solide |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I16 Gunoiul și deșeurile solide în perimetrul ariEI naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit, neavând un caracter uniform. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
scăzută |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Deși această presiune nu produce niciun prejudiciu vreunei specii pentru care a fost declarat situl, aduce un prejudiciu de imagine asupra acestuia; au fost identificate 8 zone de depozitare ilegală a deșeurilor provenite din uzul casnic sau din construcții; deși notificarea a fost efectuată și cel puțin una din locații igienizată de mai multe ori, gunoiul continuă să fie depozitat în continuare. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
J01.01 Incendii |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus 1188 Bombina bombina 1318 Myotis dasycneme 1323 Myotis bechsteini |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I17 Incendii în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată la nivelul întregului sit, neavând un caracter uniform. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
ridicat |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
În perioada de primăvară au fost identificate 11 zone cu incendiere de vegetație (stuf sau pajiști), acestea totalizând aproximativ 27 de hectare. Deși această practică este interzisă de lege, are o continuitate anuală în zonele rurale ale României, precum și în zona sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Acestea, pe lângă prejudiciul adus obiectivelor pentru care au fost declarate siturile, aduc prejudiciu tuturor elementelor ce aparțin biodiversității: nevertebrate, păsări, habitate etc. Deși, conform grilei de analize create pentru acest raport, impactul obiectiv asupra sitului a fost încadrat ca fiind mediu, din rațiuni de subiectivitate am încadrat această presiune ca fiind una cu risc ridicat. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
K01.02 Colmatare |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I18 Colmatare în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, având un caracter pronunțat în vecinătatea localității Podeni. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
mediu |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6. |
Detalii |
Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Pe două întinderi mari din zona Podeni, procesul a fost foarte accelerat, conform arhivelor pozelor satelitare, el desfășurându-se pe 3-4 ani. Această presiune prejudiciază aproape toate obiectivele pentru care au fost declarate siturile, deoarece majoritatea lor sunt dependente de zone umede. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Presiune actuală |
K03.06 Antagonism cu animale domestice |
|
E.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra |
|
E.2. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.I19 Antagonism cu animale domestice în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
E.3. |
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] |
Această presiune a fost identificată în partea centrală a sitului, în vecinătatea localității Podeni, precum și în partea de nord în jurul Acumulării Moara. |
|
E.4. |
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei |
mediu |
|
E.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
E.6 |
Detalii |
Această presiune este prezentă în zonele de pășunat și de creștere a animalelor. Numărul câinilor este deseori foarte mare, fiind observați până la 8 câini în cadrul unei stâne. Deseori numărul acestora este mult peste cel reglementat de lege (2 în zona colinară). Pe lângă numărul crescut al acestora, o altă încălcare a legii este reprezentată de faptul că aceștia hoinăresc mult mai departe de turmele de oi, nepurtând jujeu. |
Tabelul 5.6: Lista impacturilor cauzate de amenințările viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
A04.01 pășunatul intensiv |
|
F.1. |
Specia |
1188 Bombina bombina, 1355 Lutra lutra |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA 1 Pășunatul intensiv în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Amenințarea se poate concretiza pe toate suprafețele reprezentate de pajiști, diguri, zone secate. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• medie |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Această amenințare are efecte asupra habitatului specific speciilor, prin deranjul asupra locurilor de reproducere, odihnă, hrănire și pasaj. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
A05.01 creșterea animalelor |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA2 Creșterea animalelor în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Amenințarea se poate concretiza pe toate suprafețele reprezentate de pajiști, diguri, zone secate. |
|
F.4. |
Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• scăzut |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Această amenințare nu are efecte în mod direct asupra vreunei specii listate în formularul standard; în mod indirect, prin activitatea de pășunat sunt deranjate habitate specifice speciilor Lutra lutra și Bombina bombina. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
F01.01 Piscicultura intensivă, intensificată |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA3 Piscicultură intensivă în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• ridicat |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Această amenințare poate avea efecte grave și chiar poate duce la dispariția locurilor propice hrănirii, reproducerii, odihnei și pasajului pentru majoritatea speciilor listate în formularul standard. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
F02.01 Pescuitul profesional pasiv |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA4 Pescuit profesional pasiv în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare este valabilă pentru toate rezervoarele acvatice, în special pentru cele mari: Acumularea Moara, Acumularea Pocoleni, Acumularea Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• mediu |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Pescuitul profesional pasiv prin plase poate afecta teritoriul de reproducere, odihnă, hrănire și pasaj pentru vidră; indivizii acestei specii se pot încurca în plase și pot sfârși înecați. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
F03.01 Vânătoarea |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA5 Vânătoare în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare a fost identificată la nivelul întregului sit. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• mediu |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Deși presiunea a fost încadrată ca scăzută, această amenințare se poate intensifica la nivelul sitului prin lipsa unui regulament privind speciile vânate, perioade și locuri unde se poate vâna, precum și stabilirea unor zone de liniște. Pot fi afectate locurile de reproducere și odihnă pentru specia vidră. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
G01.01.02 Sporturi nautice non-motorizate |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1220 Emys orbicularis |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA6 Sporturi nautice în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• scăzut |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Poate amenința specia vidră: locuri de odihnă și hrănire. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
H01.04 Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații și scurgeri urbane |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus, |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA8 Poluarea difuză a apelor de suprafață în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare a fost identificată în partea de sud a sitului, la nivelul Acumulărilor Fălticeni I și Fălticeni II. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• scăzut |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Această amenințare este prezentă în zona Acumulărilor Fălticeni I și II; deși nu au fost făcute analize chimice, au fost observate țevi (când nivelul apei din bazine este scăzut) și ape reziduale care se varsă direct în aceste lacuri. Recomandăm efectuarea unor studii fizico-chimice asupra calității apei. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
J01.01 Incendii |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus 1188 Bombina bombina 1318 Myotis dasycneme 1323 Myotis bechsteini |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA10 Incendii în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare este valabilă pentru toate zonele de uscat prezente în sit. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• ridicat |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Deși această practică este interzisă prin lege, are o continuitate anuală în zonele rurale ale României, precum și în zona sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Conform vectorizării sitului, această amenințare poate apărea la nivelul acestuia pe o suprafață largă, aproximativ 315 hectare, ce reprezintă 36%. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
K01.02 Colmatare |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra 1188 Bombina bombina 1220 Emys orbicularis 1166 Triturus cristatus |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA11 Colmatarea în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Această amenințare este valabilă pentru toate rezervoarele acvatice prezente la nivelul sitului. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• medie |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl, observată în zona Podeni. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. |
|
Cod |
Parametru |
Descriere |
|
E.1. |
Amenințare viitoare |
K03.06 Antagonism cu animale domestice |
|
F.1. |
Specia |
1355 Lutra lutra |
|
F.2. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [geometrie] |
Harta 3.23.IA12 Antagonism cu animale domestice în perimetrul ariei naturale protejate R0SCI0310 Lacurile Fălticeni. |
|
F.3. |
Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] |
Amenințarea se poate concretiza pe toate suprafețele reprezentate de pajiști, diguri, zone secate, acolo unde este prezent și păscutul sau sunt locuințe izolate. |
|
F.4. |
Intensitatea localizata a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei |
• medie |
|
F.5. |
Confidențialitate |
Publică |
|
F.6. |
Detalii |
Prezența câinilor în zona stânelor și a zonelor urbane, precum și a celor rurale, reprezintă un real pericol îndeosebi pentru specia Lutra lutra. De multe ori, oamenii nu respectă legislația în vigoare privind portul jujeului de către câine la gât, numărul câinilor maxim admis pentru o stână din zona colinară, precum și distanța față de care pot fi lăsați liberi și nesupravegheați; de asemenea, aceștia sunt înfometați, ei căutându-și suplimentul alimentar în zona sitului. |
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate de interes conservativ aprobate în cadrul Fișei Standard.6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Aria naturală protejată Lacurile Fălticeni este importantă pentru conservarea a 2 specii de amfibieni, o specie de reptile, precum și pentru 3 specii de mamifere. Pentru fiecare dintre acestea, vom analiza starea de conservare în capitolele care urmează.6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
Tabelul A 6.1: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bombina bombina Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1188 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciei |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
Număr indivizi: 5000 minim și 15000 maxim |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Parcurgerea repetată a arealului de studiu a condus la estimarea unei populații de 5000 - 15000 de indivizi în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Având în vedere valoarea populației naționale la care se face raportarea, populația la nivelul ariei protejate reprezintă 0 - 2 % din populația de la nivel național, interval corespunzător clasei ,,C” din formularul standard Natura 2000. |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată, comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Număr indivizi: 5000 minim și 15000 maxim |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
Număr indivizi: 7000 minim și 15000 maxim |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Datele colectate în teren coroborate cu densitatea speciei în habitate similare. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
"~" -aproximativ egal |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
"0" -stabilă |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure Din cauza etologiei speciei, a perioadei scurte de monitorizare și a lipsei studiilor din aria protejată nu se poate aprecia cu exactitate tendința populației. Pentru aceasta este nevoie de cel puțin 5 ani succesivi de studiu . Din datele pe care le avem, populația speciei se menține. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei . |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV- favorabilă |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
"X" - necunoscută |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea A.6.1.1.) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată A.3. este egală cu mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. |
|
|
|
Tabelul A 6.2: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Triturus cristatus Laurenti, 1768 Cod NATURA 2000: 1199 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciei |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
Număr indivizi: 1000 minim și 4000 maxim |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Parcurgerea repetată a arealului de studiu a condus la estimarea unei populații de 1000 - 4000 de indivizi în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Având în vedere valoarea populației naționale la care se face raportarea, populația la nivelul ariei protejate reprezintă 0 - 2 % din populația de la nivel național, interval corespunzător clasei ,,C” din formularul standard Natura 2000. |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Număr indivizi: 1000 minim și 4000 maxim |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
Număr indivizi: 2000 minim și 4000 maxim |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Datele colectate în teren coroborate cu densitatea speciei în habitate similare. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
"~" -aproximativ egal |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
"0" -stabilă |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure Din cauza etologiei speciei, a perioadei scurte de monitorizare și a lipsei studiilor din aria protejată nu se poate aprecia cu exactitate tendința populației. Pentru aceasta este nevoie de cel puțin 5 ani succesivi de studiu . Din datele pe care le avem, populația speciei se menține. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV- favorabilă |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
"X" - necunoscută |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea A.6.2.1.) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată A.3. este egală cu mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. |
|
|
|
Tabelul A 6.3: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Emys orbicularis Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1220 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciei |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
Număr indivizi: 140 minim și 210 maxim |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
Parcurgerea repetată a arealului de studiu a condus la estimarea unei populații de 140 - 210 de indivizi în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Având în vedere valoarea populației naționale la care se face raportarea, populația la nivelul ariei protejate reprezintă 0 - 2 % din populația de la nivel național, interval corespunzător clasei ,,C” din formularul standard Natura 2000. |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
Număr indivizi: 140 minim și 210 maxim |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
Număr indivizi: 150 minim și 250 maxim |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Datele colectate în teren coroborate cu densitatea speciei în habitate similare. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
"~" -aproximativ egal |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
"0" -stabilă |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
Insuficientă - date insuficiente sau nesigure Din cauza etologiei speciei, a perioadei scurte de monitorizare și a lipsei studiilor din aria protejată nu se poate aprecia cu exactitate tendința populației. Pentru aceasta este nevoie de cel puțin 5 ani succesivi de studiu . Din datele pe care le avem, populația speciei se menține. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal. |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
FV- favorabilă |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
"X" - necunoscută |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul. |
Matricea A.6.3.1.) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată A.3. este egală cu mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. |
|
|
|
Tabelul A 6.4: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Myotis dasycneme, Boie 1825 Cod NATURA 2000: 1323 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație aflată în pasaj, care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis dasycneme este specie dominantă cu 6% și accidentală, conform frecvenței în sit de 19%. |
|
Mărimea populației estimată în aria studiată este de 20 - 25 de exemplare pentru cele 90 ha de habitat sustenabil pentru hrănire. Pe baza înregistrărilor, indicele de densitate este de 5-9 lilieci/km pătrați. Populația României a fost estimată la 500 de exemplare - Botnariuc și Tatole 2005. | ||
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
2 - 5% până la 4%, corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000. Nota: datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național. |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
20 - 25 de exemplare |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
100 de exemplare |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației actuale și de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada octombrie 2018 - iulie 2019. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate, conform lui Pervushina, 2010: indice densitate lilieci/km pătrați - nr. de puncte în care a fost observată specia / lungime rută de 110 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Valoarea populației de referință este dată de extrapolarea valorilor populației actuale în funcție de indicele de densitate, la 70% din suprafața întregului sit, adică la 620 ha. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”> >” - mult mai mare |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”x” - necunoscută, anterior nu a fost monitorizat tot situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
insuficientă - date insuficiente sau nesigure |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
”x” - necunoscută |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
Nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
Nu există date privind structura populației. |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
U1 - nefavorabile - inadecvate |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
"X" - necunoscută |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul |
Matricea A.6.4.1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Specia necesită măsuri de conservare pentru o viabilitate pe termen lung. |
|
|
Tabelul A 6.5: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Myotis bechsteinii, Kuhl 1817 Cod NATURA 2000: 1318 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2 |
Statut de prezență temporală a speciilor |
Populație aflată în pasaj, care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
A.3 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată |
Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis bechsteinii este specie subdominantă. Populația de Myotis bechsteinii a fost estimată în zona investigată la 5 - 10 exemplare, pe o suprafață de 120 ha din aria investigată de 135 ha. Populația României a fost estimată la 2000 de exemplare - Botnariuc și Tatole 2005. |
|
A.4 |
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată |
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
A.5 |
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale |
0 - 2%, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000 |
|
A.6 |
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparata cu mărimea populației naționale |
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel national. |
|
A.7 |
Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior |
5 - 10 exemplare |
|
A.8 |
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată |
50 de exemplare |
|
A.9 |
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă |
Mărimea populației de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în octombrie 2017 - iulie 2019. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate din situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Indicele de densitate conform lui Pervushina, 2010: indice densitate lilieci/km pătrați - nr. de puncte în care a fost observată specia / lungime rută 110 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Valoarea populației de referință este dată de extrapolarea valorilor populației actuale, în funcție de indicele de densitate la 90% din suprafața întregului sit - 895 ha. |
|
A.10 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale |
”> >” - mult mai mare |
|
A.11 |
Tendința actuală a mărimii populației speciei |
”x” - necunoscută, anterior nu a fost monitorizat tot situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|
A.12 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei |
insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
A.13 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei |
”x” - necunoscută |
|
A.14 |
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative |
nu există suficiente informații pentru a putea aprecia magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei. |
|
A.15 |
Structura populației speciei |
nu există date privind structura populației. |
|
A.16 |
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei |
U1 - nefavorabile - inadecvate |
|
A.17 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei |
"X" - necunoscută |
|
A.18 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației |
Nu este cazul |
Matricea A.6.5.1) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Specia necesită măsuri de conservare pentru o viabilitate pe termen lung. |
|
|
Tabel B.6.6: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bombina bombina Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1188 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
Valoarea efectivă a habitatului speciei ce este utilizat pentru hrănire și odihnă în aria protejată este de minimum 617,55 ha, reprezentând 69% din aria protejată. Ocupă majoritatea zonelor, dar centrul arealului este restrâns la câteva zone. |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu există planuri de management anterioare, este prima evaluare a habitatului speciei în aria protejată. |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este de 617,55 ha. Ocupă marea majoritate a habitatelor favorabile speciei în aria protejată. |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei a fost determinată prin parcurgerea teritoriului ariei protejate și evaluarea prin metode specifice, a tuturor habitatelor potențiale. Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă. În stabilirea valorii suprafeței adecvate s-a luat în calcul suprafața ecosistemelor acvatice lentice și lotice din aria protejată, precum și zona ripariană inundabilă. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
,,~ ” aproximativ egal |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
,0” - stabilă |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie - din punct de vedere trofic, aria protejată oferă resursele optime existenței speciei. Uneori apar și fenomene de degradare parțială, temporală sau pe termen mediu, cum ar fi: îndepărtarea vegetației ripariene, incendierea stufului sau a pășunilor, moartea sau rănirea indivizilor în accidente rutiere, prezența deșeurilor menajere, antagonismul cu animale domestice, pescuitul de agrement și poluarea apei. |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
,,0” stabilă |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei în funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
,,0”- stabilă |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"U1" - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Stabilă - suprafețele habitatului speciei se mențin relativ constante din punct de vedere al calității și al dinamicii. |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedereal habitatului speciei |
|
Matricea B.6.6.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea B.6.6.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Habitatul speciei este fragmentat, astfel că este necesar să implementăm măsurile de management. |
|
|
Tabel B.6.7: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Triturus cristatus Laurenti, 1768 Cod NATURA 2000: 1199 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
Valoarea efectivă a habitatului speciei ce este utilizat pentru hrănire și odihnă în aria protejată este de aproximativ 50 ha, reprezentând 5.59% din aria protejată. Ocupă majoritatea zonelor, dar centrul arealului este restrâns la câteva zone. |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu există planuri de management anterioare, este prima evaluare a habitatului speciei în aria protejată. |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este de 200 ha. Ocupă marea majoritate a habitatelor favorabile speciei în aria protejată. |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei a fost determinată prin parcurgerea teritoriului ariei protejate și evaluarea prin metode specifice, a tuturor habitatelor potențiale. Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă. În stabilirea valorii suprafeței adecvate s-a luat în calcul suprafața ecosistemelor acvatice lentice și lotice din aria protejată, precum și zona ripariană inundabilă. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
,,» ” mult mai mare |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
,X” - necunoscută |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie - din punct de vedere trofic, aria protejată oferă resursele optime existenței speciei. Uneori apar și fenomene de degradare parțială, temporală sau pe termen mediu, cum ar fi: îndepărtarea vegetației ripariene, incendierea stufului sau a pășunilor, moartea sau rănirea indivizilor în accidente rutiere, prezența deșeurilor menajere, antagonismul cu animale domestice, pescuitul de agrement și poluarea apei. |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
,,0” stabilă |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei în funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
,,0”- stabilă |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
U1 - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Stabilă - suprafețele habitatului speciei se mențin relativ constante din punct de vedere al calității și al dinamicii. |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
|
Matricea B.6.7.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
x (necunoscută) |
Oricare x sau +/- și sau dacă nu există date suficiente -/+ |
Matricea B.6.7.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Suprafață de habitat redusă la nivelul ariei protejate. |
|
|
Tabel B.6.8: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Emys orbicularis Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1220 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
Valoarea efectivă a habitatului speciei ce este utilizat pentru hrănire și odihnă în aria protejată este de minimum 617,55 ha, reprezentând 69% din aria protejată. Ocupă majoritatea zonelor, dar centrul arealului este restrâns la câteva zone. |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu există planuri de management anterioare, este prima evaluare a habitatului speciei în aria protejată. |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este de 617,55 ha. Ocupă marea majoritate a habitatelor favorabile speciei în aria protejată. |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei a fost determinată prin parcurgerea teritoriului ariei protejate și evaluarea prin metode specifice, a tuturor habitatelor potențiale. Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă. În stabilirea valorii suprafeței adecvate s-a luat în calcul suprafața ecosistemelor acvatice lentice și lotice din aria protejată, precum și zona ripariană inundabilă. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
,,~ ” aproximativ egal |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
,0” - stabilă |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Medie - din punct de vedere trofic, aria protejată oferă resursele optime existenței speciei. Uneori apar și fenomene de degradare parțială, temporală sau pe termen mediu, cum ar fi: îndepărtarea vegetației ripariene, incendierea stufului sau a pășunilor, moartea sau rănirea indivizilor în accidente rutiere, prezența deșeurilor menajere, antagonismul cu animale domestice, pescuitul de agrement și poluarea apei. |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
,,0” stabilă |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei în funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
,,0”- stabilă |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"U1" - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Stabilă - suprafețele habitatului speciei se mențin relativ constante din punct de vedere al calității și al dinamicii. |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedereal habitatului speciei |
|
Matricea B.6.8.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea B.6.8.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Habitatul speciei este fragmentat, astfel că este necesar să implementăm măsurile de management. |
|
|
Tabelul B 6.9: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod NATURA 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
Valoarea efectivă a habitatului speciei ce este utilizat pentru hrănire și odihnă în aria protejată este de minimum 627,48 ha, reprezentând 70,1% din aria protejată. Ocupă majoritatea zonelor, dar centrul arealului este restrâns la câteva zone. Anumite zone nu au putut fi evaluate din cauza accesului interzis. |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete; |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Nu există planuri de management anterioare, este prima evaluare a habitatului speciei în aria protejată. |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este de 680,38 ha. Vidra ocupă marea majoritatea habitatelor favorabile speciei în aria protejată. În analiza habitatului adecvat vidrei, s-a luat în considerare și influența factorului antropic. |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Suprafața adecvată a habitatului speciei a fost determinată prin parcurgerea teritoriului ariei protejate și evaluarea prin metode specifice, a tuturor habitatelor potențiale. Vidra folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă. În stabilirea valorii suprafeței adecvate s-a luat în calcul suprafața ecosistemelor acvatice lentice și lotice din aria protejată, precum și zona ripariană inundabilă. Zona ripariană în care este prezentă o vegetație înaltă este foarte importantă în selectarea habitatului de către vidră. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
,,~ ” aproximativ egal |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
,0” - stabilă |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
Bună - adecvată. Din punct de vedere trofic, aria protejată oferă resursele optime existenței speciei. Uneori apar și fenomene de degradare parțială, temporală sau pe termen mediu, cum ar fi: îndepărtarea vegetației ripariene, incendierea stufului sau a pășunilor, moartea sau rănirea indivizilor în accidente rutiere, prezența deșeurilor menajere, antagonismul cu animale domestice, pescuitul de agrement și poluarea apei. |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
,,0” stabilă |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
Slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei în funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
,,0”- stabilă |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"U1" - nefavorabilă - inadecvată |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
Stabilă - suprafețele habitatului speciei se mențin relativ constante din punct de vedere al calității și al dinamicii. |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedereal habitatului speciei |
_ |
Matricea B.6.9.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
0 (stabilă) |
0/0 |
Matricea B.6.9.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Habitatul speciei depinde în mare măsură de managementul ariei naturale protejate, care, la momentul elaborării Planului de Management, nu este reglementat. |
|
|
Tabel B 6 10: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Myotis dasycneme Cod NATURA 2000: 1323 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație aflată în pasaj, care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
Liliacul de iaz este specie predominant silvicolă, în prezent populează și zone perturbate antropic, preferă pajiștile și pădurile bogate în cursuri de apă și mlaștini. Ca zone de vânătoare, frecventează eleșteie, lacuri, canale, râuri, având în aria naturală protejată o arie de 90 ha, reprezentând 10,06%. Nu vânează numai deasupra apelor, ci și deasupra pajiștilor și la liziera pădurii. În situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, exemplarele speciei Myotis dasycneme au fost înregistrate aproape de malul lacurilor sau bazinelor asociate cu pășuni și aliniament de arbori. |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei. |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
620 ha, 70% din suprafața sitului, reprezentată de zona umedă |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Totalul traseului realizat a fost de aproximativ 13.5 km. Lățimea este dată de raza de detecție - 50 m pe fiecare parte a traseului. Cei 13.5 km au acoperit 135 ha din sit, aproximativ 15%.. Myotis dasycneme a fost identificat în 19% din punctele investigate în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni și în 7 din cele 10 puncte alese. Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei, în sit (B.3.), suprafața adecvată speciei (B.6.) a fost extrapolată la 70% din toată suprafața sitului. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
”> >” - mult mai mare |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”x” - necunoscută (deoarece nu există o estimare anterioară a suprafeței habitatului speciei) |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
bună (adecvată) |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă, |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”x” - necunoscut |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"U2" - nefavorabilă - rea |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"x" - este necunoscută |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea B.6.10.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală a calității habitatului speciei [B.12.] |
|
x (necunoscută) |
Oricare x sau +/- și -/+ sau dacă nu există date suficiente |
Matricea B.6.10.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
Necesită măsuri de conservare pentru extinderea suprafeței de habitat pe care specia poate să vâneze. |
|
Tabel B 6.11: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Nr |
Parametri |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Myotis bechsteinii |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație aflată în pasaj, care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
B.3 |
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată |
Zboară la lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe pajiștile cosite, în zone ripariene. Zonele de hrănire sunt reprezentate de păduri, dar și de habitatele deschise, din cadrul sau din jurul acestora. În aria naturală protejată Lacurile Fălticeni, exemplarele speciei Myotis bechsteinii au fost înregistrate în număr mai mare în jurul lacurilor asociate cu pășuni și aliniamente de arbori. Au fost identificate atât drumuri de zbor, cât și zone de hrănire, în arealul sitului. Suprafața de habitat este de 120 ha, reprezentând 13,41%. |
|
B.4 |
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei |
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale. |
|
B.5 |
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior |
Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei. |
|
B.6 |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată |
620 ha, 70% din suprafața sitului, reprezentată de zona umedă |
|
B.7 |
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată |
Totalul traseului realizat a fost de aproximativ 13.5 km. Lățimea este dată de raza de detecție - 50 m pe fiecare parte a traseului. Distanța între puncte a fost de aproximativ 700-2800 m. Cei 110 km au acoperit 135 ha din sit, aproximativ 15%. Myotis bechsteinii a fost identificat în 17% din punctele investigate în situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni și în 9 dintre cele 10 puncte alese. |
|
B.8 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei |
”> >” - mult mai mare |
|
B.9 |
Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
”x” - necunoscută (deoarece nu există o estimare anterioară a suprafeței habitatului speciei) |
|
B.10 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei |
insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.11 |
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată |
bună (adecvată) |
|
B.12 |
Tendința actuală a calității habitatului speciei |
”0” - stabilă, |
|
B.13 |
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei |
insuficientă - date insuficiente sau nesigure. |
|
B.14 |
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei |
”x” - necunoscut |
|
B.15 |
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"U2" - nefavorabilă - rea |
|
B.16 |
Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei |
"x" - este necunoscută |
|
B.17 |
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei |
Nu este cazul. |
Matricea B.6.11.2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
|
Tendința |
Combinația dintre Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei [B.9.] și Tendința actuală habitatului a calității speciei [B.12.] |
|
x (necunoscută) |
Oricare x sau +/- și sau dacă nu există date suficiente -/+ |
Matricea B.6.11.3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
|
Necesită măsuri de conservare pentru extinderea suprafeței de habitat pe care specia poate să vâneze. |
|
Tabel C 6.12: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bombina bombina Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1188 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă. |
|
C.3 |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6 |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
,,0” - stabilă |
|
C.7 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
,,~” - aproximativ egal |
|
C.8 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9 |
Perspectivele speciei în viitor |
FV- favorabile |
|
C.10 |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat mediu sau semnificativ, ce pot afecta viabilitatea speciei pe termen lung în aria protejată. |
Matricea C.6.12.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoarea parametrului |
Perspective |
Figura |
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
3 |
Matricea C.6.12.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
Nefavorabile - Inadecvate |
Nefavorabile - Rele |
Necunoscută |
|
Specia necesită implementarea măsurilor de conservare. |
|
|
|
Matricea C.6.12.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Tabel C 6.13: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Triturus cristatus Laurenti, 1768 Cod NATURA 2000: 1199 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă. |
|
C.3 |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6 |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
,,0” - stabilă |
|
C.7 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
,,~” - aproximativ egal |
|
C.8 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9 |
Perspectivele speciei în viitor |
FV- favorabile |
|
C.10 |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat mediu sau semnificativ, ce pot afecta viabilitatea speciei pe termen lung în aria protejată. |
Matricea C.6.13.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoarea parametrului |
Perspective |
Figura |
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
3 |
Matricea C.6.13.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
Nefavorabile - Inadecvate |
Nefavorabile - Rele |
Necunoscută |
|
Specia necesită implementarea măsurilor de conservare. |
|
|
|
Matricea C.6.13.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Tabel C 6.14: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Emys orbicularis Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1220 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă. |
|
C.3 |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"0" - stabilă |
|
C.4 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
"~" - aproximativ egal |
|
C.5 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - perspective bune |
|
C.6 |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
,,0” - stabilă |
|
C.7 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
,,~” - aproximativ egal |
|
C.8 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9 |
Perspectivele speciei în viitor |
FV- favorabile |
|
C.10 |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat mediu sau semnificativ, ce pot afecta viabilitatea speciei pe termen lung în aria protejată. |
Matricea C.6.14.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoarea parametrului |
Perspective |
Figura |
|
Sub VRSF |
+ (crescător) |
>/=/ |
Bune |
3 |
Matricea C.6.14.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
Nefavorabile - Inadecvate |
Nefavorabile - Rele |
Necunoscută |
|
Specia necesită implementarea măsurilor de conservare. |
|
|
|
Matricea C.6.14.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Tabel C 6.15: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod NATURA 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă. |
|
C.3 |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"-" - descrescătoare |
|
C.4 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
">" - mai mare |
|
C.5 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - favorabile |
|
C.6 |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
,,0” - stabilă |
|
C.7 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
,,~” - aproximativ egal |
|
C.8 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9 |
Perspectivele speciei în viitor |
FV- favorabile |
|
C.10 |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat mediu sau semnificativ, ce pot afecta viabilitatea speciei pe termen lung în aria protejată. Activitățile umane - îndepărtarea vegetației ripariene, incendierea stufului, depozitarea sau deversarea deșeurilor, respectiv a apelor menajere, dar și rănirea sau moartea indivizilor prin accidente rutiere, existența câinilor hoinari, duc la alterarea sau fragmentarea habitatului, cu efect mai mult sau mai puțin direct asupra vidrei. Fără implementarea unor măsuri concrete de management, efectele negative din activitățile enumerate mai sus vor avea ca rezultat degradarea habitatului, respectiv a condițiilor de existență a speciei în aria protejată. |
Matricea C.6.15.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoarea parametrului |
Perspective |
Figura |
|
Sub VRSF |
- (descrescător) |
|
Inadecvate |
5 |
Matricea C.6.15.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
Nefavorabile - Inadecvate |
Nefavorabile - Rele |
Necunoscută |
|
Specia necesită implementarea măsurilor de conservare. |
|
|
|
Matricea C.6.15.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Tabel C 6.16: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Myotis dasycneme, Boie 1825 Cod NATURA 2000: 1323 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă. |
|
C.3 |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"-" - descrescătoare |
|
C.4 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
">" - mai mare |
|
C.5 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - favorabile |
|
C.6 |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
,,0” - stabilă |
|
C.7 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
,,~” - aproximativ egal |
|
C.8 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9 |
Perspectivele speciei în viitor |
FV- favorabile |
|
C.10 |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată. Pretutindeni, Myotis dasycneme este considerat a fi o specie amenințată, înregistrându-se un declin puternic în Europa de Vest. Liliacul deiaz este printre cei mai rari lilieci din Europa. În 1996, specia a fost introdusă în Lista Roșie, IUCN și a fost clasificată ca specie vulnerabilă în regiunea palearctică. Liliacul de iaz este amenințat în principal de pierderea și degradarea habitatelor acvatice. Principalele motive au fost distrugerea adăposturilor, tratarea structurilor de lemn din acoperișul clădirilor cu substanțe puternic toxice, precum și pierderea sau fragmentarea habitatelor favorabile. De asemenea, lipsa de elemente continue (linii și pâlcuri de arbori/arbuști) duce la neutilizarea unor largi suprafețe de habitat pentru hrănire. |
Matricea C.6.16.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
Matricea C.6.16.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
Nefavorabile - inadecvate |
Nefavorabile - rele |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Matricea C.6.16.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Tabel C 6.17: Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1 |
Specia |
Myotis bechsteinii, Kuhl 1817 Cod NATURA 2000: 1318 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă. |
|
C.3 |
Tendința viitoare a mărimii populației |
"-" - descrescătoare |
|
C.4 |
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației viitoare a speciei |
">" - mai mare |
|
C.5 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al populației |
FV - favorabile |
|
C.6 |
Tendința viitoare a suprafeței habitatului speciei |
,,0” - stabilă |
|
C.7 |
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei în viitor |
,,~” - aproximativ egal |
|
C.8 |
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei |
FV - favorabile |
|
C.9 |
Perspectivele speciei în viitor |
FV- favorabile |
|
C.10 |
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor |
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Liliacul cu urechi mari este o specie care are nevoie de habitate stabile pe termen lung, cu un procentaj ridicat de aliniamente și pâlcuri de arbori. |
Matricea C.6.17.4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
|
Valoarea actuală a parametrului |
Tendință viitoare a parametrului |
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului |
Perspective |
Figura |
|
Sub VRSF |
= (stabil) |
|
Inadecvate |
Rele |
Matricea C.6.17.5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabile |
Nefavorabile - inadecvate |
Nefavorabile - rele |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Matricea C.6.17.6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
Implementarea măsurilor de conservare va conduce la asigurarea unei stări favorabile de conservare. |
|
|
|
Tabel D 6.18: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Bombina bombina Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1188 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
"U1" - nefavorabil - inadecvată |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Având în vedere populația speciei, habitatul ocupat și perspectivele speciei în viitor, se poate concluziona că tendința stării globale de conservare a speciei este stabilă. Prin aplicarea măsurilor de management care să reducă impactul presiunilor actuale și să prevină efectele amenințările viitoare, se poate ajunge la îmbunătățirea tendinței. |
|
D.9. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea D.6.18.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei este favorabilă, însă nu și din punct de vedere a habitatului. |
|
|
Tabel D 6.19: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Triturus cristatus Laurenti, 1768 Cod NATURA 2000: 1199 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
"U1" - nefavorabil - inadecvată |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Având în vedere populația speciei, habitatul ocupat și perspectivele speciei în viitor, se poate concluziona că tendința stării globale de conservare a speciei este stabilă. Prin aplicarea măsurilor de management care să reducă impactul presiunilor actuale și să prevină efectele amenințările viitoare, se poate ajunge la îmbunătățirea tendinței. |
|
D.9. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea D.6.19.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei este favorabilă, însă nu și din punct de vedere a habitatului. |
|
|
Tabel D 6.20: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Emys orbicularis Linnaeus, 1758 Cod NATURA 2000: 1220 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
"U1" - nefavorabil - inadecvată |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Având în vedere populația speciei, habitatul ocupat și perspectivele speciei în viitor, se poate concluziona că tendința stării globale de conservare a speciei este stabilă. Prin aplicarea măsurilor de management care să reducă impactul presiunilor actuale și să prevină efectele amenințările viitoare, se poate ajunge la îmbunătățirea tendinței. |
|
D.9. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea D.6.20.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei este favorabilă, însă nu și din punct de vedere a habitatului. |
|
|
Tabel D 6.21: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod NATURA 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație permanentă - sedentară/rezidentă |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
"U1" - nefavorabil - inadecvată |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Având în vedere populația speciei, habitatul ocupat și perspectivele speciei în viitor, se poate concluziona că tendința stării globale de conservare a speciei este stabilă. Prin aplicarea măsurilor de management care să reducă impactul presiunilor actuale și să prevină efectele amenințările viitoare, se poate ajunge la îmbunătățirea tendinței. |
|
D.9. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
- |
Matricea D.6.21.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - Inadecvată |
Nefavorabilă - Rea |
Necunoscută |
|
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei și din punct de vedere al habitatului speciei sunt favorabile, dar starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor este nefavorabilă-inadecvată. |
|
|
Tabelul D 6.22: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Myotis dasycneme, Boie 1825 Cod NATURA 2000: 1323 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație aflată în pasaj, care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă, |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul |
|
D.9. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
Nu este cazul |
Matricea D.6.22.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei este favorabilă, însă nu și din punct de vedere a habitatului. |
|
|
Tabelul D 6.23: Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate
|
Nr |
Parametru |
Descriere |
|
A.1. |
Specia |
Myotis bechsteinii, Kuhl 1817 Cod NATURA 2000: 1318 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II |
|
A.2. |
Tipul populației speciei în aria naturală protejată |
Populație aflată în pasaj, care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă și/sau hrănire. |
|
D.7. |
Starea globală de conservare a speciei |
”FV” - favorabilă, |
|
D.8. |
Tendința stării globale de conservare a speciei |
Nu este cazul. |
|
D.9. |
Starea globală de conservare necunoscută |
Nu este cazul. |
|
D.10. |
Informații suplimentare |
Nu este cazul. |
Matricea D.6.23.7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
|
Favorabilă |
Nefavorabilă - inadecvată |
Nefavorabilă - rea |
Necunoscută |
|
|
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei este favorabilă, însă nu și din punct de vedere a habitatului. |
|
|
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni nu cuprinde habitate Natura 2000 care să constituie obiectul desemnării ariei ca sit de importanță comunitară.6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Obiective de conservare specifice ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni a fost desemnată ca sit de importanță comunitară prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 ca parte integrantă a rețelei Natura 2000 în România.
Situl de importanță comunitară ROSCI0310 Lacurile Fălticeni are o suprafață totală de 876 ha. În cadrul acestei arii naturale protejate avem următoare utilizare a terenurilor: râuri și lacuri 626,87 ha, pășuni 105,38, culturi (terenuri arabile) 65,61 ha, alte terenuri arabile 31,71 ha, alte terenuri artificiale 24,09 ha și vii și livezi 22,34 ha.6.3.1. Specii prevăzute în Anexa II a Directivei Habitate, menționate în Formularul standard al R0SCI0310 Lacurile Fălticeni.1188 Bombina bombina - Izvoraș cu burtă roșie
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
| Parametru | Unitatea de măsură | Valoarea țintă | Informații suplimentare |
| Distribuția speciei în aria naturală | Numărul de cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia | Minim 6 | Populație sedentară/rezidentă în aria naturală protejată. |
| Densitate populație | Număr indivizi / Ha | Cel puțin 10 | Populația la nivelul ariei naturale protejate este de 5000 - 15000 indivizi. |
|
Densitatea habitatului de reproducere O unitate are cel puțin 10 mp corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbori) |
Habitat de reproducere/kmp | 10 | Habitatele de reproducere se găsesc la marginea bazinelor piscicole mai mari. |
| Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere) | % din acoperirea suprafeței | 40 | Astfel de structuri de habitate se găsesc în jurul bazinelor piscicole de mari dimensiuni. |
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
| Parametru | Unitatea de măsură | Valoarea țintă | Informații suplimentare |
| Distribuția speciei în aria naturală | Numărul de cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia | Minim 6 | Populație sedentară/rezidentă în aria naturală protejată. |
| Densitate populație | Număr indivizi / Ha | Cel puțin 2 | Populația la nivelul ariei naturale protejate este de 1000 - 4000 indivizi. |
|
Densitatea habitatului de reproducere O unitate are cel puțin 10 mp corp de apă adâncă (adâncime de aproximativ 40 cm) cu max. 40% umbră (coronament arbori) |
Habitat de reproducere/kmp | 10 | Habitatele de reproducere se găsesc la marginea bazinelor piscicole mai mari. |
| Acoperirea habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) pe o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri neasfaltate și drumuri forestiere) | % din acoperirea suprafeței | 40 |
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
| Parametru | Unitatea de măsură | Valoarea țintă | Informații suplimentare |
| Distribuția speciei în aria naturală | Numărul de cvadrate de 2x2 km în care este prezentă specia | Minim 6 | Populație sedentară/rezidentă în aria naturală protejată. |
| Mărime populație | Număr indivizi | Cel puțin 150 | Populația actuală este estimată la 140 - 210 indivizi |
| Zonele umede cu adâncimea apei sub 50 cm cu vegetație acvatică emergentă (crucială pentru hrănire și dezvoltarea tinerilor) | Ha | 150 | |
| Prezența structurilor de expunere la soare în zona litorală, de exemplu, trunchiuri de arbori | Număr structuri / Ha | 10 | |
| Lungimea vegetației riverane de cel puțin 10 m lățime | Km | 2 |
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - favorabilă, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
|
Parametru |
Unitatea de măsură |
Valoarea țintă |
Informații suplimentare |
|
Mărimea populației |
indivizi |
Cel puțin 10 |
Populația actuală a fost estimată la 7-15 indivizi. Estimarea are un interval mai larg din cauza schimbului de indivizi cu ariile acvatice învecinate. |
|
Suprafața habitatului potențial în sit / prezența speciei pe lungime de râu |
Ha / km |
680 ha |
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este de 680,38 ha. Vidra ocupă marea majoritatea habitatelor favorabile speciei în aria protejată. |
|
Lungimea vegetației ripariene cu o lățime medie de min. 3 m pe ambele maluri ale apei în fiecare secțiune de 500 m |
km |
10 |
Este necesară refacerea vegetației ripariene pe numeroase sectoare de râu. |
|
Gradul de fragmentare |
Numărul elementelor de fragmentare |
0 |
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - rea, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
|
Parametru |
Unitatea de măsură |
Valoarea țintă |
Informații suplimentare |
|
Densitate populație |
Număr indivizi / Ha |
0,1 |
Populația speciei în cadrul sitului este de 20 - 25 exemplare însă pentru atingerea stării favorabile populația trebuie să crească la 100 exemplare |
|
Distribuția speciei în aria naturală |
Numărul de cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia |
Minim 5 |
Populație sedentară/rezidentă în aria naturală protejată. |
|
Lungimea vegetației lineare care leagă pădurile cu zonele de hrănire |
m / kmp |
1000 |
Aliniamentele de arbori sunt esențiale pentru asigurarea condițiilor de hrănire ale acestei specii |
Starea de conservare a speciei este nefavorabilă (din punct de vedere al populației speciei - nefavorabilă - inadecvată, din punct de vedere a habitatului speciei - nefavorabilă - rea, din punct de vedere al perspectivelor în viitor - favorabilă). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit este îmbunătățirea stării de conservare, așa cum este definit de următorii parametrii și țintă de valori:
|
Parametru |
Unitatea de măsură |
Valoarea țintă |
Informații suplimentare |
|
Densitate populație |
Număr indivizi / Ha |
0,06 |
Populația speciei în cadrul sitului este de 5 - 10 exemplare însă pentru atingerea stării favorabile populația trebuie să crească la 50 exemplare |
|
Distribuția speciei în aria naturală |
Numărul de cvadrate de 1 kmp în care este prezentă specia |
Minim 5 |
Populație sedentară/rezidentă în aria naturală protejată. |
|
Lungimea vegetației lineare care leagă pădurile cu zonele de hrănire |
m / kmp |
1000 |
Aliniamentele de arbori sunt esențiale pentru asigurarea condițiilor de hrănire ale acestei specii |
Planul de Management stabilește strategia de gestionare a activităților din aria naturală protejată, direcțiile de acțiune, precum și responsabilitățile pentru realizarea măsurilor de conservare, ce constituie obiectul protecției în aria naturală protejată.
Scopul prezentului Plan de Management este de a asigura conservarea pe termen scurt, mediu și lung a speciilor criteriu, pentru care a fost declarată situl Natura 2000 - R0SCI0310 Lacurile Fălticeni, precum și de a menține în condiții optime speciile și habitatele periclitate la nivel European.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități7.2.1. Obiectiv general
Obiectivul general pentru asigurarea conservării speciilor criteriu din cele două situri Natura 2000 este compus din 6 teme principale ce definesc modul de management al biodiversității în cadrul ariilor naturale protejate.
Principalele teme ce definesc Planul de Management
T1. Conservarea și managementul biodiversității T2. Evaluarea detaliată și monitorizarea biodiversității
T3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului
T4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului T5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale
T6. Turismul durabil prin intermediul valorilor naturale și culturale7.2.2. Obiectiv specific
Fiecare temă componentă a obiectivului general cuprinde unul sau mai multe obiective specifice, în conformitate cu necesitățile ecologice ale speciilor criteriu pentru ariile naturale protejate ce constituie obiectul prezentului Plan de Management.T1. Conservarea și managementul biodiversității.
OS1. Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, pentru speciile criteriu în desemnarea ariei naturale protejate.T2. Evaluarea detaliată și monitorizarea biodiversității.
OS2. Evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ.
OS3. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ.T3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.
OS4. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului.
OS5. Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management.
OS6. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.
OS7. Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate.T4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului.
OS8. Asigurarea unei conștientizări eficiente și specifice pentru publicul larg.
OS9. Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate.T5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale.
OS10. Promovarea utilizării durabile a pescăriilor: stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare.
OS11. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor.
OS12. Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole.
OS13. Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.
OS14. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.T6. Turismul durabil prin intermediul valorilor naturale și culturale.
OS17. Realizarea raportărilor necesare către autoritățile de mediu.7.2.3. Măsură specifică/măsură de management
Conservarea speciilor criteriu din ariile naturale protejate se bazează pe implementarea măsurilor specifice de management, ce sunt exprimate printr-una sau mai multe activități (prescurtate cu A) și/ sau printr-una sau mai multe "măsuri restrictive" (prescurtate cu MR).OS1. Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, pentru speciile criteriu în desemnarea ariei naturale protejateM1.1. Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere Descriere: Speciile de lilieci sunt dependente pentru deplasarea spre și dinspre locurile de hrănire, respectiv adăpost, de linii de arbori și/sau arbuști, pâlcuri sau corpuri mici de pădure. Aceste structuri lipsesc în cea mai mare parte a sitului, motiv pentru care este necesar să fie plantate, astfel încât să putem crește aria pe care liliecii se pot hrăni. Pe de altă parte, aceste structuri vor reprezenta un element favorabil și pentru populația de vidre, pentru care va servi ca refugiu. În timp, odată cu îmbătrânirea arborilor, aceștia pot deveni adăposturi pentru speciile de lilieci ce folosesc situl pentru hrănire.A1.1.1. Plantarea de specii lemnoase pe malurile pâraielor care intră în sit.
Pentru sectoarele de pârâu ce intră în sit, dar și pe segmentele aflate în interiorul ariei protejate, se vor planta specii locale de arbori, precum Salix alba și Alnus glutinosa, dar și specii de arbuști, precum Prunus spinosa, Rosa canina și Salix caprea. În mod obligatoriu se vor planta doar specii autohtone, specifice ariei geografice în care se află situl. Speciile lemnoase vor fi plantate până la limita a 3 m față de malul apei. Plantarea lor se va face astfel încât să se asigure o linie continuă de specii lemnoase, cu întreruperi mai mici de 2 metri între coronamentele arborilor sau arbuștilor. Prin această activitate, se vor crea culoare de hrănire pentru speciile de lilieci, ceea ce va conduce la o îmbunătățire a locurilor de vânătoare.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme
Figura 20. Plantarea de specii lemnoase pe malurile pâraielor care intră în sit.A1.1.2. Plantarea de plop alb în lungul drumurilor naționale, județene și comunale, ce străbat aria naturală protejată.
Pentru a asigura deplasarea la înălțimi mai mari, se vor planta specii lemnoase autohtone, în special Populus alba, în lungul drumurilor naționale, județene și comunale, respectând normele din domeniul rutier, aflate în vigoare. Acești arbori se vor planta la o distanță de 5 - 10 m, formând un aliniament de o parte și de alta a drumului.
Specii: Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme
Figura 21. Plantarea de plop alb în lungul drumurilor naționale, județene și comunale, ce străbat aria naturală protejată.MR1.1.3. Se interzice tăierea speciilor lemnoase autohtone de pe malurile pâraielor sau din imediata apropiere a acestora.
La nivelul ariei naturale protejate se vor interzice tăierea, distrugerea sau incendierea speciilor autohtone de plante lemnoase pe o distanță de minim 5 metri față de malul pârâului. Excepție de la această măsură restrictivă fac doar speciile alohtone.MR1.1.4. Se interzice incendierea vegetației sub orice formă în perimetrul ariei naturale protejate.
Pentru păstrarea caracterului natural, a locurilor de ascunziș și a traseelor pentru deplasarea speciilor de amfibieni, reptile și mamifere, se va interzice incendierea vegetației din orice tip de habitat, din perimetrul ariei naturale protejate.M1.2. Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni
Descriere: De multe ori, drumurile reprezintă adevărate bariere pentru unele specii de animale, în special pentru cele ce au o deplasare mai greoaie, cum sunt amfibienii. Pentru a evita coliziunea animalelor cu autovehiculele, este necesară construirea unor pasaje subterane și a unor parapete/garduri de limitare a accesului speciilor de animale pe drumuri. Pentru implementarea acestor măsuri, se vor utiliza structurile deja existente, podurile, la care se vor aduce câteva mici modificări în vederea accesibilizării acestora pentru speciile țintă. De asemenea, în locurile unde nu există astfel de structuri, pe pot monta limitatoare de viteză, astfel încât să se poată reduce coliziunea cu autovehiculele.
Această măsură este în acord cu OP2. Europa cu emisii scăzute de carbon și mai ecologică, b(vii) Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării din Programul Operațional Regional Nord-Est 2021 - 2027. De asemenea, prezenta măsură specifică de conservare nu se opune reabilitării și consolidării rețelelor rutiere și feroviare, scopul ei este să asigure bune dezvoltare a acestora în acord cu protecția naturii. Prin urmare, această măsură ține cont și de prevederile capitolului 5 Infrastructură și capitolului 6 Mediu din Planului de Dezvoltare regională Nord-Est 2021-2027.A1.2.1. Construirea sau adaptarea de pasaje de trecere pe sub drumurile ce străbat sau trec prin apropierea ariei naturale protejate.
Pentru a evita coliziunea speciilor de animale cu autovehiculele, se vor amenaja pasaje subterane în zona podurilor peste pâraie. Aceste pasaje vor fi formate printr-o rampă de trecere construită pe malurile pârâului, sub podurile drumurilor. Rampa va avea o lățime de minim 20 de cm, va fi situată deasupra nivelului apei și se va lega cu solul pe ambele laturi ale podului, fără a fi prevăzută cu trepte, doar cu înclinări.
Specii: Lutra lutra, Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus
Figura 22. Construirea sau adaptarea de pasaje de trecere pe sub drumurile ce străbat sau trec prin apropierea ariei naturale protejate.A1.2.2. Evitarea coliziunii speciilor de amfibieni, reptile și mamifere cu autovehiculele pe drumurile naționale, județene și comunale.
Pentru a evita coliziunea speciilor de amfibieni, reptile și mamifere cu autovehiculele, se vor construi borduri sau garduri compacte, fără spații sau orificii, cu o înălțime de 50 de cm în lungul drumurilor naționale, județene și comunale ce străbat situl sau se află în apropierea acestuia, la o distanță mai mică de 200 m față de limita ariei naturale protejate.
Specii: Lutra lutra, Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus
Figura 23. Evitarea coliziunii speciilor de amfibieni, reptile și mamifere cu autovehiculele pe drumurile naționale, județene și comunale.MR1.2.3. Limitarea vitezei de circulație la 50 km/h pentru segmentele de drum ce străbat sau trec la mai puțin de 200 de m față de limita ariei naturale protejate.
Pentru segmentele de drum național, județean sau comunal ce străbat aria naturală protejată sau trec la o distanță mai mică de 200 de m față de limita acesteia, se va limita viteza de circulație la 50 de km/h. Limitarea de viteză va fi semnalizată prin indicatoare rutiere. Specii: Lutra lutra, Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatusM1.3. Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni din zonele de pajiști.
Descriere: Pajiștile sunt printre cele mai afectate habitate din cauza dezvoltării activităților umane și a transformării acestora în terenuri arabile. Având în vedere importanța acestora, sunt necesare mai multe lucrări de întreținere prin care să fie restabilit rolul lor ca arii de hrănire și/sau adăpost. Prin urmare, se vor curăța de plante invazive sau semi invazive, se va reglementa numărul de animale care pasc, astfel încât să se respecte capacitatea de suport, ceea ce le va asigura pajiștilor o utilizare sustenabilă și, de asemenea, se va reglementa cantitatea de îngrășământ (natural) în vederea menținerii acestora în condiții optime. Pentru o mai bună securitate a speciilor criteriu ce folosesc aceste habitate, se va reglementa numărul câinilor de la stâne, precum și condițiile pentru deținerea acestora.A1.3.1. Menținerea pajiștilor în condiții optime de conservare.
Pentru întreținerea pajiștilor, se vor derula lucrări de extragere manuală a speciilor de plante ruderale cu caracter invaziv, precum și a speciilor lemnoase, alohtone. Aceste specii de plante determină degradarea vegetației de pajiște și diminuarea calității acesteia atât pentru speciile criteriu din cadrul ariei protejate, cât și pentru turmele de animale ce pasc. Creșterea calitativă a pajiștilor va determina o presiune mai scăzută a animalelor domestice asupra acestor habitate, ceea ce va conduce implicit și la o creștere a gradului de conservare.
Specii: Bombina bombina, Triturus cristatusA1.3.2. Reglementarea numărului de câini și a condițiilor de deținere a acestora în cadrul turmelor de animale ce pasc pe pajiști.
Fiecare turmă de oi poate deține 3 câini dacă are minim 100 de oi. Fiecare câine trebuie să aibă jujeu confecționat din lemn cu diametrul de 3 - 4 cm și lungime de 20 - 30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară prin care se prinde de zgarda de la gâtul câinelui. Jujeul trebuie să stea în poziție orizontală și să fie poziționat imediat sub nivelul articulațiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui. Câinii fără stăpân vor fi capturați și instituționalizați în centre de îngrijire a canidelor.
Specii: Lutra lutra, Bombina bombina, Triturus cristatusMR1.3.3. Limitarea pășunatului la capacitatea maximă de suport a pajiștii
Pentru a asigura conservarea pajiștilor și implicit menținerea unor condiții optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, se va limita numărul de animale scoase la pășunat până la capacitatea maximă de suport. Pentru pajiștile din perimetrul ariei naturale protejate, capacitatea maximă de suport este de 0,4 unități vită mare la hectar.
Specii: Bombina bombina, Triturus cristatusMR1.3.4. Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie - 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor.
Pentru asigurarea unei stări optime de conservare a pajiștilor, în vederea susținerii populațiilor speciilor criteriu pentru care au fost desemnate ariile protejate, se va interzice pășunatul în perioada 26 octombrie - 23 aprilie. Interzicerea pășunatului în această perioadă va permite pajiștilor să se regenereze și să-și crească productivitatea, determinând astfel o refacere a acestor habitate.
Specii: Bombina bombina, Triturus cristatusMR1.3.5. Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat.
Fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, aplicați într-o cantitate de maxim 15 tone gunoi de grajd compostat la hectar, o dată la 3 ani, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.
Specii: Triturus cristatusMR1.3.6. Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorines, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi la o apropiere mai mică de 200 m de la limita oricărei surse de apă de pe teritoriul sitului. Gunoiul de grajd poate fi depus împrăștiat pe câmp cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.
Specii: Triturus cristatusMR1.3.7. Se va interzice desțelenirea sau degradarea pajiștilor aflate în perimetrul ariei naturale protejate.
La nivelul ariei naturale protejate se va interzice desțelenirea sau degradarea pajiștilor delimitate la elaborarea prezentului plan de management, indiferent de statutul pe care terenul îl are în registrul agricol.
Specii: Triturus cristatusM1.4. Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere din habitatele acvatice.
Descriere: Lacurile Fălticeni sunt o arie protejată predominant acvatică, astfel că aceste activități au menirea de a îmbunătăți și de a menține aspectele ecologice necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată. Prin urmare, se va reglementa menținerea luciului de apă, controlul stufărișurilor, iar acolo unde va fi cazul, se vor decolmata bazinele acvatice în vederea păstrării acestora ca zone umede.A1.4.1. Asigurarea nivelului optim de apă în bazinele din perimetru ariei naturale protejate.
Pentru asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire a speciilor de amfibieni, reptile și mamifere din zonele acvatice, ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate, se va asigura nivelul optim de umplere a bazinelor pentru cel puțin 80% din suprafața acestora. Menținerea apei în bazine va asigura condiții de dezvoltare a speciilor de amfibieni, țestoase acvatice și vidră. De asemenea, va determina scăderea riscului de dezvoltare excesivă a vegetației acvatice emergente.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularis , Bombina bombina, Triturus cristatusA1.4.2. Menținerea în condiții optime a stufărișului.
Pentru asigurarea condițiilor optime de reproducere și refugiu a speciilor acvatice ce constituie obiectul conservării în cadrul ariei naturale protejate, se va menține o suprafață cu stufăriș de 10 până la 30% din suprafața bazinelor piscicole, procent ce va fi raportat individual, la suprafața fiecărei acumulări. Excepție de la această măsură o constituie lacurile de mari dimensiuni: Lacul Moara, Lacul Pocoleni, Lacul Fălticeni 1 și Lacul Fălticeni 2, în cazul cărora suprafața de stuf poate ocupa o pondere mai mică de 10%. Pentru bazinele în care suprafețele cu stuf depășesc 30%, se pot derula acțiuni de reducere a stufărișului până la această limită. Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularis , Bombina bombina, Triturus cristatusA1.4.3. Plantarea de pâlcuri adiționale de sălcii în combinație cu plop alb, în zona de baraj a Lacului Moara.
Se vor planta 4 pâlcuri de 10 - 20 de arbori din speciile Salix alba și Populus albă în imediata apropiere a Lacului Moara, în partea dinspre baraj.
Specii: Myotis bechsteinii, Myotis dasycnemeA1.4.4. Asigurarea suprafețelor de hrănire pentru speciile de reptile și mamifere.
În cazul bazinelor colmatate se vor derula acțiuni pentru reducerea decolmatărilor, astfel încât să se mențină un nivel al apei optim pentru bazinul respectiv. Colmatarea bazinelor poate duce în timp la dispariția zonelor acvatice și implicit la un declin accentuat al speciilor acvatice pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularisA1.4.5. Plantarea de sălcii pe malurile lacurilor ce au terenuri agricole la mai puțin de 50 m față de limita superioară a apei.
Pentru reducerea nivelului de colmatare a lacurilor și bazinelor din perimetrul ariei naturale protejate, se vor planta Salix albă și Salix caprea pe segmentele de mal ce au terenuri agricole la mai puțin de 50 de m față de limita apei. Această activitate este prioritară pentru acele arii unde arătura este perpendiculară pe limita apei, în vederea reducerii gradului de colmatare accentuată a zonelor acvatice.
Figura 24. Plantarea de pâlcuri adiționale de sălcii în combinație cu plop alb, în zona de baraj a Lacului Moara și pe malurile lacurilor ce au terenuri agricole la mai puțin de 50 m față de limita superioară a apeiMR1.4.6. Se va interzice secarea bazinelor acvatice pentru o perioadă mai mare de 12 luni la un interval de 5 ani și a mai mult de 20% în perioada de reproducere.
La nivelul ariei naturale protejate se va interzice secarea unuia sau a mai multor bazine acvatice pentru o perioadă mai mare de 12 luni într-un interval de minim 5 ani. De asemenea, se va interzice secarea a mai mult de 20% din suprafața acvatică a sitului în perioada aprilie - septembrie.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Emys orbicularisMR1.4.7. Se va interzice schimbarea cursurilor pâraielor, precum și alte lucrări ce pot conduce la deteriorarea cursului natural al apelor de suprafață.
Cursurile naturale ale pâraielor din aria naturală protejată determină o curgere mai lină, fapt ce favorizează dezvoltarea speciilor de amfibieni. Prin urmare, se vor interzice lucrările care pot afecta structura naturală a pâraielor.MR1.4.8. Este strict interzisă folosirea oricărui tip de insecticid care conține una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și thiacloprid în practicile agricole, pe toată suprafața sitului.
Aceste substanțe de tip neonicotinoid sunt extrem de toxice și determină acumulări în organismul speciilor criteriu. Utilizarea lor este intens discutată la nivelul Uniunii Europene din cauza toxicității pentru speciile polenizatoare.M1.5. Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă.
Descriere: Structura de utilizare a terenului prezentă în perioada derulării studiilor pentru documentarea prezentului Plan de Management trebuie menținută în vederea asigurării condițiilor optime de dezvoltare a speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. Prin urmare, se vor derula acțiuni, controale și se vor impune restricții astfel încât să menținem procentele categoriilor de utilizare a terenurilor în forma actuală.A1.5.1. Monitorizarea utilizării terenurilor în vederea menținerii suprafețelor în conformitate cu planul de management.
Se vor monitoriza suprafețele existente în cadrul sitului pentru fiecare categorie de utilizare a terenului, astfel încât să fie păstrate aceleași suprafețe existente în prezent, în vederea conservării speciilor de amfibieni, reptile și mamifere pentru care a fost desemnată aria naturală protejată.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis.MR1.5.2. Este strict interzisă schimbarea utilizării terenurilor din structura și forma actuală.
Pentru o bună conservare a speciilor criteriu, pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, se interzice schimbarea utilizării terenurilor din structura și forma actuală, indiferent de încadrarea lor în registrul agricol.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis.MR1.5.3. Este interzisă construirea de clădiri noi în perimetrul ariei naturale protejate. Având în vedere dimensiunile mici ale ariei naturale protejate, și prin urmare proximitatea locurilor de odihnă și/sau hrănire, se va interzice construirea de clădiri noi în perimetrul sitului. Această măsură va permite speciilor pentru care deranjul antropic constituie o problemă considerabilă să se poată hrăni la capacitatea necesară și de asemenea, să se poate odihni și/sau reproducere.
Specii: Lutra lutra, Myotis bechsteinii, Myotis dasycneme, Bombina bombina, Triturus cristatus, Emys orbicularis.M1.6. Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru reproducere, refugiu și hrănire a speciilor de mamifere.
Descriere: Speciile alohtone de arbori au fost și încă mai sunt adesea utilizate în diferite scopuri, însă acestea nu pot susține biodiversitatea la nivelul la care poate fi adusă de speciile autohtone. Pentru a putea corecta aceste erori de plantare, în vederea creșterii numărului de specii și de indivizi ce folosesc aria naturală protejată ca un refugiu, precum și pentru a asigura măsurile necesare pentru conservarea faunei și florei sălbatice, este necesar înlocuirea speciilor alohtone cu specii de arbori caracteristici zonei în care se află aria naturală protejată.A1.6.1. Înlocuirea plantației de Robinia pseudoacacia cu specii autohtone, precum Populus albă și Salix alba.
Pentru creșterea gradului de conservare a speciilor de mamifere se va înlocui plantația de salcâm din zona barajului Lacului Moara cu Populus albă și Salix alba. În această locație sunt trei corpuri de plantație cu salcâm, cu o suprafață totală de 1.4 ha. Pentru un tranzit mai eficient, se va înlocui prima data cele două plantații de la vest de canalul de evacuare. Cel deal treilea corp al plantației va fi înlocuit după 5 - 10 ani.
Figura 26. Înlocuirea plantației de Robinia pseudoacacia cu specii autohtone, precum Populus albă și Salix alba.OS2. Evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ M2.1 Evaluarea detaliata a populațiilor de amfibieni
Descriere: prin această măsură se vor clarifica unele aspecte legate de lista de specii ce a fost realizată inițial, pentru desemnarea ariei naturale protejate.A2.1.1. Clarificarea prezenței și a distribuției speciilor Bombina variegata și Triturus montandoni.
Aceste două specii de amfibieni au o prezență incertă la nivelul sitului, deoarece ele se află în afara ariei specifice de distribuție. Prezența lor nu a putut fi confirmată în decursul studiului, iar literatura de specialitate nu atestă prezența lor în regiunea ariei naturale protejate, astfel se recomandă un studiu aprofundat prin care să se clarifice situația lor actuală.M2.2. Actualizarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni Descriere: În urma deplasărilor pe teren au fost colectate date noi cu privire la speciile și habitatele din perimetrul ariei naturale protejate, astfel că, în unele cazuri, este necesară actualizarea datelor din fișa standard pentru ca acestea să fie conforme cu realitatea din teren.A2.2.1. Completarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni cu habitate și specii noi de animale incluse în Anexa 2 a Directivei Habitate.
Pe durata studiului, au fost identificate și alte specii de plante și animale, exceptând specii de păsări ce folosesc acest sit. Astfel, pentru a putea beneficia în timp de măsuri specifice de conservare, este necesară actualizarea formularului standard Natura 2000.A2.2.2. Actualizarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni în urma studiului privind Evaluarea detaliată a populațiilor de amfibieni - M2.1. -
Speciile de amfibieni Bombina variegata și Triturus montandoni au un statut incert în perimetrul sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, prin prisma faptului că necesitățile ecologice ale acestora nu se pliază pe caracteristicile sitului. Prin urmare, va fi necesară scoaterea lor din formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, dacă în urma studiului se constată că aceste specii au fost în mod eronat introduse pentru situl în cauză. Specii: Bombina variegata și Triturus montandoniOS3. Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ M3.1. Monitorizarea speciilor criteriu pentru care a fost desemnată aria naturală protejată Descriere: Monitorizarea speciilor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată este esențială în vederea înțelegerii impactului măsurilor de conservare, dar și pentru semnalizarea unor probleme ecologice ce pot să apară din cauze umane sau naturale.A3.1.1. Realizarea monitorizării pentru speciile de mamifere
Pentru o evaluare continuă în vederea menținerii populațiilor de Lutra lutra, Myotis bechsteinii și Myotis dasycneme într-o stare bună de conservare, se vor desfășura monitorizări anuale în conformitate cu planul de monitorizare al ariei naturale protejate pentru aceste specii.A3.1.2. Realizarea monitorizării pentru speciile de reptile și amfibieni
Pentru o evaluare continuă în vederea menținerii populațiilor de Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus într-o stare bună de conservare, se vor desfășura monitorizări anuale în conformitate cu planul de monitorizare al ariei naturale protejate pentru aceste specii.M3.2. Realizarea unui studiu pentru evaluarea pagubelor produse de speciile de mamifere ihtiofage pe teritoriul amenajărilor piscicole din sit.
Descriere: Speciile de mamifere ihtiofage pot produce pagube activităților piscicole , însă aceste pagube trebuie cuantificate în vederea înțelegerii gravității lor, precum și pentru asigurarea despăgubirilor ce se cuvin administratorilor de fonduri piscicole.A3.2.1. Cuantificarea pagubelor produse de speciile ihtiofage.
Pagubele produse de speciile de mamifere ihtiofage în amenajările piscicole sunt cunoscute la nivel național și internațional, ceea ce a atras în multe cazuri un conflict, care uneori a degenerat în atitudini negative. Pentru a putea cuantifica pagubele produse de speciile de mamifere ihtiofage ce folosesc situl R0SCI0310, este necesar un studiu de specialitate prin care să fie evaluat calitativ și cantitativ pagubele produse de aceste specii. Echipa care va realiza studiul trebuie să lucreze în colaborare cu toți factorii interesați, astfel încât rezultatele să fie general acceptate.
Specii: Lutra lutraOS4. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementuluiM4.1. Delimitarea ariei naturale protejate în vederea identificării clare a suprafețelor ce constituie obiectul conservării
Descriere: Delimitarea ariei naturale protejate este necesară în vederea semnalizării clare a terenurilor/habitatelor pe care se aplică prezentul Plan de Management și implicit, măsurile de conservare. Aceste marcaje trebuie întreținute anual, astfel încât ele să fie mereu vizibile.A4.1.1. Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate.
Se vor realiza borne pentru delimitarea ariei protejate, ce vor fi montate în locuri vizibile, circulate, precum drumuri, inclusiv pe cele agricole de pământ, limite de habitat sau pe alte elemente vizibile. De asemenea, se vor monta panouri informative cu privire la speciile ce constituie obiectul conservării. Aceste panouri vor fi montate în apropierea locurilor unde speciile despre care se vorbește în cuprinsul lor pot fi observate. Pentru o mai bună semnalizare a ariei naturale protejate, vor fi montate și indicatoare pe principalele căi de acces.A4.1.2. Întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate Mijloacele de semnalizare și informare vor fi verificate și reparate, dacă este cazul, în mod continuu. Astfel, se va menține delimitarea vizibilă și în bune condiții. De asemenea, panourile informative vor fi menținute în bune condiții pentru o informare corectă și continuă.M4.2. Includerea prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului Siret
Descriere: Având în vedere procentul de zone umede cuprins în cadrul ariei naturale protejate, sincronizarea prezentului Plan de Management cu Planul de Management al Bazinului Siret este o măsură esențială în sincronizarea direcțiilor de administrare a acestor două entități.A4.2.1. Realizarea unui grup de lucru pentru pregătirea includerii prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului Siret. Planurile de Management ale bazinelor hidrografice trebuie să identifice toate acțiunile care trebuie întreprinse în districtele hidrografice pentru îndeplinirea obiectivelor Direcției Cadru Ape. Scopul principal al Directivei Cadru Ape este atingerea unei stări ecologice bune pentru toate corpurile de apă până în 2021.A4.2.2. Integrarea prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului.
Includerea prevederilor prezentului Plan de Management va conduce la îndeplinirea obiectivelor de stare ecologică și chimică a apelor de suprafață, respectiv va conduce la un potențial ecologic bun și la o stare chimică bună a apelor puternic modificate și artificiale.OS5. Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management M5.1. Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru a preveni activitățile ilegale. Descriere: Pentru a veghea la respectarea prevederilor prezentului Plan de Management și a regulamentului ariei naturale protejate, este necesară o patrulare/verificare a activităților ce se desfășoară în perimetrul sitului, astfel încât măsurile să poată fi luate prompt.A5.1.1. Supravegherea și colaborarea cu instituțiile autorizate pentru prevenirea braconajului, monitorizarea activităților umane și managementul terenurilor.
Periodic se vor face patrulări pe toată suprafața sitului, cu echipe formate de administratori ai fermelor piscicole, paznici de vânătoare, custozi, garda de mediu, poliția, jandarmeria și alți factori interesați pentru a monitoriza implementarea Regulamentului și a activităților Planului de Management. Echipa de patrulare va verifica și activitățile umane ce se desfășoară la nivelul sitului.A5.1.2. Instalarea de sisteme video de supraveghere și dispozitive de înregistrare audio.
Sistemele de supraveghere se vor instala în locurile importante pentru speciile ce constituie obiectul de conservare al ariei naturale protejate. De asemenea, acest sistem va descuraja activitățile ilegale la nivelul ariei naturale protejate, constituind o modalitate bună de eliminare a braconajului, activitate ce pune presiune mai mare pe speciile de mamiferele ihtiofage.A5.1.3. Acordarea de avize pentru proiectele, planurile sau programele care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate.
Pentru o implementare coerentă a planului de management, toate proiectele, planurile sau programele ce se doresc a fi realizate în aria naturală protejată vor fi supuse spre avizare autorității ce asigură managementul.OS6. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejateM6.1. Achiziționarea elementelor de logistică necesare.A6.1.1. Achiziționarea de echipamente de teren care să permită o bună monitorizare a ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Având în vedere că situl Natura 2000, ce constituie obiectul planului de management, se întinde pe o lungime de aproape 15 km, considerăm că echipa de implementare a planului de management trebuie să dispună de autoturism de teren, instrumente optice de monitorizare, precum și de alte echipamente necesare pentru monitorizarea fiecărei specii ce constituie obiectivul de conservare al prezentelor arii naturale protejate.M6.2. Menținerea în condiții optime a elementelor de logistică necesareA6.2.1. Întreținerea elementelor de logistică necesare în vederea asigurării unei bune monitorizări a speciilor criteriu pentru desemnarea acestor arii naturale protejate.
Menținerea elementelor de logistică necesare managementului ariei naturale protejate va permite derularea în bune condiții a activităților și acțiunilor necesare. Având în vedere activitatea continuă la nivelul sitului, considerăm că întreținerea elementelor de logistică este strict necesară pentru implementarea în bune condiții și fără sincope a Planului de Management.OS7. Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejateM7.1. Pregătirea personalului implicat în managementul ariei naturale protejate în vederea asigurării condițiilor necesare unei implementări eficiente.A7.1.1. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate.
Pentru a se asigura un management profesionist, dar și luarea unor măsuri urgente într- un termen cât mai scurt, este necesară o evaluare a personalului implicat în managementul ariei naturale protejate astfel încât să se identifice punctele slabe, precum și direcțiile de formare. Prin această activitate se urmărește identificarea necesităților, în vederea asigurării unui management eficient.A7.1.2. Desfășurarea cursurilor de instruire necesare pregătirii personalului de specialitate.
După identificarea necesităților de formare, se va trece la formarea propriu zisă a personalului implicat, astfel încât deciziile luate să fie profesioniste, iar monitorizarea rezultatelor să fie realizată de personal autorizat și bine pregătit.OS8. Asigurarea unei conștientizări eficiente și specifice pentru publicul largM8.1. Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publiculuiA8.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de conștientizare a publicului în vederea asigurării unui management durabil pe termen lung.
Ariile naturale protejate depind în mare măsură de comunitățile locale ce își desfășoară anumite activități economice pe raza lor. Pe de altă parte, aceste arii protejate asigură servicii ecosistemice comunităților locale și oferă o reală posibilitate de educare ecologică o populației. Prin urmare, împreună cu autoritățile locale, precum și cu alți factori interesați, se va realiza un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de conștientizare a publicului în vederea asigurării unui management durabil pe termen lung.A8.1.2. Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei și Planului de acțiune în vederea unei comunicări transparente și a implicării comunităților locale în managementul ariei naturale protejate.
Prin prezenta activitate se va asigura cadrul întâlnirilor ce sunt necesare în dezvoltarea Strategiei și Planului de acțiune, în vederea unei comunicări transparente și a implicării comunităților locale în managementul ariei naturale protejate. În cadrul acestor discuții, se vor pune bazele activităților de conștientizare ce sunt necesare a fi implementate în vederea stabilirii indicatorilor asumați.M8.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului.A8.2.1. Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată: broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare.
Prin această activitate se vor realiza materiale informative necesare atât promovării ariei naturale protejate, cât și educării comunităților locale, în vederea creșterii gradului de educare și formare.A8.2.2. Realizarea/actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate
Se va realiza o pagină web a ariei naturale protejate în vederea unei bune informării a publicului cu privire la evoluția implementării măsurilor de conservare, precum și pentru creșterea numărului de persoane informate cu privire la importanța ariilor naturale protejate componente a Rețelei Europene Natura 2000.A8.2.3. Realizarea și difuzarea unui film documentar referitor la aria naturală protejată
Pentru o mai bună promovare se va realiza un scurt film documentar care să încadreze obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate, precum și importanța acestora pentru mediu și implicit pentru om.A8.2.4. Realizarea unor trasee de interpretare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate.
Se vor amenaja trasee tematice de vizitare astfel încât persoanele interesate să se poată informa cu privire la importanța acestei arii naturale protejate și vor putea petrece un timp în aer liber folosind situl ca un muzeu deschis.A8.2.5. Realizarea de panouri educative
Se vor realiza panouri informative cu fiecare grup de plante, animale și habitate importante, ce constituie obiectul de conservare al ariei naturale protejate.A8.2.6. Realizarea unui Centru de Informare și Vizitare
Pentru un acces mai facil al publicului către informația, importanța și necesitatea conservării ariei naturale protejate, se va realiza un centru de informare și vizitare unde publicul să se poată documenta și experimenta noi informații cu privire la ecosistemele naturale, în general și la cele acvatice în special.A8.2.7. Realizarea unui manual de educație ecologică pentru aria naturală protejată
Pentru a veni în preîntâmpinarea profesorilor, se va realiza un manual de educație ecologică, folosind aria naturală protejată ca model. Acesta poate deveni o resursă de informare foarte eficientă, mai ales că elevii pot experimenta noțiunile învățate.A8.2.8. Realizarea unui curs opțional de educație ecologică, pe baza manualului, adresat școlilor de pe teritoriul ariei naturale protejate, incluzând lecții în naturăA8.2.9. Realizarea de expoziții de fotografie itinerante cu valorile ariei naturale protejate Prin această activitate se vor promova valorile naturale pentru care este necesară conservarea ariei naturale protejate. Expoziția foto va putea fi montată în instituțiile de învățământ din cadrul comunităților locale, dar și în afara acestora, punându-se astfel în valoare importanța ariei naturale protejate.A8.2.10. Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată, de discutare a problemelor legate de implementarea planului de managementOS9. Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate.M9.1. Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilorA9.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor
Pentru o mai bună coordonare cu planurile de dezvoltare a comunităților locale, se va realiza un grup de lucru în care să fie implicate toate primăriile ce dețin terenuri în perimetrul ariei naturale protejate, precum și oameni de afaceri ce dețin investiții în turism. Scopul acestui grup de lucru este de a dezvolta o strategie prin care valorile ariei naturale protejate să fie valorificate în scop turistic, dar prin respectarea prezentului Plan de Management, precum și în spiritul protejării naturii. La acest grup de lucru va fi invitată și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est în vederea susținerii proiectelor locale/regionale prin programele de finanțare prevăzute în Programul Operațional regional pentru Regiunea Nord-Est 2021-2027 și Planul de Dezvoltare Regională pentru regiunea Nord-Est 2021 - 2027.A9.1.2. Realizarea de întâlniri pentru elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor
Având în vedere aspectul dinamic al dezvoltării, se vor realiza întâlniri periodice prin care această strategie să poată fi amendată în vederea unei bune coordonări a dezvoltării economice și protecției mediului.M9.2. Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.A9.2.1. Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale: broșuri, pliante, postere, cărți și alte materiale de promovare.
Pentru o mai bună promovare a valorilor naturale ale ariei naturale protejate, este necesară editarea de materiale astfel încât să putem asigura baza necesară pentru informarea-educarea persoanelor din comunitățile locale. Având în vedere lipsa unor astfel de materiale, considerăm editarea acestor materiale ca fiind foarte importantă astfel încât să permitem accesul la informare a unui număr cât mai mare de persoane. Patrimoniul natural protejat este promovat și de Agenția pentru dezvoltare Regională Nord-Est prin Planul de Dezvoltare regională Nord- Est 2021 - 2027, capitolul 8 Cultură și turism, subcapitolul 8.1 Patrimoniul natural protejat.A9.2.2. Realizarea de cursuri și promovarea realizării de eco-pensiuni Pentru a permite dezvoltarea turismului în spiritul conservării naturii, se vor structura cursuri pentru comunitățile locale astfel încât să putem da acestei activități o dezvoltare în spiritul ariei naturale protejate. Turismul bazat pe conservarea naturii este încă slab dezvoltat la nivel național, fapt ce impune organizarea unor astfel de cursuri prin care să oferim o alternativă membrilor comunităților locale ce doresc să meargă în această direcție.A9.2.3. Realizarea unui ghid adresat pensiunilor de includere în activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale și culturale.
Pentru a veni în sprijinul persoanelor ce oferă servicii în turism, în arii din apropierea sitului Lacurile Fălticeni, este necesară editarea unui ghid de promovare a valorilor naturale ce constituie obiectul conservării. Acest ghid va avea o structură ușor de urmărit și va cuprinde informații accesibile tuturor persoanelor astfel încât să se adreseze unui public variat. Acest ghid poate aborda și aspectele prevăzute de capitolul 8 Cultură și turism, subcapitolul 8.3 Forme de turism practicate din Planul de Dezvoltare regională Nord-Est 2021 - 2027.A9.2.4. Realizarea infrastructurii de vizitare: trasee, zone de popas și picnic, centru de vizitare
Pentru a permite comunităților locale, turiștilor și altor persoane interesate un acces facil, precum și o posibilitate la îndemână de informare, se vor dezvolta trasee și arii de interes astfel încât fiecare persoană să se poată informa fără a fi necesar un ghid. Aceste facilități de informare, dar și de petrecere a timpului liber vor crește interesul publicului pentru aria naturală protejată și implicit atenția acordată pentru protecția naturii în general. De asemenea, aceste facilități de vizitare contribuie la dezvoltarea capitolul 8 Cultură și turism, subcapitolul 8.3 Aspecte privind potențialul turistic din Planul de Dezvoltare regională Nord-Est 2021 - 2027.OS10. Promovarea utilizării durabile a pescăriilor: stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare.M10.1. Promovarea managementului durabil al pescăriilorA10.1.1. Elaborarea unui ghid privind managementul durabil al pescăriilor.
Aria naturală protejată cuprinde în mare parte amenajări piscicole, astfel că este necesar ca administratorul fondului natural să lucreze îndeaproape cu piscicultorii. Pentru o mai bună eficiență, dar și pentru promovarea măsurilor durabile în zonele limitrofe sitului, arii ce pot constitui o reală zonă tampon, este necesară crearea unui ghid prin care să fie promovate măsurile durabile de conservare.A10.1.2. Promovarea ghidului privind managementul durabil al pescăriilor în rândurile administratorilor de ferme piscicole.
Pentru a permite o utilizare a ghidului privind managementul durabil al pescăriilor în rândurile administratorilor de ferme piscicole, este nevoie de o intensă promovare a acestuia, precum și de o dezvoltare atentă a utilității unui astfel de ghid în rândul specialiștilor din domeniul piscicol. Desigur, acest ghid va trata doar metodele ce pot fi implementate în vederea unei administrări "prietenoase cu mediul,,, metode ce vor constitui recomandări pentru fermele piscicole.M10.2. Încurajarea administratorilor zonelor piscicole pentru accesarea de compensații, stimulente și fonduri.A10.2.1. Încurajarea administratorilor pentru a întocmi documentele necesare pentru acordarea de compensații și stimulente și accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a fermelor piscicole.
Pentru a sprijini administratorii fermelor piscicole, se va acorda o atenție sporită în sprijinirea acestora, în vederea accesării de fonduri/compensații prin care să se dezvolte sau să își acopere eventualele pierderi datorate speciilor ce constituie obiectul conservării ariei naturale protejate.M10.3. Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole.A10.3.1. Realizarea unui grup de lucru pentru pregătirea includerii prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în contractele de administrare ale fermelor piscicole.
Pentru o coordonare mai bună a activităților din domeniul piscicol se va realiza un grup de lucru care să pregătească includerea măsurilor piscicole în contractele de administrare a fermelor piscicole.A10.3.2. Integrarea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole.
Această măsură va garanta respectarea prevederilor prezentului Plan de Management în domeniul piscicol, activitate larg întâlnită la nivelul sitului. Rolul acestei măsuri este de a sincroniza Planul de Management și exploatarea resurselor piscicole în vederea promovării unui management durabil.OS11. Promovarea utilizării durabile a pajiștilorM11.1. Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiștiA11.1.1. Elaborarea ghidului de bune practici pentru administrarea pajiștilor
Aria naturală protejată cuprinde și pajiști, astfel că este necesar ca administratorul fondului natural să lucreze îndeaproape cu fermierii ce utilizează aceste pajiști pentru animalele pe care le dețin. Pentru o mai bună eficiență, dar și pentru promovarea măsurilor durabile în zonele limitrofe sitului, arii ce pot constitui o reală zonă tampon, este necesară crearea unui ghid prin care să fie promovate măsurile durabile de conservare.A11.1.2. Promovarea ghidului de bune practici în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiști
Pentru a permite o utilizare a ghidului privind managementul durabil al pajiștilor în rândurile administratorilor de ferme, este nevoie de o intensă promovare a acestuia, precum și de o dezvoltare atentă a utilității unui astfel de ghid în rândul specialiștilor din domeniul zootehnic/agricol. Desigur, acest ghid va trata doar metodele ce pot fi implementate în vederea unei administrări "prietenoase cu mediul,,, metode ce vor constitui recomandări pentru fermele zootehnice.M11.2. Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște incluse în aria naturală protejată.A11.2.1. Realizarea unui grup de lucru pentru pregătirea includerii prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate, pentru contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște aflate în aria naturală protejată.
Pentru o coordonare mai bună a activităților din domeniul managementului pajiștilor, se va realiza un grup de lucru care să pregătească includerea măsurilor de conservare pentru contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște aflate în aria naturală protejată.A11.2.2. Integrarea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște incluse în aria naturală protejată.
Această măsură va garanta respectarea prevederilor prezentului Plan de Management în domeniul păscutului și a pajiștilor, activitate întâlnită la nivelul sitului. Rolul acestei măsuri este de a sincroniza Planul de Management și exploatarea resurselor în vederea promovării unui management durabil.0S12. Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricoleM12.1. Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejateA.12.1.1. Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate.
Pentru a permite dezvoltarea agriculturii în direcția metodelor prietenoase cu mediu, este necesară promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate. Prin aceste documente, agricultorii ce dețin terenuri în aria naturală protejată sau în apropierea acesteia își pot adapta practicile astfel încât să dezvolte o agricultură prietenoasă cu mediul și implicit promovarea produselor pe care le obțin ca produse bio.M12.2. Accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor.A12.2.1. Accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor agricole prin Planul Național de Dezvoltare Rurală
Prin această măsură se vor identifica și asigura sprijinul pentru fermierii din sit pentru a accesa pachetele din Măsura 10 - Agro-mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR. Pentru a facilita accesarea fondurilor, administratorii/custozii ariei naturale protejate vor oferi sprijin în procesul de aplicare, implementare și raportare a documentelor necesare.MR12.2.2. Evitarea cultivării sub folie de plastic - sere - pe suprafața sitului.
Acest mod de cultivare intensivă reduce habitatul de hrănire și reproducere pentru speciile țintă din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Interzicerea dezvoltării acestui tip de cultivare va permite menținerea structurii actuale de habitate.OS13. Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejateM13.1. Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ -A13.1.1. Includerea prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism
Procesul de elaborare a Planurilor Urbanistice Generale și a Planurilor Urbanistice zonale și a celorlalte programe, planuri sau strategii ce vizează o planificare a activităților economice, culturale, sociale în perimetrul sitului, vor fi luate în considerare activitățile de management incluse în Planul de Management al ariei naturale protejate și vor fi incluse în respectivele programe, planuri sau strategii.OS14. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejateM14.1.1. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.A14.1.1. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate.
Având în vedere măsurile de conservare implementate pentru a asigura o bună protecție ariei naturale protejate, produsele agricole ce se dezvoltă în perimetrul acesteia îndeplinesc mai ușor condițiile unor produse crescute în condiții sănătoase. Astfel, legarea lor de numele ariei naturale protejate poate să constituie un element cheie pentru promovarea acestora pe piața locală și națională.OS15. Elaborarea rapoartelor de activitate și comunicarea eficientă cu autoritățile din domeniu. M15.1. Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare.A.15.1.1. Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare.
Această activitate ține de managementul/administrarea ariei naturale protejate și implică derularea aspectelor legale/legislative ce sunt necesare. Această activitate se va derula pe toată perioada de implementare a planului de management în conformitate cu solicitările primite.M15.2. Trimiterea și completarea rapoartelor solicitate, în funcție de solicitările autorităților.A.15.2.1. Trimiterea și completarea acestora funcție de solicitările autorităților. Această activitate ține de managementul/administrarea ariei naturale protejate și implică o bună coordonare și colaborare cu autoritățile locale în vederea derulării în bune condiții a conservării ariei naturale protejate.8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități
Pentru o mai bună planificare și coordonare a activităților ce sunt necesare implementării Planului de management, acest capitol integrează într-o diagramă planificarea activităților. În acest plan de activități (Tabelul 8.1) sunt detaliate estimările în timp ale activităților planificate în Capitolul 7. Pentru fiecare activitate sunt asociate următoarele informații:a) Responsabil - persoana/instituție responsabilă cu urmărirea/coordonarea activității.b) Prioritatea - prioritatea de efectuare a activității relativ la celelalte activități din cadrul unui obiectiv general. Prioritatea este evaluată prin unul din următoarele calificative: mare, medie, mică.c) Partener - este furnizat numele partenerului extern (nume agent economic, ONG, asociație, etc), cu care administratorul ariei naturale protejate va colabora pentru îndeplinirea activității respective.
Tabel 8.1: Planificarea în timp a activităților
|
Nr |
Activitate |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
Prioritate |
Responsabil |
Partener |
||||||||||||||||
|
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
T1 |
T2 |
T3 |
T4 |
||||||
|
1 |
Obiectiv general Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, pentru speciile criteriu în desemnarea ariei naturale protejate |
||||||||||||||||||||||||
|
1.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere |
||||||||||||||||||||||||
|
1.1.1 |
Activitatea 1.1.1 |
|
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.1.2 |
Activitatea 1.1.2 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.1.3 |
Activitatea 1.1.3 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.1.4 |
Activitatea 1.1.4 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni |
||||||||||||||||||||||||
|
1.2.1 |
Activitatea 1.2.1 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.2.2 |
Activitatea 1.2.2 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.2.3 |
Activitatea 1.2.3 |
|
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.3 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni din zonele de pajiști |
||||||||||||||||||||||||
|
1.3.1 |
Activitatea 1.3.1 |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.3.2 |
Activitatea 1.3.2 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.3.3 |
Activitatea 1.3.3 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.3.4 |
Activitatea 1.3.4 |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.3.5 |
Activitatea 1.3.5 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.3.6 |
Activitatea 1.3.6 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.3.7 |
Activitatea 1.3.7 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere din habitatele acvatice |
||||||||||||||||||||||||
|
1.4.1 |
Activitatea 1.4.1 |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4.2 |
Activitatea 1.4.2 |
|
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4.3 |
Activitatea 1.4.3 |
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4.4 |
Activitatea 1.4.4 |
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4.5 |
Activitatea 1.4.5 |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4.6 |
Activitatea 1.4.6 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4.7 |
Activitatea 1.4.7 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.4.8 |
Activitatea 1.4.8 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.5 |
Măsură generală/Obiectiv specific Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă |
||||||||||||||||||||||||
|
1.5.1 |
Activitatea 1.5.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.5.2 |
Activitatea 1.5.2 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.5.3 |
Activitatea 1.5.3 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
1.6 |
Măsură generală/Obiectiv specific Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru refugiu și hrănire a speciilor de mamifere |
||||||||||||||||||||||||
|
1.6.1 |
Activitatea 1.6.1 |
|
|
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
2 |
Obiectiv general Evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ |
||||||||||||||||||||||||
|
2.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Evaluarea detaliată a populațiilor de amfibieni |
||||||||||||||||||||||||
|
2.1.1 |
Activitatea 2.1.1 |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
2.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Actualizarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
||||||||||||||||||||||||
|
2.2.1 |
Activitatea 2.2.1 |
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
2.2.2 |
Activitatea 2.2.2 |
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
3 |
Obiectiv general Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ |
||||||||||||||||||||||||
|
3.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Monitorizarea speciilor criteriu pentru care a fost desemnată aria naturală protejată |
||||||||||||||||||||||||
|
3.1.1 |
Activitatea 3.1.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
3.1.2 |
Activitatea 3.1.2 |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
3.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea unui studiu pentru evaluarea pagubelor produse de speciile de mamifere ihtiofage pe teritoriul amenajărilor piscicole din sit |
||||||||||||||||||||||||
|
3.2.1 |
Activitatea 3.2.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
ANPA |
|
|
4 |
Obiectiv general Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului |
||||||||||||||||||||||||
|
4.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Delimitarea ariei naturale protejate în vederea identificării clare a suprafețelor ce constituie obiectul conservării |
||||||||||||||||||||||||
|
4.1.1 |
Activitatea 4.1.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
4.1.2 |
Activitatea 4.1.2 |
|
|
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
4.2 |
Măsură generală/0biectiv specific Includerea prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului Siret |
||||||||||||||||||||||||
|
4.2.1 |
Activitatea 4.2.1 |
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
Apele române |
|
|
4.2.2 |
Activitatea 4.2.2 |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
Administrator |
Apele române |
|
|
5 |
0biectiv general Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management |
||||||||||||||||||||||||
|
5.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru a preveni activitățile ilegale |
||||||||||||||||||||||||
|
5.1.1 |
Activitatea 5.1.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
ONG |
|
|
5.1.2 |
Activitatea 5.1.2 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
5.1.3 |
Activitatea 5.1.3 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
ONG |
|
|
6 |
0biectiv general Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate |
||||||||||||||||||||||||
|
6.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Achiziționarea elementelor de logistică necesare |
||||||||||||||||||||||||
|
6.1.1 |
Activitatea 6.1.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
Administrator |
|
|
|
6.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Menținerea în condiții optime a elementelor de logistică necesare |
||||||||||||||||||||||||
|
6.2.1 |
Activitatea 6.2.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
Administrator |
|
|
|
7 |
Obiectiv general Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate |
||||||||||||||||||||||||
|
7.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Pregătirea personalului implicat în managementul ariei naturale protejate în vederea asigurării condițiilor necesare unei implementări eficiente |
||||||||||||||||||||||||
|
7.1.1 |
Activitatea 7.1.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
7.1.2 |
Activitatea 7.1.2 |
|
|
|
|
X |
X |
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
8 |
Obiectiv general Asigurarea unei conștientizări eficiente și specifice pentru publicul larg |
||||||||||||||||||||||||
|
8.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
||||||||||||||||||||||||
|
8.1.1 |
Activitatea 8.1.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
Primării |
|
|
8.1.2 |
Activitatea 8.1.2 |
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
|
Administrator |
Primării |
|
|
8.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
||||||||||||||||||||||||
|
8.2.1 |
Activitatea 8.2.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.2 |
Activitatea 8.2.2 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.3 |
Activitatea 8.2.3 |
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.4 |
Activitatea 8.2.4 |
|
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
X |
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.5 |
Activitatea 8.2.5 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.6 |
Activitatea 8.2.6 |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.7 |
Activitatea 8.2.7 |
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.8 |
Activitatea 8.2.8 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.9 |
Activitatea 8.2.9 |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
8.2.10 |
Activitatea 8.2.10 |
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
|
X |
|
|
Administrator |
ONG |
|
|
9 |
Obiectiv general Asigurarea unui management participativ pentru a oferii publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate |
||||||||||||||||||||||||
|
9.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor |
||||||||||||||||||||||||
|
9.1.1 |
Activitatea 9.1.1 |
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
9.1.2 |
Activitatea 9.1.2 |
|
|
|
|
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
9.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor |
||||||||||||||||||||||||
|
9.2.1 |
Activitatea 9.2.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
9.2.2 |
Activitatea 9.2.2 |
|
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
|
X |
X |
|
X |
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
9.2.3 |
Activitatea 9.2.3 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
9.2.4 |
Activitatea 9.2.4 |
|
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
Administrator |
UAIC, ONG |
|
|
10 |
Obiectiv general Promovarea utilizării durabile a pescăriilor: stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare |
||||||||||||||||||||||||
|
10.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea managementului durabil al pescăriilor |
||||||||||||||||||||||||
|
10.1.1 |
Activitatea 10.1.1 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ANPA |
|
|
10.1.2 |
Activitatea 10.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
|
Administrator |
|
|
|
10.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Încurajarea administratorilor zonelor piscicole pentru accesarea de compensații, stimulente și fonduri |
||||||||||||||||||||||||
|
10.2.1 |
Activitatea 10.2.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
ANPA |
|
|
10.3 |
Măsură generală/Obiectiv specific Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole |
||||||||||||||||||||||||
|
10.3.1 |
Activitatea 10.3.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
ANPA |
|
|
10.3.2 |
Activitatea 10.3.2 |
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
Administrator |
ANPA |
|
|
11 |
0biectiv general Promovarea utilizării durabile a pajiștilor |
||||||||||||||||||||||||
|
11.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiști |
||||||||||||||||||||||||
|
11.1.1 |
Activitatea 11.1.1 |
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
APIA, Primării |
|
|
11.1.2 |
Activitatea 11.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
|
Administrator |
APIA, Primării |
|
|
11.2 |
Măsură generală/0biectiv specific Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște incluse în aria naturală protejată |
||||||||||||||||||||||||
|
11.2.1 |
Activitatea 11.2.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Administrator |
APIA, Primării |
|
|
11.2.2 |
Activitatea 11.2.2 |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
APIA, Primării |
|
|
12 |
0biectiv general Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole |
||||||||||||||||||||||||
|
12.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole si de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate |
||||||||||||||||||||||||
|
12.1.1 |
Activitatea 12.1.1 |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
X |
|
Administrator |
APIA, Primării |
|
|
12.2 |
Măsură generală/0biectiv specific Accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor |
||||||||||||||||||||||||
|
12.2.1 |
Activitatea 12.2.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
APIA, Primării |
|
|
12.2.2 |
Activitatea 12.2.2 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
APIA, Primării |
|
|
13 |
Obiectiv general Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate |
||||||||||||||||||||||||
|
13.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ - |
||||||||||||||||||||||||
|
13.1.1 |
Activitatea 13.1.1 |
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
X |
|
|
Administrator |
Primării |
|
|
14 |
Obiectiv general Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate |
||||||||||||||||||||||||
|
14.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare necesare |
||||||||||||||||||||||||
|
14.1.1 |
Activitatea 14.1.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
|
|
|
14.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Trimiterea și completarea acestora funcție de solicitările autorităților |
||||||||||||||||||||||||
|
14.2.1 |
Activitatea 14.2.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
|
|
|
15.1 |
Obiectiv general Elaborarea rapoartelor de activitate și comunicarea eficientă cu autoritățile din domeniu. |
||||||||||||||||||||||||
|
15.1.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare, necesare. |
||||||||||||||||||||||||
|
15.1.1 |
Activitatea 15.1.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
|
|
|
15.2 |
Măsură generală/0biectiv specific Trimiterea și completarea rapoartelor solicitate, în funcție de solicitările autorităților. |
||||||||||||||||||||||||
|
15.2.1 |
Activitatea 15.2.1 |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
|
Administrator |
|
|
UAIC - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, 0NG - Organizații Non Guvernamentale, ANPA - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, APIA - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.8.2. Estimarea resurselor necesare
Estimarea resurselor umane, resurse materiale. Toate aceste resurse, atât resursele umane, cât și resursele materiale, sunt necesare pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Resursele includ timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale, dar și resursele materiale care reprezintă cheltuielile prevăzute/estimate (resursele financiare), infrastructură pentru implementarea și monitorizarea planului de management. Toate aceste resurse sunt centralizate în Tabelul 8.2.
Tabel 8.2: Estimarea resurselor necesare
|
Nr |
Activitate |
Resurse Umane |
Resurse Materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a administratorului - |
Resurse financiare estimate |
Alocare subprogram |
|||
|
Total - zile/om - |
Denumire |
U M |
Cantitate |
Total - monedă - |
Sursa fonduri |
|||
|
1 |
Obiectiv general Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, pentru speciile criteriu în desemnarea ariei naturale protejate |
|||||||
|
1.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere |
|||||||
|
1.1.1 |
Activitatea 1.1.1 |
- |
Contract de împădurire |
buc |
1 |
34.800,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.1.2 |
Activitatea 1.1.2 |
- |
Contract pentru instituirea perdelelor forestiere |
buc |
1 |
28.800,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.1.3 |
Activitatea 1.1.3 |
Ranger 600 |
Echipament de teren/Masina de teren |
pachet |
1 |
1.500.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.1.4 |
Activitatea 1.1.4 |
Ranger 600 |
Echipament de teren/Masina de teren |
pachet |
1 |
1.500.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 1.1 |
|
n/a |
|
|
3.063.600 |
n/a |
||
|
1.2 |
Măsură generală/0biectiv specific Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni |
|||||||
|
1.2.1 |
Activitatea 1.2.1 |
|
Contract de lucrări |
buc |
1 |
312.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.2.2 |
Activitatea 1.2.2 |
|
Contract de lucrări |
buc |
1 |
150.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.2.3 |
Activitatea 1.2.3 |
Responsabil tehnic 60 zile |
|
|
|
10.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 1.2 |
n/a |
n/a |
472.000 |
n/a |
||||
|
1.3 |
Măsură generală/0biectiv specific Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni din zonele de pajiști |
|||||||
|
1.3.1 |
Activitatea 1.3.1 |
Ranger 100 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.3.2 |
Activitatea 1.3.2 |
Ranger 100 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
- |
|
1.3.3 |
Activitatea 1.3.3 |
Ranger 100 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000,00 |
Fonduri UE, naționale, Proprii |
- |
|
1.3.4 |
Activitatea 1.3.4 |
Ranger 100 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
- |
|
1.3.5 |
Activitatea 1.3.5 |
Ranger 100 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
- |
|
1.3.6 |
Activitatea 1.3.6 |
Ranger 100 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
- |
|
1.3.7 |
Activitatea 1.3.7 |
Ranger 100 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000,00 |
Fonduri UE, Naționale, proprii |
- |
|
Total măsură generală 1.3 |
|
n/a |
1.400.000 |
n/a |
||||
|
1.4 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere din habitatele acvatice |
|||||||
|
1.4.1 |
Activitatea 1.4.1 |
- |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
1.000.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.4.2 |
Activitatea 1.4.2 |
- |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
1.500.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.4.3 |
Activitatea 1.4.3 |
- |
Contract de împădurire |
buc |
1 |
20.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.4.4 |
Activitatea 1.4.4 |
- |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
1.000.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.4.5 |
Activitatea 1.4.5 |
- |
Contract pentru instituirea perdelelor forestiere |
buc |
1 |
20.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.4.6 |
Activitatea 1.4.6 |
Ranger 50 |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.4.7 |
Activitatea 1.4.7 |
Ranger 50 |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.4.8 |
Activitatea 1.4.8 |
Ranger 50 |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 1.4 |
|
n/a |
3.840.000 |
n/a |
||||
|
1.5 |
Măsură generală/0biectiv specific Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă |
|||||||
|
1.5.1 |
Activitatea 1.5.1 |
Ranger 50 |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.5.2 |
Activitatea 1.5.2 |
Ranger 50 |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
1.5.3 |
Activitatea 1.5.3 |
Ranger 50 |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 1.5 |
|
n/a |
300.000 |
n/a |
||||
|
1.6 |
Măsură generală/Obiectiv specific Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru reproducere, refugiu și hrănire a speciilor de mamifere |
|||||||
|
1.6.1 |
Activitatea 1.6.1 |
|
Contract de împădurire |
buc |
1 |
20.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 1.6 |
|
n/a |
20.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 1 |
|
n/a |
9.095.600 |
n/a |
||||
|
2 |
Obiectiv general Evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ |
|||||||
|
2.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Evaluarea detaliată a populațiilor de amfibieni |
|||||||
|
2.1.1 |
Activitatea 2.1.1 |
2 herpetologi 300 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
600.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 2.1 |
|
n/a |
600.000 |
n/a |
||||
|
2.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Actualizarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|||||||
|
2.2.1 |
Activitatea 2.2.1 |
Responsabil tehnic 60 |
|
|
|
60.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
2.2.2 |
Activitatea 2.2.2 |
Responsabil tehnic 60 |
|
|
|
60.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 2.2 |
|
n/a |
120.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 2 |
|
n/a |
720.000 |
n/a |
||||
|
3 |
Obiectiv general Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ |
|||||||
|
3.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Monitorizarea speciilor criteriu pentru care a fost desemnată aria naturală protejată |
|||||||
|
3.1.1 |
Activitatea 3.1.1 |
2 experți mamifere 300 |
|
|
|
300.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
3.1.2 |
Activitatea 3.1.2 |
2 experți Herpetologie 300 |
|
|
|
300.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 3.1 |
|
n/a |
600.000 |
n/a |
||||
|
3.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea unui studiu pentru evaluarea pagubelor produse de speciile de mamifere ihtiofage pe teritoriul amenajărilor piscicole din sit |
|||||||
|
3.2.1 |
Activitatea 3.2.1 |
2 Ornitologi diferiți de ceilalți, 300 |
|
|
|
400.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 3.2 |
|
n/a |
400.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 3 |
|
n/a |
1.000.000 |
n/a |
||||
|
4 |
Obiectiv general Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului |
|||||||
|
4.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Delimitarea ariei naturale protejate în vederea identificării clare a suprafețelor ce constituie obiectul conservării |
|||||||
|
4.1.1 |
Activitatea 4.1.1 |
|
Contract de lucrări |
buc |
1 |
96.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
4.1.2 |
Activitatea 4.1.2 |
|
Contract de lucrări |
buc |
1 |
48.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 4.1 |
|
n/a |
144.000 |
n/a |
||||
|
4.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Includerea prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului Siret |
|||||||
|
4.2.1 |
Activitatea 4.2.1 |
|
Contract de servicii |
Buc |
1 |
20.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
4.2.2 |
Activitatea 4.2.2 |
|
Contract de servicii |
buc |
1 |
50.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 4.2 |
|
n/a |
70.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 4 |
|
n/a |
214.000 |
n/a |
||||
|
5 |
Obiectiv general Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management |
|||||||
|
5.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru a preveni activitățile ilegale |
|||||||
|
5.1.1 |
Activitatea 5.1.1 |
Ranger 200 |
Echipament de teren |
pachet |
1 |
200.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
5.1.2 |
Activitatea 5.1.2 |
- |
Contract de servicii |
buc |
1 |
70.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
5.1.3 |
Activitatea 5.1.3 |
Responsabil tehnic 100 |
|
|
|
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 5.1 |
|
n/a |
370.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 5 |
|
n/a |
370.000 |
n/a |
||||
|
6 |
Obiectiv general Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate |
|||||||
|
6.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Achiziționarea elementelor de logistică necesare |
|||||||
|
6.1.1 |
Activitatea 6.1.1 |
Expert de achiziții 200 |
|
|
|
300.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 6.1 |
|
n/a |
300.000 |
n/a |
||||
|
6.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Menținerea în condiții optime a elementelor de logistică necesare |
|||||||
|
6.2.1 |
Activitatea 6.2.1 |
Responsabil local 150 |
|
|
|
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 6.2 |
|
n/a |
400.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 6 |
|
n/a |
400.000 |
n/a |
||||
|
7 |
Obiectiv general Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate |
|||||||
|
7.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Pregătirea personalului implicat în managementul ariei naturale protejate, în vederea asigurării condițiilor necesare unei implementări eficiente |
|||||||
|
7.1.1 |
Activitatea 7.1.1 |
- |
Contract de servicii |
buc |
1 |
70.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii - |
|
|
7.1.2 |
Activitatea 7.1.2 |
- |
Contract de servicii |
buc |
1 |
50.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 7.1 |
|
n/a |
120.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 7 |
|
n/a |
120.000 |
n/a |
||||
|
8 |
Obiectiv general Asigurarea unei conștientizări eficiente și specifice pentru publicul larg |
|||||||
|
8.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|||||||
|
8.1.1 |
Activitatea 8.1.1 |
Responsabil local 50 |
|
|
|
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.1.2 |
Activitatea 8.1.2 |
Responsabil local 50 |
Contract de servicii |
buc |
1 |
50.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 8.1 |
|
150.000 |
n/a |
|
150.000 |
n/a |
||
|
8.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|||||||
|
8.2.1 |
Activitatea 8.2.1 |
Responsabil comunicare 100 |
Contract de servicii |
buc |
1 |
50.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.2 |
Activitatea 8.2.2 |
- |
Contract de servicii, site web |
buc |
1 |
10.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.3 |
Activitatea 8.2.3 |
- |
Contract de realizare film arie |
buc |
1 |
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.4 |
Activitatea 8.2.4 |
Responsabilul local/ore |
Resurse materiale |
set |
1 |
10.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.5 |
Activitatea 8.2.5 |
|
Contractul de servicii, panouri |
buc |
1 |
30.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.6 |
Activitatea 8.2.6 |
- |
Contract de lucrări |
buc |
1 |
288.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.7 |
Activitatea 8.2.7 |
Responsabil comunicare 100 |
Contractul de servicii, ghid |
buc |
1 |
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.8 |
Activitatea 8.2.8 |
Responsabil comunicare 50 |
Curs cu copii |
|
|
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.9 |
Activitatea 8.2.9 |
|
Contractul de servicii, expoziție |
buc |
1 |
40.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
8.2.10 |
Activitatea 8.2.10 |
Resposabil tehnic, 30 |
|
|
|
50.000 |
|
|
|
Total măsură generală 8.2 |
|
n/a |
608.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 8 |
|
n/a |
758.000 |
n/a |
||||
|
9 |
0biectiv general Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate |
|||||||
|
9.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor |
|||||||
|
9.1.1 |
Activitatea 9.1.1 |
Resposabil tehnic, 30 |
- |
- |
- |
30.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
9.1.2 |
Activitatea 9.1.2 |
|
Contract elaborare strategie de vizitare si comunicare |
buc |
1 |
130.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 9.1 |
|
n/a |
160.000 |
n/a |
||||
|
9.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor |
|||||||
|
9.2.1 |
Activitatea 9.2.1 |
|
Contract materiale informative - broșuri, pliante, cărți |
buc |
1 |
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
9.2.2 |
Activitatea 9.2.2 |
Responsabil de comunicare, responsabil tehnic |
Instruire pentru proprietarii de pensiuni |
|
|
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
9.2.3 |
Activitatea 9.2.3 |
|
Contract pentru ghid promovare turism |
buc |
1 |
20.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
9.2.4 |
Activitatea 9.2.4 |
|
Contract de lucrări (popas turistic, trasee) |
buc |
1 |
40.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 9.2 |
|
n/a |
90.000 |
|
||||
|
Total obiectiv general 9 |
|
n/a |
250.000 |
|
||||
|
10 |
0biectiv general Promovarea utilizării durabile a pescăriilor: stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare |
|||||||
|
10.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Promovarea managementului durabil al pescăriilor |
|||||||
|
10.1.1 |
Activitatea 10.1.1 |
|
Contract elaborare ghid pentru pescării |
buc |
1 |
20.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
10.1.2 |
Activitatea 10.1.2 |
Responsabilul de comunicare 10 |
Diseminare informații din ghid |
|
|
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 10.1 |
|
n/a |
35.000,00 |
n/a |
||||
|
10.2 |
Măsură generală/0biectiv specific Încurajarea administratorilor zonelor piscicole pentru accesarea de compensații, stimulente și fonduri |
|||||||
|
10.2.1 |
Activitatea 10.2.1 |
Responsabil tehnic/ responsabil local |
|
|
|
40.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 10.2 |
|
n/a |
40.000,00 |
n/a |
||||
|
10.3 |
Măsură generală/Obiectiv specific Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole |
|||||||
|
10.3.1 |
Activitatea 10.3.1 |
Responsabil tehnic/ responsabil local 10 |
|
|
|
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
10.3.2 |
Activitatea 10.3.2 |
Responsabil tehnic/ responsabil local 10 |
|
|
|
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 10.3 |
|
n/a |
30.000 |
|
||||
|
Total obiectiv general 10 |
|
n/a |
105.000 |
|
||||
|
11 |
Obiectiv general Promovarea utilizării durabile a pajiștilor |
|||||||
|
11.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiști |
|||||||
|
11.1.1 |
Activitatea 11.1.1 |
|
Contract elaborare ghid pentru pescării |
buc |
1 |
20.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
11.1.2 |
Activitatea 11.1.2 |
Responsabilul de comunicare 40 |
Diseminare informații din ghid |
|
|
50.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 11.1 |
|
n/a |
70.000,00 |
n/a |
||||
|
11.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște incluse în aria naturală protejată |
|||||||
|
11.2.1 |
Activitatea 11.2.1 |
Responsabil tehnic/ responsabil local 10 |
|
|
|
10.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
11.2.2 |
Activitatea 11.2.2 |
Responsabil tehnic/ responsabil local 10 |
|
|
|
30.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 11.2 |
|
n/a |
40.000,00 |
|
||||
|
Total obiectiv general 11 |
|
n/a |
110.000,00 |
|
||||
|
12 |
Obiectiv general Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole |
|||||||
|
12.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate |
|||||||
|
12.1.1 |
Activitatea 12.1.1 |
|
Multiplicare ghid și diseminare |
|
|
15.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 12.1 |
|
n/a |
15.000 |
n/a |
||||
|
12.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor |
|||||||
|
12.2.1 |
Activitatea 12.2.1 |
Responsabil tehnic 40 |
|
|
|
50.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
12.2.2 |
Activitatea 12.2.2 |
|
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Total măsură generală 12.2 |
|
n/a |
50.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 12 |
|
n/a |
65.000 |
n/a |
||||
|
13 |
Obiectiv general Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate |
|||||||
|
13.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ - |
|||||||
|
13.1.1 |
Activitatea 13.1.1 |
Responsabil tehnic 150 |
|
|
|
100.000 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 13.1 |
|
n/a |
100.000 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 13 |
|
n/a |
100.000 |
n/a |
||||
|
14 |
Obiectiv general Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate |
|||||||
|
14.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate |
|||||||
|
14.1.1 |
Activitatea 14.1.1 |
Responsabil tehnic 50 |
Contract de servicii- promovarea locala |
buc |
1 |
150.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
|
|
n/a |
150.000,00 |
|
||||
|
Total măsură generală 14.1 |
|
n/a |
150.000,00 |
|
||||
|
15 |
Obiectiv general Elaborarea rapoartelor de activitate și comunicarea eficientă cu autoritățile din domeniu. |
|||||||
|
15.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare necesare |
|||||||
|
15.1.1 |
Activitatea 15.1.1 |
Responsabil tehnic 100 |
Contract de servicii- contabilitate |
buc |
1 |
150.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 15.1 |
|
n/a |
150.000,00 |
n/a |
||||
|
15.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Trimiterea și completarea acestora în funcție de solicitările autorităților |
|||||||
|
15.2.1 |
Activitatea 15.2.1 |
Responsabil tehnic 100 |
|
|
|
150.000,00 |
Fonduri UE, naționale, proprii |
|
|
Total măsură generală 15.2 |
|
n/a |
150.000,00 |
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 15 |
|
n/a |
300.000,00 |
n/a |
||||
Pentru evidențierea rezultatelor obținute în cadrul prezentului Plan de Management se vor realiza raportări periodice, exprimate în formatul An și Trimestru (Tabelul 9.1). De asemenea, se va realiza și un raport la momentul începerii derulării planului de management.
Tabel 9.1: Raportări periodice
|
Nr |
Denumire |
Moment raportare |
Activități incluse în raportare |
|
|
An |
Trimestru |
|||
|
1. |
Raportare de început |
1 |
|
Toate activitățile |
|
2. |
Raportare anul 1 |
2 |
1 |
Toate activitățile |
|
3. |
Raportare anul 2 |
3 |
1 |
Toate activitățile |
|
4. |
Raportare anul 3 |
4 |
1 |
Toate activitățile |
|
5. |
Raportare anul 4 |
5 |
1 |
Toate activitățile |
|
6. |
Raportare anul 5 |
5 |
4 |
Toate activitățile |
În această secțiune de urmărire a activităților planificate se vor completa datele referitoare la resursele consumate, procentul de îndeplinire, precum și rezultatele obținute în urma acestor activități (Tabelul 9.2).
Tabel 9.2: Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
|
Nr |
Activitate |
Resurse umane |
Resurse materiale |
Resurse financiare estimate |
Procent îndeplinire |
Rezultate |
Obs. |
|
|
Cheltuieli |
Cheltuieli |
Total - monedă |
Sursă fonduri |
|||||
|
1 |
Obiectiv general Asigurarea conservării speciei, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă, pentru speciile criteriu în desemnarea ariei naturale protejate |
|||||||
|
1.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de hrănire și deplasare pentru speciile de mamifere |
|||||||
|
1.1.1 |
Activitatea 1.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.2 |
Activitatea 1.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.3 |
Activitatea 1.1.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.1.4 |
Activitatea 1.1.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 1.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
1.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime pentru deplasarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni |
|||||||
|
1.2.1 |
Activitatea 1.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.2.2 |
Activitatea 1.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.2.3 |
Activitatea 1.2.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 1.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
1.3 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni din zonele de pajiști |
|||||||
|
1.3.1 |
Activitatea 1.3.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.2 |
Activitatea 1.3.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.3 |
Activitatea 1.3.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.4 |
Activitatea 1.3.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.5 |
Activitatea 1.3.5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.6 |
Activitatea 1.3.6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.7 |
Activitatea 1.3.7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 1.3 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
1.4 |
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea condițiilor optime de reproducere și hrănire pentru speciile de amfibieni, reptile și mamifere din habitatele acvatice |
|||||||
|
1.4.1 |
Activitatea 1.4.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4.2 |
Activitatea 1.4.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4.3 |
Activitatea 1.4.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4.4 |
Activitatea 1.4.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4.5 |
Activitatea 1.4.5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4.6 |
Activitatea 1.4.6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4.7 |
Activitatea 1.4.7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.4.8 |
Activitatea 1.4.8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 1.4 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
1.5 |
Măsură generală/0biectiv specific Menținerea utilizării terenului în starea și mai ales în condițiile existente în prezent, pentru a asigura condițiile necesare speciilor țintă |
|||||||
|
1.3.1 |
Activitatea 1.3.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.2 |
Activitatea 1.3.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
1.3.3 |
Activitatea 1.3.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 1.3 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
1.6 |
Măsură generală/0biectiv specific Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru reproducere, refugiu și hrănire a speciilor de mamifere |
|||||||
|
1.6.1 |
Activitatea 1.6.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 1.6 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
2 |
0biectiv general Evaluarea detaliată pentru speciile de interes conservativ |
|||||||
|
2.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Evaluarea detaliată a populațiilor de amfibieni |
|||||||
|
2.1.1 |
Activitatea 2.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 2.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
2.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Actualizarea formularului standard Natura 2000 al sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni |
|||||||
|
2.2.1 |
Activitatea 2.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
2.2.2 |
Activitatea 2.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 2.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
3 |
Obiectiv general Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes conservativ |
|||||||
|
3.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Monitorizarea speciilor criteriu pentru care a fost desemnată aria naturală protejată |
|||||||
|
3.1.1 |
Activitatea 3.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
3.1.2 |
Activitatea 3.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 3.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
3.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea unui studiu pentru evaluarea pagubelor produse de speciile de mamifere ihtiofage pe teritoriul amenajărilor piscicole din sit |
|||||||
|
3.2.1 |
Activitatea 3.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 3.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 3 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
4 |
Obiectiv general Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului |
|||||||
|
4.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Delimitarea ariei naturale protejate în vederea identificării clare a suprafețelor ce constituie obiectul conservării |
|||||||
|
4.1.1 |
Activitatea 4.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
4.1.2 |
Activitatea 4.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 4.1 |
|
n/a |
|
n.a |
||||
|
4.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Includerea prevederilor Planului de Management al ariei naturale protejate în Planul de Management al bazinului Siret |
|||||||
|
4.2.1 |
Activitatea 4.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
4.2.2 |
Activitatea 4.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 4.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 4 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
5 |
0biectiv general Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management |
|||||||
|
5.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru a preveni activitățile ilegale |
|||||||
|
5.1.1 |
Activitatea 5.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
5.1.2 |
Activitatea 5.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
5.1.3 |
Activitatea 5.1.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 5.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 5 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
6 |
0biectiv general Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate |
|||||||
|
6.1 |
Măsură generală/0biectiv specific Achiziționarea elementelor de logistică necesare |
|||||||
|
6.1.1 |
Activitatea 6.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 6.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
6.2 |
Măsură generală/0biectiv specific Menținerea în condiții optime a elementelor de logistică necesare |
|||||||
|
6.2.1 |
Activitatea 6.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 6.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 6 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
7 |
Obiectiv general Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul ariei naturale protejate |
|||||||
|
7.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Pregătirea personalului implicat în managementul ariei naturale protejate, în vederea asigurării condițiilor necesare unei implementări eficiente |
|||||||
|
7.1.1 |
Activitatea 7.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
7.1.2 |
Activitatea 7.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 7.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 7 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
8 |
Obiectiv general Asigurarea unei conștientizări eficiente și specifice pentru publicul larg |
|||||||
|
8.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|||||||
|
8.1.1 |
Activitatea 8.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.1.2 |
Activitatea 8.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 8.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
8.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului |
|||||||
|
8.2.1 |
Activitatea 8.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.2 |
Activitatea 8.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.3 |
Activitatea 8.2.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.4 |
Activitatea 8.2.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.5 |
Activitatea 8.2.5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.6 |
Activitatea 8.2.6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.7 |
Activitatea 8.2.7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.8 |
Activitatea 8.2.8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.9 |
Activitatea 8.2.9 |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.2.10 |
Activitatea 8.2.10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 8.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 8 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
9 |
Obiectiv general Asigurarea unui management participativ pentru a oferi publicului un acces facil pentru vizitarea ariei naturale protejate |
|||||||
|
9.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea Strategiei de management a vizitatorilor |
|||||||
|
9.1.1 |
Activitatea 9.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
9.1.2 |
Activitatea 9.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 9.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
9.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor |
|||||||
|
9.2.1 |
Activitatea 9.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
9.2.2 |
Activitatea 9.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
9.2.3 |
Activitatea 9.2.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
9.2.4 |
Activitatea 9.2.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 9.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 9 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
10 |
Obiectiv general Promovarea utilizării durabile a pescăriilor: stuf, calitatea și nivelul apei, modalități de gestionare |
|||||||
|
10.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea managementului durabil al pescăriilor |
|||||||
|
10.1.1 |
Activitatea 10.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
10.1.2 |
Activitatea 10.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 10.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
10.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Încurajarea administratorilor zonelor piscicole pentru accesarea de compensații, stimulente și fonduri |
|||||||
|
10.2.1 |
Activitatea 10.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 10.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
10.3 |
Măsură generală/Obiectiv specific Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pescăriilor în contractele de administrare ale fermelor piscicole |
|||||||
|
10.3.1 |
Activitatea 10.3.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
10.3.2 |
Activitatea 10.3.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 10.3 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 10 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
11 |
Obiectiv general Promovarea utilizării durabile a pajiștilor |
|||||||
|
11.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a pajiștilor și promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor de pajiști |
|||||||
|
11.1.1 |
Activitatea 11.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
11.1.2 |
Activitatea 11.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 11.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
11.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Includerea măsurilor și regulilor de administrare durabilă a pajiștilor în contractele de închiriere și în amenajamentele pastorale a suprafețelor de pajiște incluse în aria naturală protejată |
|||||||
|
11.2.1 |
Activitatea 11.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
11.2.2 |
Activitatea 11.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 11.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 11 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
12 |
Obiectiv general Promovarea utilizării durabile a terenurilor agricole |
|||||||
|
12.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu - GAEC - în rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate |
|||||||
|
12.1.1 |
Activitatea 12.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 12.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
12.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Accesarea de fonduri europene pentru administrarea durabilă a terenurilor |
|||||||
|
12.2.1 |
Activitatea 12.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
12.2.2 |
Activitatea 12.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 12.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 12 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
13 |
Obiectiv general Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate |
|||||||
|
13.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Luarea în considerare a prevederilor Planului de management - inclusiv a zonării funcționale internă a ariei naturale protejate - în procesul de elaborare a planurilor de urbanism - PUG, PUZ - |
|||||||
|
13.1.1 |
Activitatea 13.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 13.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 13 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
14 |
Obiectiv general Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate |
|||||||
|
14.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla ariei naturale protejate |
|||||||
|
14.1.1 |
Activitatea 14.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 14.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 14 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
15 |
Obiectiv general Elaborarea rapoartelor de activitate și comunicarea eficientă cu autoritățile din domeniu. |
|||||||
|
15.1 |
Măsură generală/Obiectiv specific Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare necesare |
|||||||
|
15.1.1 |
Activitatea 15.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 15.1 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
15.2 |
Măsură generală/Obiectiv specific Trimiterea și completarea acestora funcție de solicitările autorităților |
|||||||
|
15.2.1 |
Activitatea 15.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
Total măsură generală 15.2 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
|
Total obiectiv general 15 |
|
n/a |
|
n/a |
||||
În această secțiune se vor indica (marcare cu un simbol, de exemplu "x") trimestrele activităților începute, în derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitate.
Tabel 9.3: Activități planificate
|
Activitate |
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
|||||||||||||||
|
T 1 |
T 2 |
T 3 |
T 4 |
T 1 |
T 2 |
T 3 |
T 4 |
T 1 |
T 2 |
T 3 |
T 4 |
T 1 |
T 2 |
T 3 |
T 4 |
T 1 |
T 2 |
T 3 |
T 4 |
|
|
Activitatea 1.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.1.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.1.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.2.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.3.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.3.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.3.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.3.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.3.5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.3.6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.3.7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.4.8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.5.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.5.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.5.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 1.6.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 2.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 2.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 2.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 3.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 3.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 3.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 4.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 4.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 4.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 4.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 5.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 5.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 5.1.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 6.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 6.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 7.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 7.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.9 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 8.2.10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 9.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 9.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 9.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 9.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 9.2.3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 9.2.4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 10.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 10.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 10.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 10.3.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 10.3.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 11.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 11.1.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 11.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 11.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 12.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 12.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 12.2.2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 13.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 14.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 15.1.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Activitatea 15.2.1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ahlen I. și Baagoe H.J. 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field identification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1- 2 -: 137-150.
APLR - Asociația pentru Protecția Liliecilor din România 2010. Determinatorul speciilor de lilieci - Chiroptera - din România - ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-197907-6, 48 p.
Arntzen, J.W. 1995. European newts: a model system for evolutionary studies. pp. 26-32 , In: Llorente et al. (eds.) Scientia Herpetologica
Babik, W., Branicki, W., Crnobrnja-Isailovic, J., Cogalniceanu, D., Sas, I., Olgun, K., Poyarkov, N.A., Garcia-Paris, M. și Arntzen, J.W. 2005. Phylogeography of two European newt species - discordance between mtDNA and morphology. Molecular Ecology 14, 24752491.
Badea L., Gâștescu P., Velcea V., Bogdan O., Donisă I., Dragomirescu Ș., Florea N., Niculescu Ghe., Popova-Cucu A., Roșu A. și Sencu V. 1983. Geografia României, Vol. I. Editura Academiei R.S.R.
Barataud M. 1999. Ballades dans l'inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.
Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. și Vohralik V. 2003. Bats - Mammalia: Chiroptera - of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245-237.
Boye P. și Dietz M. 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.
Botnariuc N. și Tatole V. 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. "Gr. Antipa", București, 260 p.
Bouroș G., 2014. Feeding habits of the eurasian otters Lutra lutra, living in Putna Vrancea Natural Park in the Eastern Carpathians, Studia Universitatis "Vasile Goldiș", Seria Științele Vieții Vol. 24, issue 3, 2014, pp.317-322
Bouroș, G., 2014. Status of the European otter - Lutra lutra Linnaeus, 1758 - in România. Romanian Journal of Biology - Zoology, Academia Română, Institutul de Biologie, 59- 1 -: 7586.
Callaghan, D. A. 1999. European Union Species Action Plan: Ferruginous Duck (Althea nervosa). Council of Europe Publishing, Strasbourg.
Carboneras, C. 1992. Anatidae (Ducks, Geese, and Swans). In: del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J. (ed.), Handbook of the birds of the world, pp. 536-628. Lynx Edicions, Barcelona, Spain
Chanin P. 2003. Ecology of the European Otter. Conserving Natura 2000 Rivers Ecology Series No. 10. English Nature, Peterborough.
Cogălniceanu, D., Aioanei, F. și Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. [Amphibians of România]. Editura Ars Docendi, p. 1-114;
Cogălniceanu, D. 1997. Triturus montandoni (Boulenger, 1880). In: Gasc J. P., (ed.). Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe, pp. 84-85. Museum Național D'Histoire Naturelle, Paris.
Covaciu-Marcov, S.-D., Cicort-Lucaciu, A.-Ș., Sas, I., Strugariu, A., Cacuci, P. și Gherghel, I. 2008. Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from northern Moldavia (Suceava and Botoșani Counties, România). North-Western Journal of Zoology 4(Supplement 1): S25-S47.
Covaciu-Marcov, S.-D., Cicort-Lucaciu și A.-Ș., Ferenți, S. 2007. Some low altitude Triturus montandonii (Amphibia: Salamandridae) population records from Oaș region, North-Western România. North Western Journal of Zoology 3 (2): 109-114
Cramp, S. și Simmons, K.E.L. (eds) 1977. The Birds of the Western Palaearctic. Vol I. Oxford University Press, Oxford.
Cramp S. și Perrins C.M. (ed.) 1993. The Birds of the Western Palearctic. Vol. VII. Oxford University Press, Oxford.
Cramp, S. 1985. Handbook of the birds of Europe, the Middle East and Africa. The birds of the western Palearctic vol IV: terns to woodpeckers. Oxford University Press, Oxford.
Csaba D. și Attila K. 2005. Carnivores and humans. Can they peacefully exist in România?, Milvus Group, Royal Netherlans Embassy
Decu V., Murariu D. și Gheorghiu V. 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie "Emil Racovița", București, 521 p.
del Hoyo, J., Elliott, A. și Sargatal, J. (eds) 1992. Handbook of the birds of the world. Vol 1. Ostrich to Ducks. Lynx Edicions, Barcelona
del Hoyo, J., Elliott, A. și Sargatal, J. (eds) 1994. Handbook of the birds of the world. Vol 2. New World Vultures to Guineafowl. Lynx Edicions, Barcelona
del Hoyo, J.; Elliott și A. Sargatal, J. 1996. Handbook of the Birds of the World, vol. 3: Hoatzin to Auks. Lynx Edicions, Barcelona, Spain.
del Hoyo, J. Elliott, A. și Sargatal, J. 1996. Handbook of the Birds of the World, vol. 3: Hoatzin to Auks. Lynx Edicions, Barcelona, Spain.
Dietz C. și Helversen O. V. 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen - Germany -, 72 p.
Erlinge, Sam. 1967. Home range of the otter Lutra lutra in Southern Sweden. Oikos, 18, 81-98
Erlinge, Sam. 1968. Territoriality of the Otter Lutra lutra L. Oikos. 19. 81-98
Florea, N. și Munteanu, I. 2012. Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Edit. Estfalia, București
Florea, N. și Munteanu, I. 2003. Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, Edit. Estfalia, București
Gherghel, I și Ile, R.D. 2006. Contributions to the distribution of Amphibia, Caudata County, România. North-Western Journal of Zoology 2 (1): 44-46.
Gochfeld, M. Burger, J. și Garcia, E.F.J. 2018. Black Tern (Chlidonias niger). In: del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J.; Christie, D.A.; de Juana, E. (ed.), Handbook of the Birds of the World Alive, pp. Lynx Edicions. Barcelona.
Fuhn. E I. 1960. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 1: Amphibia. București : Editura Academiei Republicii Populare România, 288 p;
Fuhn E. I. și Vancea, Șt. 1961. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 2: Reptilia - Țestoase, șopârle, șerpi -. București: Editura Academiei Republicii Populare România, 352p;
Iftime, A. 2005. în: Botnariuc, N., și Tatole., V: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Editura Academiei Române, București, România;
Ionesei L., Ionesei B., Lungu A., Roșca V. și Ionesei V. 2005. Sarmațianul mediu și superior de pe Platforma Moldovenească. Editura Academiei Române.
Ionesi L. 1994. Geologia unităților de platformă și a orogenului Nord Dobrogean. Editura Tehnică, București.
IUCN 2017. Bombina bombina. http://www.iucnredlist.org/details/2865/0. Consultat la data de 02/02/2018.
IUCN 2017. Emys orbicularis. http://www.iucnredlist.org/details/7717Z0. Consultat la data de 02/02/2018.
Juravle D., T. 2016. Curs Geologia României. UAIC Iași.
Kruuk H. 1992. Scent marking by otters - Lutra lutra -: signaling the use of resources. Behavioral Ecology, Volume 3, Issue 2, 1 July 1992, Pages 133-140
Kruuk H, Carss DN, Conroy JWH și Durbin L 1993. Otter Lutra lutra L. numbers and fish productivity in rivers in N.E. Scotland, Symposia of the Zoological Society of London, 63 171-191
Kruuk H. 2006. Otters: ecology, behaviour and conservation, Oxford University Press,
Kuhn, R., Ansorge, H., Godynicki, S și Meyer, W. 2010. "Hair density in the Eurasian otter Lutra lutra and the sea otter Enhydra lutris."Acta theriologica 55 - 3 -: 221-222.
Kyne MJ, Small CM și Fairley JS 1989. The food of the otters Lutra lutra in the Irish Midlands and a comparison with that of mink Mustela vison in the same region, Preceeding of the Royal Irish Academy, partea B, 89, 33-46
Lanszki, J., Szeles, L. G. și Yoxon, G. 2009. Diet composition of otters - Lutra lutra l. - living on small watercourses in southwestern Hungary, Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae 55 - 3 -, pp. 293-306
Lanszki J, Kormendi S, Hancz C și Martin TG 2001. Examination of some factors affecting selection of fish prey by otters Lutra lutra living by eutrophic fish ponds, Journal of Zoology, London, 255, 97-103.
Le Cren ED, 1951. The length-weight relationship and seasonal cycle in gonad weight and condition in the perch Perca fluviatilis, Journal of Animal Ecology, 20, 201-219
Macdonald D.W. și Barrett P. 1993. Mammals of Europe, Princeton Field Guides, Princeton University Press, New Jersey
Macarovici M. și Turculeț I. 1972. Paleontologia stratigrafică a României. Editura Tehnică, București.
Mason, C.F. și Macdonald, S.M. 1986. Otters: Ecology and Conservation. Cambridge University Press, Cambridge, UK.
Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. și Pocora I. 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.
Mutihac V. și Ionesi L. 1974. Geologia României. Editura Tehnică, București.
Obrist M. K., Boesch R. și Fluckiger P. F. 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68 - 4 -: 307-322.
Palazon S., Ruiz-Olmo J. și Gosalbez J. 2008. Autumn-winter diet of three carnivores, European mink - Mustela lutreola -, Eurasian otter - Lutra lutra - and small-spotted genet - Genetta genetta -, in northern Spain. Animal Biodiversity and Conservation 31.2. pp. 37-43
Parsons S. și Jones G. 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656.
Pocora I. E., și Pocora V. 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 211 p.
PM - Planul de Management în proiectul "Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" www.batlife.ro, 2013 - 202 p -.
Reuther C. și Hilton-Taylor C. 2004. Lutra lutra. In: IUCN 2007. 2007 IUCN Red List of Threatened Species.
Rafinski J. și Arntzen J.W. 1987. Biochemical systematics of the Old World newts, genus Triturus: allozyme data. Herpetologica, 43, 446-457.
Rădoane N. 2002. Geografia fizică a României, Edit Universității din Suceava, Suceava.
Russo D. și Jones G. 1999. The social calls of calls of Kuhl's pipistrelles Pipistrellus kuhlii - Kuhl, 1819 -: structure and variation - Chiroptera: Vepertilionidae -. J. Zool. Lond. 249, 467481.
Russo D. și Jones G. 2002. Identification of twenty-two bat species - Mammalia: Chiroptera - from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103.
Russo B. și Jones G. 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.
Russ J. 1999. The bats of Britain andIreland. Echolocation Calls, SoundAnalysis andSpecies Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.
Saulea E. 1967. Harta geologică 1:200.000 Suceava. Editura Întreprinderea poligrafică "Informația", București.
Schober W. și Grimmberger W. 1996. The bats of Europe andNorth America. Seal of aproveal - ASPCA -, 210 p.
Secu C. V. și Rusu C. 2008. Geografia solurilor cu elemente de pedologie, Edit Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași.
Secu C., Niacșu L. și Roșca B. 2007. Propunere de standardizare a legendei hărții solurilor pentru utilizatorii S.I.G. Lucrări Științifice - vol 50, seria Agronomie, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași, p. 192 - 196
Strugariu, A., Zamfirescu, S.R., Nicoară, A., Gherghel. I., Sas, I., Pușcașu, C.M. și Bugeac, T. 2008. Preliminary data regarding the distribution and status of the herpetofauna in Iași County (România). North-Western Journal of Zoology 4(Supplement 1): S1-S23
Strugariu, Al, Gherghel, I, Huțuleac-Volosciuc, M.V., Sas, I, Sahlean, T.C. și Pușcașu, Cr. M. 2006. Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County (România). Anal. Univ. Oradea. Fasc. Biologie, TOM XIII.: 39-47
Torok Z., Ghira I., Sas I. și Zamfirescu Ș. R. 2013. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică "Delta Dunării", Tulcea.
Urban, E.K., Fry, C.H. și Keith, S. 1986. The Birds of Africa, Volume II. Academic Press, London.
Yosef, R., Internațional Shrike Working Group și Christie, D.A. 2012. Red-backed Shrike (Lanius collurio). In: del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. and de Juana, E. (eds), Handbook of the Birds of the World Alive, Lynx Edicions, Barcelona.
Zuffi, M.A.L. și Gariblodi, A., 1995. Geographical patterns of italian Emys orbicularis: a biometrical analysis. Scientica herpetologica, 120-123.
Watt JP, 1993. Ontogeny of hunting behaviour of otters Lutra lutra L. in a marini environment. Symposia of the Zoological Society of London, 65, 87 - 104
Weir, L. A., și Mossman, M. J. - 2005 -. North American amphibian monitoring program - NAAMP -.
*** Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
*** CLMAN, Seturile de măsuri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola, Fundația Carpați.
*** Conform art. 21 al actului normativ amintit, planurile de management și regulamentele se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative, se avizează de către consiliile științifice, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului.
*** Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice
*** Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
*** Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973;
*** Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;
*** Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;
*** Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonele umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice;
*** Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
*** Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
*** Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificările și completările ulterioare.
ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se administrează conform Ordonanței de urgență a Guvernului 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, având la bază Planul de Management și Regulamentul, care sunt obligatoriu de respectat de către administrator și de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul acestuia.
*** MEMORIU General de actualizare a Planului Urbanistic General al Comunei Horodniceni, jud. Suceava - 2011 -
*** Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011;
*** Ordinul ministrul mediului și schimbărilor climatice 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate;
*** Master Plan - Componenta "J" - al județului Suceava, cap. 5 - 2018 -
*** Plan Local de Dezvoltare Durabilă al mun. Fălticeni - 2004 -
*** Plan Urbanistic General al comunei Moara - 2014 -
*** Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Rădășeni, județul Suceava - 2013 -
Site web www.primariacomuneibosanci.ro
*** Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Fălticeni, jud. Suceava - 2011
*** Raport de monitorizare a Strategiei de dezvoltare socială și economică a județului Suceava 2011-2020
*** Strategia de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală "Valea Șomuzului" - varianta actualizată, 2017 -11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
Anexa nr. 1. Regulamentul ariei naturale protejate
Anexa nr. 2. Fotografii
Anexa nr. 3. Hărți/seturi de date geospațiale - GIS -3.1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate3.5. Harta geologică3.6. Hartă hidrografică3.7. Hartă solurilor3.8. Harta temperaturilor - medii multianuale3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale3.12. Hărțile distribuției speciilor3.13. Harta unităților administrativ-teritoriale3.14. Harta utilizării terenului3.15. Harta juridică a terenului3.16. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate3.17. Harta privind perimetrul construit al localităților3.18. Harta construcțiilor3.19. Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural național3.21. Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate3.22. Harta amenințărilor la nivelul ariei naturale protejate3.23. Harta distribuției impacturilor asupra speciilorAnexa nr. 1la Planul de management pentru aria naturală protejată ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE
ROSCI0310 LACURILE FĂLTICENI
Capitolul I Cadrul general: Înființarea, scopul și limitele ROSCI0310 Lacurile FălticeniArticolul 1 Prezentul Regulament stabilește regulile care trebuie respectate în perimetrul sitului Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.(1) Prezentul Regulament este realizat în conformitate cu prevederile art. 21, alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Situl de importanță comunitară ROSCI0310 Lacurile Fălticeni (numită în continuare aria naturală protejată Lacurile Fălticeni) este arie naturală protejată de interes comunitar - categoria arie de protecție specială conform Directivei nr. 42/1992/EEC, desemnată prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011 (cod sit ROSCI0310), publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 846/29.XI.2011, pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Articolul 2 Baza legală pentru prezentul Regulament este constituită din următoarele acte normative:a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare.c) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011.d) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial. Articolul 3 Scopul desemnării ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni îl constituie conservarea speciilor de mamifere (Lutra lutra, Myotis bechsteinii și Myotis sasycneme), amfibieni (Bombina bombina, Triturus cristatus) și reptile (Emys orbicularis); este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. Articolul 4(1) Limitele ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au fost stabilite de Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011. Limitele în format vectorial (proiecție Stereo 70) se pot lua de pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.(2) Conform limitelor publicate pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, suprafața Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni însumează 876 ha, iar a sitului ROSPA0064 727 ha.(3) Aria naturală protejată Fălticeni, pentru menținerea diversității biologice la nivel european, a rețelei Natura 2000, a fost desemnat pentru conservarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni de interes comunitar prezentate în Formularul Standard NATURA 2000, care se găsește pe pagina de internet a autorității centrale pentru protecția mediului.(4) Listă cu speciile de mamifere, reptile și amfibieni de interes conservativ protejate pe teritoriul Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se găsește în Anexa nr. I a prezentului Raport Intermediar, respectiv în Anexa nr. 3 la Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011 Articolul 5 Din punct de vedere administrativ, aria naturală protejată Lacurile Fălticeni se află în județul Suceava, fiind suprapusă următoarelor unități teritorial-administrative: Fălticeni, Bosanci, Horodniceni, Moara, Rădășeni, Bunești. Articolul 6 Responsabilitatea administrării ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni revine administratorului. În acest scop, administratorul își însușește Planul de management și urmărește respectarea lui. Articolul 7 Obiectivul prezentului Regulament este de a stabili regulile necesare pentru conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul II Reglementarea activităților în aria naturală protejată lacurile Fălticeni. Protecția factorilor de mediuArticolul 8(1) Pentru protecția speciilor incluse în anexele Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt interzise:a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;b) perturbarea în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;c) distrugerea și/sau culegerea puilor și ouălor din natură;d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;e) deținerea, transportul, comerțul său schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente.(2) Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel în teritoriul sitului.(3) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul sitului au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor.(4) Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj.(5) Este interzis spălatul vehiculelor, rufelor, recipientelor și a altor asemenea, precum și deversarea de detergenți în apele din perimetrul sitului.(6) Este interzisă tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației naturale. Tăierea stufului este permisă doar cu acordul și consultarea Administrației;(7) Este interzisă scăparea sau eliberarea păsărilor de apă domestice în habitate naturale în interiorul sitului.(8) Este interzisă evacuarea apelor uzate pe suprafața zonelor umede în limitele sitului.(9) Este interzisă drenarea și desecarea zonelor umede, lacurile și canalele din perimetrul sitului.(10) realizarea captărilor, canalelor, excavațiilor, îndiguirilor sau a altor lucrări ce duc la modificarea nivelului natural al apei se pot face doar dacă nu au impact asupra habitatelor speciilor de interes conservativ.Articolul 9 Colectarea de specii de floră și faună sălbatică în scopul comercializării se poate face numai de persoane autorizate conform legii și cu acordul scris al Administratorului.Articolul 10 În perimetrul ariei naturale este interzisă distrugerea, degradarea sau schimbarea habitatelor naturale.Articolul 11 În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale, care periclitează integritatea habitatelor sau a populațiilor speciilor țintă, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora pe baza documentațiilor aprobate de Administrație.
Accesul și circulațiaArticolul 12(1) Accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permis doar pe drumurile deschise circulației publice.(2) Circulația cu mijloace motorizate pe drumurile de exploatare agricole/forestiere este permisă numai proprietarilor/deținătorilor/gestionarilor de terenuri agricole și împuterniciților acestora.(3) Excepție de la prevederea referitoare la accesul și circulația cu mijloace motorizate fac: personalul administratorului, personalul organelor statului cu competențe pe teritoriu (poliție, protecția civilă, autorități de mediu, personal silvic, autorități de gospodărirea apelor, ambulanță, pompieri), personalul împuternicit pentru patrulări/controale/intervenții, în cazul în care aceste categorii se află în misiune dovedită cu delegație.(4) Practicarea activităților sportive sau de agrement off-road motorizate gen enduro, A.T.V.- uri etc., este interzisă în perimetrul sitului.
Activități de recreere, turism, educaționale și științifice și reguli de vizitareArticolul 13(1) Pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni sunt permise activități turistice, de agrement, educaționale și științifice, desfășurate cu respectarea regulilor de vizitare incluse în prezentul regulament.(2) Activitățile de vizitare vor fi monitorizate de către Administrație, care, în baza rezultatelor monitorizării, poate impune restricții sau poate face recomandări cu privire la desfășurarea unor activități turistice.(3) Rezultatele cercetărilor științifice efectuate (studii, rapoarte, măsurători, observații etc.) vor fi puse gratuit la dispoziția administratorului, urmând a fi folosite de acesta exclusiv în scopul bunei administrări a Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.(4) Vizitarea unor obiective turistice se face după achitarea tarifului stabilit în conformitate cu prevederile OM 1142/23.08.2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora. Excepție de la plata tarifului de vizitare fac: membrii comunități locale, personalul de supraveghere a animalelor, pentru care s-au contractat pășuni, personalul Administrației, persoanele cu handicap, personalul Academiei Române, proprietarii și administratorii de terenuri din aria protejată.Articolul 14(1) Nivelul de zgomot permis este, conform prevederilor legale aplicabile acestei zone*1), de maximum 45 dB, ca urmare perturbarea liniștii în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, moto etc.) este strict interzisă.
*1) Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este definită prin H.G. nr. 321/2005 (privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant) ca o zonă liniștită din spațiu deschis - Anexa 1, pct. 22, respectiv o zonă delimitată de către autorități competente care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activități recreative. Nivelul de zgomot este stabilit de STAS10009/1988.(2) Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive și tabere, cei interesați vor cere în prealabil aprobarea Administrației.(3) Organizarea și desfășurarea competițiilor sau activităților de grup de orice fel se poate realiza doar după obținerea Avizul Administrației.Articolul 15(1) Marcarea traseelor turistice sau a celor pentru agrement, competiții etc., întreținerea marcajelor existente, amplasarea de panouri indicatoare/informative se poate realiza doar cu Avizul Administrației și prin respectarea legislației în vigoare.(2) Distrugerea sau degradarea infrastructurii de vizitare sau informare (panouri informative sau indicatoare, marcaje turistice etc.) se pedepsește conform prevederilor legale.Articolul 16(1) Camparea se poate face numai în locurile special desemnate și amenajate în acest scop.(2) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai de către personalul Administratorului și voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni cu aprobarea Administrației, în situația în care sarcinile primite o impun.Articolul 17(1) Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel.(2) Excepție fac speciile exotice sau invazive, caz în care este necesar acordul Administrației.Articolul 18(1) Accesul câinilor în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă.(2) Patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acțiunile lor câini utilitari.
Activități de vânătoare și pescuitArticolul 19(1) Activitățile de gospodărire a vânatului se vor organiza și desfășura în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Planului de management aprobat și cu Avizul Administrației.(2) În vederea conservării speciilor de interes cinegetic, gestionarii fondurilor de vânătoare a căror suprafață se suprapune parțial suprafeței ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, vor delimita zonele de protecție a faunei cinegetice (zone în care exercitarea vânătorii este interzisă) astfel încât să fie constituite în suprafața ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(3) Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic exotice a fondurilor de vânătoare din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu aprobarea prealabilă a Administratorului.Articolul 20(1) Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și O.U.G. nr. 23/2008 cu modificările și completările ulterioare.(2) Este interzis popularea cu specii de pești exotici a apelor naturale și amenajările piscicole din cuprinsul sitului. Gestionarii bazinelor amenajate pentru piscicultură se vor asigura ca speciile de pești exotici din bazinele să nu ajungă în apele naturale. Orice activitate de populare cu pește a apelor se va face cu avizul prealabil al Administratului.(3) Este interzisă folosirea plaselor de tip monofilament în toate zonele umede și amenajările piscicole.(4) Se interzice folosirea de orice tehnici letale pentru a reduce abundența sau a exclude păsările ihtiofage din fermele piscicole pe întreaga suprafață a ariei naturale protejate.(5) Se interzice utilizarea speciilor: somnul pitic (Ictalurus nebulosus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) și bibanul soare (Lepomis gibbosus), ca momeală vie în practicarea pescuitului sportiv.
Gospodărirea și exploatarea pajiștilorArticolul 21(1) În contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora, precum și obligațiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și trebuie să fie prezentate Administrației în vederea avizării.(2) Se interzice extragerea de apă din habitatele umede din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni fără acordul scris al Administrației.Articolul 21(1) Amplasarea de stâne și locuri de târlire se face la o distanță de minim 300 m de malul apelor sau față de habitatele umede, locul acestora stabilindu-se cu Avizul Administrației.(2) Numărul de câini ciobănești la fiecare stână se va stabili conform prevederilor legale. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu.(3) Pășunatul animalelor domestice în zonele umede, precum și trecerea animalelor prin aceste zone este interzisă.(4) Locurile de adăpare pentru animalele care pășunează în sit se stabilesc cu acordul Administratorului.Articolul 22 Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări:(1) schimbarea modului de utilizare a terenurilor se poate face doar în scopul atingerii obiectivelor de conservare și numai cu Avizul administrației, conform art. 27 din O.U.G. nr. 57/2007;(2) să nu fie arate, discuite, scarificate;(3) să nu se afecteze regimul hidrologic al pajiștilor prin drenare, desecare;(4) speciile de plante exotice invazive vor fi îndepărtate;(5) vor fi păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(6) vor fi păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor agricole;(7) îndepărtarea stufului se va realiza în perioada 1 noiembrie - 28 februarie,(8) sunt interzise drenarea și desecarea pășunilor și fânețelor,(9) pășunatul este permis dacă numărul total de animale nu depășește unitatea vită mare (UVM)/ha, conform Planului de management.(10) împădurirea pajiștilor este interzisă,(11) este interzis accesul animalelor domestice pe suprafața sitului în afara celor reglementate prin contractele de pășunat și actele de învoire la pășunat,(12) sunt interzise deversările/depozitele necontrolate de dejecții provenite din ferme sau stâne în interiorul sitului,(13) este interzis pășunatul în perioada 26 octombrie - 23 aprilie pe terenurile arabile sau pe pajiștile din interiorul sitului.(14) construcția clădirilor sau a altor construcții provizorii pe suprafața pășunilor și fânețelor se va face numai cu aprobarea Administratorului,
Cultivarea terenurilor arabileArticolul 23 Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reglementări:(1) se vor îndepărta speciile de plante exotice invazive;(2) se vor păstra arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(3) se vor păstra aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor;(4) se va păstra o bandă nearată de minim 10 m de la malul habitatelor acvatice sau umede;(5) este strict interzisă utilizarea otrăvurilor pentru rozătoare pe terenurile agricole.(6) este strict interzisă folosirea insecticidelor care conțin una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și thiacloprid în practicile agricole pe toată suprafata sitului.(7) este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic,(8) fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.(9) Doza maximă de azot provenit din îngrășămintele organice care se aplică pe teren nu poate depăși 170 Kg/ha/an.(10) Pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă pe teritoriul ariei protejate, conform Ordonanței de urgență nr. 34/2012.
ConstrucțiileArticolul 24(1) Realizarea oricăror tipuri de construcții (permanente sau provizorii) în interiorul sau în imediata vecinătate a ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permisă numai cu avizul administrației, conform reglementărilor în vigoare.(2) Construirea de drumuri noi în interiorul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este interzisă fără acordul administrației.(3) Construirea infrastructuri turistice sau realizarea oricăror altor investiții în cadrul și vecinătatea sitului trebuie adaptate specificului zonei și încadrate în peisaj, și se vor face doar după efectuarea evaluării impactului asupra mediului, conform reglementărilor în vigoare, cu accent deosebit pe impactul acestora asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost înființat situl. Documentațiile se avizează de către Administrator.(4) Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism pentru zonele din interiorul sitului se face pe baza documentațiilor de mediu avizate de către administrator.(5) Este interzisă blocarea cursurilor de apă în canalele de irigare și drenare din interiorul sitului.(6) Este interzisă înlocuirea stâlpilor din liniile de medie tensiune cu stâlpi la care insulatoarele sunt puse în poziția verticală.(7) Construirea de noi drumuri forestiere și/sau agricole în cuprinsul sitului se va face numai cu avizul prealabil al Administratorului. Reamenajarea/reabilitarea drumurilor forestiere și/sau agricole și de scos-apropiat existente se va face cu avizul prealabil al Administratorului.
Regimul deșeurilorArticolul 25(1) Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este reglementat conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, astfel: producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația valorificării acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) și art. 20 din Legea nr. 211/2011.(2) Gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice.(3) Gestionarii iazurilor de pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, care primesc pescari sportivi, au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor și transportării acestora la punctele legale de colectare a deșeurilor, făcând dovada transportării și predării lunare a deșeurilor.Articolul 26(1) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea asigurării colectării și transportului deșeurilor menajere din localități la punctele legale de colectare a deșeurilor.(2) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ.(3) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor aflate în proprietatea sau administrarea lor.(4) Toate containerele pentru deșeuri menajere vor fi prevăzute cu mecanisme de închidere care să împiedice accesul animalelor sau vor fi amplasate în spații riguros îngrădite pentru a nu permite accesul animalelor.
Exploatarea amenajărilor hidrotehniceArticolul 27(1) Lucrările hidrotehnice se vor realiza numai cu Avizul administrației.(2) Lucrările de exploatare și întreținere a lucrărilor hidrotehnice și de gospodărire a apelor din perimetrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se realizează în conformitate cu prevederile legale, cu înștiințarea Administrației.(3) Administratorul amenajărilor hidrotehnice și Administrația vor comunica în mod operativ cu privire la lucrările de întreținere și exploatare necesare și realizate, și vor include în fluxul informațional situațiile excepționale apărute în exploatare, cauzate de viituri, poluări accidentale, alunecări de maluri etc.(4) Este interzis spălatul (vehicule, rufe, recipienți etc.) și utilizarea de detergenți în apele din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(5) Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Cercetare științificăArticolul 28 Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se desfășoară cu avizul Administratorului. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare pun la dispoziția Administratorului în termen de 90 de zile un raport de cercetare.
Turism, reguli de vizitareArticolul 29 În sit sunt permise numai activități de turism de tip ornitologic și de educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului regulament.Articolul 30 Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu avizul prealabil al Administratorului și, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.Articolul 31 Camparea pe teritoriul sitului este interzisă.Articolul 32 Accesul câinilor în sit este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă. Excepție fac câinii de vânătoare folosiți în timpul acțiunilor de vânătoare.Capitolul III SancțiuniArticolul 33 Aplicarea prezentului Regulament se face de către Administrator și de către personalul instituțiilor cu abilități de control. Articolul 34 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare. Articolul 35 Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenție dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni. Articolul 36 Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește". Articolul 37 Cuantumul amenzilor este cea stabilită prin legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare. Articolul 38(1) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate în conformitate cu legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.(2) Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului regulament se pot aplica atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice Capitolul IV Dispoziții finaleArticolul 39 Prezentul regulament intră în vigoare începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României. Articolul 40 Prezentul Regulament poate fi modificat de către Administrator, conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 41 Planurile și programele, care pot avea efecte asupra mediului și asupra speciilor și habitatelor din sit și din vecinătatea acesteia, vor fi supuse avizării de către administrator. Articolul 42 După aprobarea planului de management și a regulamentului ariei naturale protejate, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată. Articolul 43 Pentru actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism existente, dar și pentru aprobarea unor documentații noi de acest fel, autoritățile administrației publice locale trebuie să se consulte cu Administratorul și să obțină avizul Administratorului. Articolul 44 În vederea solicitării avizului, persoanele fizice și juridice transmit Administratorului documentația cerută de legislația în vigoare. Articolul 45 Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra speciilor și habitatelor din sit și din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de către administrator. Articolul 46 Personalul Administratorului, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul sitului, indiferent de tipul de proprietate. Articolul 47 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de administrator, pentru a asigura gospodărirea eficientă a sitului. Articolul 48 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a asista personalul Administrației în activitatea de verificare și control și a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe. Articolul 49 Orice persoană fizică sau juridică are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecție și control al Administrației. Articolul 50 Administratorul sitului are obligația de a alimenta bazele de date ținute de autoritățile pentru protecția mediului în vederea îmbunătățirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate și de raportare la instituțiile naționale și internaționale. Articolul 51 Administratorul sitului are obligația să prezinte anual autorităților de protecția mediului un raport corect și complet privind starea sitului/ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute și acțiunile întreprinse în baza planului de management, precum și situația realizării obligațiilor asumate în convenția de administrare. Articolul 52 În cazul producerii de fenomene de forță majoră (inundații, incendii, calamități, epizootii, focare de infecții etc.), instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării prealabile a Administrației, care va participa activ la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente. Anexa nr. 2
Fotografii
Anexa nr. 2.A
Specii
Foto 2.A.1. Bombina bombina
Foto 2.A.2. Emys orbicularis
Foto 2.A.3. Triturus cristatus
Foto 2.A.4. Lutra lutra
Foto 2.A.5. Myotis bechsteinii
Foto 2.A.6. Myotis sasycneme
Anexa nr. 2.B
Presiuni și Amenințări
A04__01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni
A04_01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni 2
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni 2
A05_01_Creșterea_animalelor_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni 2
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Lutra lutra)
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Vulpes vulpes)
F01_01_Piscicultura_intensiva_LacurileFălticeni
F02_01_Pescuit_profesional_pasiv_LacurileFălticeni
F03_01_Vânătoare_LacurileFălticeni
H01_04_Poluarea_difuză_a_apelor_de_suprafata_Spălarea_covoarelor_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 2
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 3
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 2
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 3
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni 2
Anexa nr. 2.C
2017.10.13_ROSCI0310_3150_Potamogetomtum nodosi
2017.10.15_ROSCI0310_6410_fitocenze de Molinia caerulea
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum aceruleae
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum
2017.10.28_ROSCI0310_3150_Riccia fluitans
2018.04.04_ROSCI0310_62C0_Adonis vernalis
2018.04.11_ROSCI0310_62C0_Primula veris
2018.04.11_ROSCI0310_91E0_Ranunculus ficaria
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Alnus incana
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_râul Somuz
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Salicetum_albae_raul Somuz
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium album
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium purpureum
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Salicetum albae_Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_6440_Ranunculo repenti-Alopecuretum
pratensis_pășune Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_R5310_Caricetum acutiformis
2018.05.05_ROSCI0310_6440_pășune
sat Pocoleni_Ranunculo repenti-Alopecuretum
2018.05.06_ROSCI0310_62C0_pășune lângă drum județean spre Suceava
2018.07.10_ROSCI0310_62C0_Taraxaco serotinae-Festucetum
valesiacae_L.Moara_fanat
2018.07.11_ROSCI0310_6410_Molinia caerulea
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Botriochloa ischaemum
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Taraxaco-serotinae-Festucetum valesiacae_pășune
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Campanula persicifolia
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus capitatus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus superbus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Salvia pratensis
2018.09.03_ROSCI0310_91E0_Echinocystis lobata
2018.09.03_ROSCI0310_6440_fânaț cosit_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_6440_parcela cu fânaț
pt.a doua cosire_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_62C0_Taraxaco
serotinae_Festucetum valesiacae_suprapășunat_Podeni
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Lemna minor
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Polygonum amphibium
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Potamogeton nodosus
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Spirodela polyrhiza
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Ceratophyllum demersum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Myriophyllum spicatum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Potamogeton crispus
Anexa nr. 3
Hărți/seturi de date geospațiale
- GIS -
Anexa nr. 3.1
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta localizării ariilor naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta limitelor ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta geologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta hidrologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta pedologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta temperaturilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta precipitațiilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta ecosistemelor din aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta distribuției speciei Bombina bombina în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Emys orbicularis în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Triturus cristatus în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Myotis bechsteinii în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Myotis dasycneme în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Lutra lutra în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta unităților administrativ teritoriale
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta utilizării terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta juridică a terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta privind perimetrul construit al localităților
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta privind suprafețele construite pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul
cultural național pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta 3.20. Harta obiectivelor turistice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
P1 Harta presiunilor - A04.01.02. Pășunat intensiv al oilor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P2 Harta presiunilor - A04.01.05. Pășunat intensiv în amestec
de animale pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P3 Harta presiunilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P4 Harta presiunilor - A10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a
crângurilor sau tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P5 Harta presiunilor - B01.02. Plantare artificială pe teren deschis
(copaci nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P6 Harta presiunilor - D01.02. Drumuri, autostrăzi
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - D01.05. Poduri, viaducte
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - E01.03. Habitare dispersată
(locuințe risipite, diosperse) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P9 Harta presiunilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P10 Harta presiunilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P11 Harta presiunilor - F02.03 Pescuit de agrement
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P12 Harta presiunilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P13 Harta presiunilor - G01.01.02 Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P14 Harta presiunilor - G02.07. Baze sportive
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P15 Harta presiunilor - H01.04. Poluare difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P16 Harta presiunilor - H05.01. Gunoiul și deșeurile solide
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P17 Harta presiunilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P18 Harta presiunilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P19 Harta presiunilor - K03.06 Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A1 Harta amenințărilor - A04.01. Pășunat intensiv pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A2 Harta amenințărilor - A05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A3 Harta amenințărilor - F01.01. Piscicultura intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A4 Harta amenințărilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A5 Harta amenințărilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A6 Harta amenințărilor - G01.01.02. Sporturi nautice non-motorizate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A7 Harta amenințărilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A8 Harta amenințărilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A9 Harta amenințărilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A10 Harta amenințărilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A11 Harta amenințărilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.23
I1 Harta impacturilor - A04.01.02 Pășunatul intensiv al
oilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I3 Harta impacturilor - A.05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I4 Harta impacturilor - A.10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor
sau a tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I5 Harta impacturilor - B01.02. Plantarea artificială pe teren deschis
(arbori nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I6 Harta impacturilor - D.01.02. Drumuri, autostrăzi pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I7 Harta impacturilor - D01.05. Poduri, viaducte pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I8 Harta impacturilor - E01.03. Habitate dispersate
(locuințe dispersate, risipite) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I9 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I10 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I11 Harta impacturilor - F02.03. Pescuit de agrement pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I12 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I13 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I14 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I15 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I16 Harta impacturilor - H05.01.Gunoiul și deșeuri solide pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I17 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I18 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I19 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA1 Harta impacturilor - A04.01. Pășunatul intensiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA2 Harta impacturilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA3 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA4 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA5 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA6 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA7 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA8 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA10 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA11 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA12 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale domestice
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
-----
Capitolul I Cadrul general: Înființarea, scopul și limitele ROSCI0310 Lacurile FălticeniArticolul 1 Prezentul Regulament stabilește regulile care trebuie respectate în perimetrul sitului Natura 2000 ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.(1) Prezentul Regulament este realizat în conformitate cu prevederile art. 21, alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(2) Situl de importanță comunitară ROSCI0310 Lacurile Fălticeni (numită în continuare aria naturală protejată Lacurile Fălticeni) este arie naturală protejată de interes comunitar - categoria arie de protecție specială conform Directivei nr. 42/1992/EEC, desemnată prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011 (cod sit ROSCI0310), publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 846/29.XI.2011, pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Articolul 2 Baza legală pentru prezentul Regulament este constituită din următoarele acte normative:a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare.c) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011.d) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.
Articolul 3 Scopul desemnării ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni îl constituie conservarea speciilor de mamifere (Lutra lutra, Myotis bechsteinii și Myotis sasycneme), amfibieni (Bombina bombina, Triturus cristatus) și reptile (Emys orbicularis); este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis.
Articolul 4(1) Limitele ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au fost stabilite de Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011. Limitele în format vectorial (proiecție Stereo 70) se pot lua de pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.(2) Conform limitelor publicate pe pagina web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, suprafața Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni însumează 876 ha, iar a sitului ROSPA0064 727 ha.(3) Aria naturală protejată Fălticeni, pentru menținerea diversității biologice la nivel european, a rețelei Natura 2000, a fost desemnat pentru conservarea speciilor de mamifere, reptile și amfibieni de interes comunitar prezentate în Formularul Standard NATURA 2000, care se găsește pe pagina de internet a autorității centrale pentru protecția mediului.(4) Listă cu speciile de mamifere, reptile și amfibieni de interes conservativ protejate pe teritoriul Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni se găsește în Anexa nr. I a prezentului Raport Intermediar, respectiv în Anexa nr. 3 la Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 2387/2011
Articolul 5 Din punct de vedere administrativ, aria naturală protejată Lacurile Fălticeni se află în județul Suceava, fiind suprapusă următoarelor unități teritorial-administrative: Fălticeni, Bosanci, Horodniceni, Moara, Rădășeni, Bunești.
Articolul 6 Responsabilitatea administrării ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni revine administratorului. În acest scop, administratorul își însușește Planul de management și urmărește respectarea lui.
Articolul 7 Obiectivul prezentului Regulament este de a stabili regulile necesare pentru conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul II Reglementarea activităților în aria naturală protejată lacurile Fălticeni. Protecția factorilor de mediuArticolul 8(1) Pentru protecția speciilor incluse în anexele Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt interzise:a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;b) perturbarea în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;c) distrugerea și/sau culegerea puilor și ouălor din natură;d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;e) deținerea, transportul, comerțul său schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente.(2) Este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel în teritoriul sitului.(3) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul sitului au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor.(4) Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj.(5) Este interzis spălatul vehiculelor, rufelor, recipientelor și a altor asemenea, precum și deversarea de detergenți în apele din perimetrul sitului.(6) Este interzisă tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a vegetației naturale. Tăierea stufului este permisă doar cu acordul și consultarea Administrației;(7) Este interzisă scăparea sau eliberarea păsărilor de apă domestice în habitate naturale în interiorul sitului.(8) Este interzisă evacuarea apelor uzate pe suprafața zonelor umede în limitele sitului.(9) Este interzisă drenarea și desecarea zonelor umede, lacurile și canalele din perimetrul sitului.(10) realizarea captărilor, canalelor, excavațiilor, îndiguirilor sau a altor lucrări ce duc la modificarea nivelului natural al apei se pot face doar dacă nu au impact asupra habitatelor speciilor de interes conservativ.Articolul 9 Colectarea de specii de floră și faună sălbatică în scopul comercializării se poate face numai de persoane autorizate conform legii și cu acordul scris al Administratorului.Articolul 10 În perimetrul ariei naturale este interzisă distrugerea, degradarea sau schimbarea habitatelor naturale.Articolul 11 În cazul apariției unor specii invazive de plante și animale, care periclitează integritatea habitatelor sau a populațiilor speciilor țintă, se vor lua măsuri de stopare și eliminare a acestora pe baza documentațiilor aprobate de Administrație.
Accesul și circulațiaArticolul 12(1) Accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permis doar pe drumurile deschise circulației publice.(2) Circulația cu mijloace motorizate pe drumurile de exploatare agricole/forestiere este permisă numai proprietarilor/deținătorilor/gestionarilor de terenuri agricole și împuterniciților acestora.(3) Excepție de la prevederea referitoare la accesul și circulația cu mijloace motorizate fac: personalul administratorului, personalul organelor statului cu competențe pe teritoriu (poliție, protecția civilă, autorități de mediu, personal silvic, autorități de gospodărirea apelor, ambulanță, pompieri), personalul împuternicit pentru patrulări/controale/intervenții, în cazul în care aceste categorii se află în misiune dovedită cu delegație.(4) Practicarea activităților sportive sau de agrement off-road motorizate gen enduro, A.T.V.- uri etc., este interzisă în perimetrul sitului.
Activități de recreere, turism, educaționale și științifice și reguli de vizitareArticolul 13(1) Pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni sunt permise activități turistice, de agrement, educaționale și științifice, desfășurate cu respectarea regulilor de vizitare incluse în prezentul regulament.(2) Activitățile de vizitare vor fi monitorizate de către Administrație, care, în baza rezultatelor monitorizării, poate impune restricții sau poate face recomandări cu privire la desfășurarea unor activități turistice.(3) Rezultatele cercetărilor științifice efectuate (studii, rapoarte, măsurători, observații etc.) vor fi puse gratuit la dispoziția administratorului, urmând a fi folosite de acesta exclusiv în scopul bunei administrări a Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.(4) Vizitarea unor obiective turistice se face după achitarea tarifului stabilit în conformitate cu prevederile OM 1142/23.08.2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora. Excepție de la plata tarifului de vizitare fac: membrii comunități locale, personalul de supraveghere a animalelor, pentru care s-au contractat pășuni, personalul Administrației, persoanele cu handicap, personalul Academiei Române, proprietarii și administratorii de terenuri din aria protejată.Articolul 14(1) Nivelul de zgomot permis este, conform prevederilor legale aplicabile acestei zone*1), de maximum 45 dB, ca urmare perturbarea liniștii în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, moto etc.) este strict interzisă.
*1) Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este definită prin H.G. nr. 321/2005 (privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant) ca o zonă liniștită din spațiu deschis - Anexa 1, pct. 22, respectiv o zonă delimitată de către autorități competente care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activități recreative. Nivelul de zgomot este stabilit de STAS10009/1988.(2) Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive și tabere, cei interesați vor cere în prealabil aprobarea Administrației.(3) Organizarea și desfășurarea competițiilor sau activităților de grup de orice fel se poate realiza doar după obținerea Avizul Administrației.Articolul 15(1) Marcarea traseelor turistice sau a celor pentru agrement, competiții etc., întreținerea marcajelor existente, amplasarea de panouri indicatoare/informative se poate realiza doar cu Avizul Administrației și prin respectarea legislației în vigoare.(2) Distrugerea sau degradarea infrastructurii de vizitare sau informare (panouri informative sau indicatoare, marcaje turistice etc.) se pedepsește conform prevederilor legale.Articolul 16(1) Camparea se poate face numai în locurile special desemnate și amenajate în acest scop.(2) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai de către personalul Administratorului și voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni cu aprobarea Administrației, în situația în care sarcinile primite o impun.Articolul 17(1) Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel.(2) Excepție fac speciile exotice sau invazive, caz în care este necesar acordul Administrației.Articolul 18(1) Accesul câinilor în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă.(2) Patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acțiunile lor câini utilitari.
Activități de vânătoare și pescuitArticolul 19(1) Activitățile de gospodărire a vânatului se vor organiza și desfășura în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Planului de management aprobat și cu Avizul Administrației.(2) În vederea conservării speciilor de interes cinegetic, gestionarii fondurilor de vânătoare a căror suprafață se suprapune parțial suprafeței ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, vor delimita zonele de protecție a faunei cinegetice (zone în care exercitarea vânătorii este interzisă) astfel încât să fie constituite în suprafața ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(3) Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic exotice a fondurilor de vânătoare din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu aprobarea prealabilă a Administratorului.Articolul 20(1) Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și O.U.G. nr. 23/2008 cu modificările și completările ulterioare.(2) Este interzis popularea cu specii de pești exotici a apelor naturale și amenajările piscicole din cuprinsul sitului. Gestionarii bazinelor amenajate pentru piscicultură se vor asigura ca speciile de pești exotici din bazinele să nu ajungă în apele naturale. Orice activitate de populare cu pește a apelor se va face cu avizul prealabil al Administratului.(3) Este interzisă folosirea plaselor de tip monofilament în toate zonele umede și amenajările piscicole.(4) Se interzice folosirea de orice tehnici letale pentru a reduce abundența sau a exclude păsările ihtiofage din fermele piscicole pe întreaga suprafață a ariei naturale protejate.(5) Se interzice utilizarea speciilor: somnul pitic (Ictalurus nebulosus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) și bibanul soare (Lepomis gibbosus), ca momeală vie în practicarea pescuitului sportiv.
Gospodărirea și exploatarea pajiștilorArticolul 21(1) În contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora, precum și obligațiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și trebuie să fie prezentate Administrației în vederea avizării.(2) Se interzice extragerea de apă din habitatele umede din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni fără acordul scris al Administrației.Articolul 21(1) Amplasarea de stâne și locuri de târlire se face la o distanță de minim 300 m de malul apelor sau față de habitatele umede, locul acestora stabilindu-se cu Avizul Administrației.(2) Numărul de câini ciobănești la fiecare stână se va stabili conform prevederilor legale. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu.(3) Pășunatul animalelor domestice în zonele umede, precum și trecerea animalelor prin aceste zone este interzisă.(4) Locurile de adăpare pentru animalele care pășunează în sit se stabilesc cu acordul Administratorului.Articolul 22 Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări:(1) schimbarea modului de utilizare a terenurilor se poate face doar în scopul atingerii obiectivelor de conservare și numai cu Avizul administrației, conform art. 27 din O.U.G. nr. 57/2007;(2) să nu fie arate, discuite, scarificate;(3) să nu se afecteze regimul hidrologic al pajiștilor prin drenare, desecare;(4) speciile de plante exotice invazive vor fi îndepărtate;(5) vor fi păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(6) vor fi păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor agricole;(7) îndepărtarea stufului se va realiza în perioada 1 noiembrie - 28 februarie,(8) sunt interzise drenarea și desecarea pășunilor și fânețelor,(9) pășunatul este permis dacă numărul total de animale nu depășește unitatea vită mare (UVM)/ha, conform Planului de management.(10) împădurirea pajiștilor este interzisă,(11) este interzis accesul animalelor domestice pe suprafața sitului în afara celor reglementate prin contractele de pășunat și actele de învoire la pășunat,(12) sunt interzise deversările/depozitele necontrolate de dejecții provenite din ferme sau stâne în interiorul sitului,(13) este interzis pășunatul în perioada 26 octombrie - 23 aprilie pe terenurile arabile sau pe pajiștile din interiorul sitului.(14) construcția clădirilor sau a altor construcții provizorii pe suprafața pășunilor și fânețelor se va face numai cu aprobarea Administratorului,
Cultivarea terenurilor arabileArticolul 23 Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reglementări:(1) se vor îndepărta speciile de plante exotice invazive;(2) se vor păstra arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(3) se vor păstra aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor;(4) se va păstra o bandă nearată de minim 10 m de la malul habitatelor acvatice sau umede;(5) este strict interzisă utilizarea otrăvurilor pentru rozătoare pe terenurile agricole.(6) este strict interzisă folosirea insecticidelor care conțin una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și thiacloprid în practicile agricole pe toată suprafata sitului.(7) este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic,(8) fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.(9) Doza maximă de azot provenit din îngrășămintele organice care se aplică pe teren nu poate depăși 170 Kg/ha/an.(10) Pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă pe teritoriul ariei protejate, conform Ordonanței de urgență nr. 34/2012.
ConstrucțiileArticolul 24(1) Realizarea oricăror tipuri de construcții (permanente sau provizorii) în interiorul sau în imediata vecinătate a ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permisă numai cu avizul administrației, conform reglementărilor în vigoare.(2) Construirea de drumuri noi în interiorul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este interzisă fără acordul administrației.(3) Construirea infrastructuri turistice sau realizarea oricăror altor investiții în cadrul și vecinătatea sitului trebuie adaptate specificului zonei și încadrate în peisaj, și se vor face doar după efectuarea evaluării impactului asupra mediului, conform reglementărilor în vigoare, cu accent deosebit pe impactul acestora asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost înființat situl. Documentațiile se avizează de către Administrator.(4) Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism pentru zonele din interiorul sitului se face pe baza documentațiilor de mediu avizate de către administrator.(5) Este interzisă blocarea cursurilor de apă în canalele de irigare și drenare din interiorul sitului.(6) Este interzisă înlocuirea stâlpilor din liniile de medie tensiune cu stâlpi la care insulatoarele sunt puse în poziția verticală.(7) Construirea de noi drumuri forestiere și/sau agricole în cuprinsul sitului se va face numai cu avizul prealabil al Administratorului. Reamenajarea/reabilitarea drumurilor forestiere și/sau agricole și de scos-apropiat existente se va face cu avizul prealabil al Administratorului.
Regimul deșeurilorArticolul 25(1) Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este reglementat conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, astfel: producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația valorificării acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) și art. 20 din Legea nr. 211/2011.(2) Gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice.(3) Gestionarii iazurilor de pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, care primesc pescari sportivi, au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor și transportării acestora la punctele legale de colectare a deșeurilor, făcând dovada transportării și predării lunare a deșeurilor.Articolul 26(1) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea asigurării colectării și transportului deșeurilor menajere din localități la punctele legale de colectare a deșeurilor.(2) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ.(3) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor aflate în proprietatea sau administrarea lor.(4) Toate containerele pentru deșeuri menajere vor fi prevăzute cu mecanisme de închidere care să împiedice accesul animalelor sau vor fi amplasate în spații riguros îngrădite pentru a nu permite accesul animalelor.
Exploatarea amenajărilor hidrotehniceArticolul 27(1) Lucrările hidrotehnice se vor realiza numai cu Avizul administrației.(2) Lucrările de exploatare și întreținere a lucrărilor hidrotehnice și de gospodărire a apelor din perimetrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se realizează în conformitate cu prevederile legale, cu înștiințarea Administrației.(3) Administratorul amenajărilor hidrotehnice și Administrația vor comunica în mod operativ cu privire la lucrările de întreținere și exploatare necesare și realizate, și vor include în fluxul informațional situațiile excepționale apărute în exploatare, cauzate de viituri, poluări accidentale, alunecări de maluri etc.(4) Este interzis spălatul (vehicule, rufe, recipienți etc.) și utilizarea de detergenți în apele din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(5) Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Cercetare științificăArticolul 28 Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se desfășoară cu avizul Administratorului. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare pun la dispoziția Administratorului în termen de 90 de zile un raport de cercetare.
Turism, reguli de vizitareArticolul 29 În sit sunt permise numai activități de turism de tip ornitologic și de educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului regulament.Articolul 30 Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu avizul prealabil al Administratorului și, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.Articolul 31 Camparea pe teritoriul sitului este interzisă.Articolul 32 Accesul câinilor în sit este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă. Excepție fac câinii de vânătoare folosiți în timpul acțiunilor de vânătoare.Capitolul III SancțiuniArticolul 33 Aplicarea prezentului Regulament se face de către Administrator și de către personalul instituțiilor cu abilități de control.
Accesul și circulațiaArticolul 12(1) Accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permis doar pe drumurile deschise circulației publice.(2) Circulația cu mijloace motorizate pe drumurile de exploatare agricole/forestiere este permisă numai proprietarilor/deținătorilor/gestionarilor de terenuri agricole și împuterniciților acestora.(3) Excepție de la prevederea referitoare la accesul și circulația cu mijloace motorizate fac: personalul administratorului, personalul organelor statului cu competențe pe teritoriu (poliție, protecția civilă, autorități de mediu, personal silvic, autorități de gospodărirea apelor, ambulanță, pompieri), personalul împuternicit pentru patrulări/controale/intervenții, în cazul în care aceste categorii se află în misiune dovedită cu delegație.(4) Practicarea activităților sportive sau de agrement off-road motorizate gen enduro, A.T.V.- uri etc., este interzisă în perimetrul sitului.
Activități de recreere, turism, educaționale și științifice și reguli de vizitareArticolul 13(1) Pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni sunt permise activități turistice, de agrement, educaționale și științifice, desfășurate cu respectarea regulilor de vizitare incluse în prezentul regulament.(2) Activitățile de vizitare vor fi monitorizate de către Administrație, care, în baza rezultatelor monitorizării, poate impune restricții sau poate face recomandări cu privire la desfășurarea unor activități turistice.(3) Rezultatele cercetărilor științifice efectuate (studii, rapoarte, măsurători, observații etc.) vor fi puse gratuit la dispoziția administratorului, urmând a fi folosite de acesta exclusiv în scopul bunei administrări a Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.(4) Vizitarea unor obiective turistice se face după achitarea tarifului stabilit în conformitate cu prevederile OM 1142/23.08.2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora. Excepție de la plata tarifului de vizitare fac: membrii comunități locale, personalul de supraveghere a animalelor, pentru care s-au contractat pășuni, personalul Administrației, persoanele cu handicap, personalul Academiei Române, proprietarii și administratorii de terenuri din aria protejată.Articolul 14(1) Nivelul de zgomot permis este, conform prevederilor legale aplicabile acestei zone*1), de maximum 45 dB, ca urmare perturbarea liniștii în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, moto etc.) este strict interzisă.
*1) Situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni este definită prin H.G. nr. 321/2005 (privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant) ca o zonă liniștită din spațiu deschis - Anexa 1, pct. 22, respectiv o zonă delimitată de către autorități competente care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activități recreative. Nivelul de zgomot este stabilit de STAS10009/1988.(2) Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive și tabere, cei interesați vor cere în prealabil aprobarea Administrației.(3) Organizarea și desfășurarea competițiilor sau activităților de grup de orice fel se poate realiza doar după obținerea Avizul Administrației.Articolul 15(1) Marcarea traseelor turistice sau a celor pentru agrement, competiții etc., întreținerea marcajelor existente, amplasarea de panouri indicatoare/informative se poate realiza doar cu Avizul Administrației și prin respectarea legislației în vigoare.(2) Distrugerea sau degradarea infrastructurii de vizitare sau informare (panouri informative sau indicatoare, marcaje turistice etc.) se pedepsește conform prevederilor legale.Articolul 16(1) Camparea se poate face numai în locurile special desemnate și amenajate în acest scop.(2) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai de către personalul Administratorului și voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni cu aprobarea Administrației, în situația în care sarcinile primite o impun.Articolul 17(1) Sunt strict interzise adunatul și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel.(2) Excepție fac speciile exotice sau invazive, caz în care este necesar acordul Administrației.Articolul 18(1) Accesul câinilor în aria naturală protejată Lacurile Fălticeni este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă.(2) Patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acțiunile lor câini utilitari.
Activități de vânătoare și pescuitArticolul 19(1) Activitățile de gospodărire a vânatului se vor organiza și desfășura în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile Planului de management aprobat și cu Avizul Administrației.(2) În vederea conservării speciilor de interes cinegetic, gestionarii fondurilor de vânătoare a căror suprafață se suprapune parțial suprafeței ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, vor delimita zonele de protecție a faunei cinegetice (zone în care exercitarea vânătorii este interzisă) astfel încât să fie constituite în suprafața ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(3) Se interzice popularea cu specii de interes cinegetic exotice a fondurilor de vânătoare din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni. Orice activitate de populare cu specii de faună de interes cinegetic se va face cu aprobarea prealabilă a Administratorului.Articolul 20(1) Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare și O.U.G. nr. 23/2008 cu modificările și completările ulterioare.(2) Este interzis popularea cu specii de pești exotici a apelor naturale și amenajările piscicole din cuprinsul sitului. Gestionarii bazinelor amenajate pentru piscicultură se vor asigura ca speciile de pești exotici din bazinele să nu ajungă în apele naturale. Orice activitate de populare cu pește a apelor se va face cu avizul prealabil al Administratului.(3) Este interzisă folosirea plaselor de tip monofilament în toate zonele umede și amenajările piscicole.(4) Se interzice folosirea de orice tehnici letale pentru a reduce abundența sau a exclude păsările ihtiofage din fermele piscicole pe întreaga suprafață a ariei naturale protejate.(5) Se interzice utilizarea speciilor: somnul pitic (Ictalurus nebulosus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) și bibanul soare (Lepomis gibbosus), ca momeală vie în practicarea pescuitului sportiv.
Gospodărirea și exploatarea pajiștilorArticolul 21(1) În contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora, precum și obligațiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și trebuie să fie prezentate Administrației în vederea avizării.(2) Se interzice extragerea de apă din habitatele umede din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni fără acordul scris al Administrației.Articolul 21(1) Amplasarea de stâne și locuri de târlire se face la o distanță de minim 300 m de malul apelor sau față de habitatele umede, locul acestora stabilindu-se cu Avizul Administrației.(2) Numărul de câini ciobănești la fiecare stână se va stabili conform prevederilor legale. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu.(3) Pășunatul animalelor domestice în zonele umede, precum și trecerea animalelor prin aceste zone este interzisă.(4) Locurile de adăpare pentru animalele care pășunează în sit se stabilesc cu acordul Administratorului.Articolul 22 Gospodărirea terenurilor cu vegetație erbacee, încadrate prin Planurile Urbanistice Generale în categoria pășuni sau fânețe se supune următoarelor reglementări:(1) schimbarea modului de utilizare a terenurilor se poate face doar în scopul atingerii obiectivelor de conservare și numai cu Avizul administrației, conform art. 27 din O.U.G. nr. 57/2007;(2) să nu fie arate, discuite, scarificate;(3) să nu se afecteze regimul hidrologic al pajiștilor prin drenare, desecare;(4) speciile de plante exotice invazive vor fi îndepărtate;(5) vor fi păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(6) vor fi păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor agricole;(7) îndepărtarea stufului se va realiza în perioada 1 noiembrie - 28 februarie,(8) sunt interzise drenarea și desecarea pășunilor și fânețelor,(9) pășunatul este permis dacă numărul total de animale nu depășește unitatea vită mare (UVM)/ha, conform Planului de management.(10) împădurirea pajiștilor este interzisă,(11) este interzis accesul animalelor domestice pe suprafața sitului în afara celor reglementate prin contractele de pășunat și actele de învoire la pășunat,(12) sunt interzise deversările/depozitele necontrolate de dejecții provenite din ferme sau stâne în interiorul sitului,(13) este interzis pășunatul în perioada 26 octombrie - 23 aprilie pe terenurile arabile sau pe pajiștile din interiorul sitului.(14) construcția clădirilor sau a altor construcții provizorii pe suprafața pășunilor și fânețelor se va face numai cu aprobarea Administratorului,
Cultivarea terenurilor arabileArticolul 23 Cultivarea terenurilor arabile se supune următoarelor reglementări:(1) se vor îndepărta speciile de plante exotice invazive;(2) se vor păstra arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți;(3) se vor păstra aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor;(4) se va păstra o bandă nearată de minim 10 m de la malul habitatelor acvatice sau umede;(5) este strict interzisă utilizarea otrăvurilor pentru rozătoare pe terenurile agricole.(6) este strict interzisă folosirea insecticidelor care conțin una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și thiacloprid în practicile agricole pe toată suprafata sitului.(7) este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic,(8) fertilizarea este permisă doar cu fertilizanți organici, gunoi de grajd compostat, cu respectarea perioadelor de interdicție conform Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.(9) Doza maximă de azot provenit din îngrășămintele organice care se aplică pe teren nu poate depăși 170 Kg/ha/an.(10) Pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă pe teritoriul ariei protejate, conform Ordonanței de urgență nr. 34/2012.
ConstrucțiileArticolul 24(1) Realizarea oricăror tipuri de construcții (permanente sau provizorii) în interiorul sau în imediata vecinătate a ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este permisă numai cu avizul administrației, conform reglementărilor în vigoare.(2) Construirea de drumuri noi în interiorul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este interzisă fără acordul administrației.(3) Construirea infrastructuri turistice sau realizarea oricăror altor investiții în cadrul și vecinătatea sitului trebuie adaptate specificului zonei și încadrate în peisaj, și se vor face doar după efectuarea evaluării impactului asupra mediului, conform reglementărilor în vigoare, cu accent deosebit pe impactul acestora asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost înființat situl. Documentațiile se avizează de către Administrator.(4) Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism pentru zonele din interiorul sitului se face pe baza documentațiilor de mediu avizate de către administrator.(5) Este interzisă blocarea cursurilor de apă în canalele de irigare și drenare din interiorul sitului.(6) Este interzisă înlocuirea stâlpilor din liniile de medie tensiune cu stâlpi la care insulatoarele sunt puse în poziția verticală.(7) Construirea de noi drumuri forestiere și/sau agricole în cuprinsul sitului se va face numai cu avizul prealabil al Administratorului. Reamenajarea/reabilitarea drumurilor forestiere și/sau agricole și de scos-apropiat existente se va face cu avizul prealabil al Administratorului.
Regimul deșeurilorArticolul 25(1) Regimul deșeurilor pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni este reglementat conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, astfel: producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația valorificării acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) și art. 20 din Legea nr. 211/2011.(2) Gestionarii locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice.(3) Gestionarii iazurilor de pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni, care primesc pescari sportivi, au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor și transportării acestora la punctele legale de colectare a deșeurilor, făcând dovada transportării și predării lunare a deșeurilor.Articolul 26(1) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea asigurării colectării și transportului deșeurilor menajere din localități la punctele legale de colectare a deșeurilor.(2) Autoritățile publice locale de pe raza ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ.(3) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor aflate în proprietatea sau administrarea lor.(4) Toate containerele pentru deșeuri menajere vor fi prevăzute cu mecanisme de închidere care să împiedice accesul animalelor sau vor fi amplasate în spații riguros îngrădite pentru a nu permite accesul animalelor.
Exploatarea amenajărilor hidrotehniceArticolul 27(1) Lucrările hidrotehnice se vor realiza numai cu Avizul administrației.(2) Lucrările de exploatare și întreținere a lucrărilor hidrotehnice și de gospodărire a apelor din perimetrul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se realizează în conformitate cu prevederile legale, cu înștiințarea Administrației.(3) Administratorul amenajărilor hidrotehnice și Administrația vor comunica în mod operativ cu privire la lucrările de întreținere și exploatare necesare și realizate, și vor include în fluxul informațional situațiile excepționale apărute în exploatare, cauzate de viituri, poluări accidentale, alunecări de maluri etc.(4) Este interzis spălatul (vehicule, rufe, recipienți etc.) și utilizarea de detergenți în apele din cuprinsul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni.(5) Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri în apele din cuprinsul Sitului ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Cercetare științificăArticolul 28 Activitățile de cercetare științifică pe teritoriul ariei naturale protejate Lacurile Fălticeni se desfășoară cu avizul Administratorului. La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare pun la dispoziția Administratorului în termen de 90 de zile un raport de cercetare.
Turism, reguli de vizitareArticolul 29 În sit sunt permise numai activități de turism de tip ornitologic și de educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului regulament.Articolul 30 Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu avizul prealabil al Administratorului și, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.Articolul 31 Camparea pe teritoriul sitului este interzisă.Articolul 32 Accesul câinilor în sit este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă. Excepție fac câinii de vânătoare folosiți în timpul acțiunilor de vânătoare.Capitolul III SancțiuniArticolul 33 Aplicarea prezentului Regulament se face de către Administrator și de către personalul instituțiilor cu abilități de control.
Articolul 34 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.
Articolul 35 Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenție dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.
Articolul 36 Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului regulament vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește".
Articolul 37 Cuantumul amenzilor este cea stabilită prin legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate în vigoare.
Articolul 38(1) Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate în conformitate cu legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.(2) Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului regulament se pot aplica atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice
Capitolul IV Dispoziții finaleArticolul 39 Prezentul regulament intră în vigoare începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României.
Articolul 40 Prezentul Regulament poate fi modificat de către Administrator, conform prevederilor legale în vigoare.
Articolul 41 Planurile și programele, care pot avea efecte asupra mediului și asupra speciilor și habitatelor din sit și din vecinătatea acesteia, vor fi supuse avizării de către administrator.
Articolul 42 După aprobarea planului de management și a regulamentului ariei naturale protejate, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.
Articolul 43 Pentru actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism existente, dar și pentru aprobarea unor documentații noi de acest fel, autoritățile administrației publice locale trebuie să se consulte cu Administratorul și să obțină avizul Administratorului.
Articolul 44 În vederea solicitării avizului, persoanele fizice și juridice transmit Administratorului documentația cerută de legislația în vigoare.
Articolul 45 Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra speciilor și habitatelor din sit și din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de către administrator.
Articolul 46 Personalul Administratorului, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul sitului, indiferent de tipul de proprietate.
Articolul 47 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a furniza informațiile și datele solicitate de administrator, pentru a asigura gospodărirea eficientă a sitului.
Articolul 48 Orice persoană fizică sau juridică are obligația de a asista personalul Administrației în activitatea de verificare și control și a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe.
Articolul 49 Orice persoană fizică sau juridică are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecție și control al Administrației.
Articolul 50 Administratorul sitului are obligația de a alimenta bazele de date ținute de autoritățile pentru protecția mediului în vederea îmbunătățirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate și de raportare la instituțiile naționale și internaționale.
Articolul 51 Administratorul sitului are obligația să prezinte anual autorităților de protecția mediului un raport corect și complet privind starea sitului/ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute și acțiunile întreprinse în baza planului de management, precum și situația realizării obligațiilor asumate în convenția de administrare.
Articolul 52 În cazul producerii de fenomene de forță majoră (inundații, incendii, calamități, epizootii, focare de infecții etc.), instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării prealabile a Administrației, care va participa activ la acțiunile de alertare și mobilizare în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente.
Anexa nr. 2
Fotografii
Anexa nr. 2.A
Specii
Foto 2.A.1. Bombina bombina
Foto 2.A.2. Emys orbicularis
Foto 2.A.3. Triturus cristatus
Foto 2.A.4. Lutra lutra
Foto 2.A.5. Myotis bechsteinii
Foto 2.A.6. Myotis sasycneme
Anexa nr. 2.B
Presiuni și Amenințări
A04__01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni
A04_01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni 2
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni 2
A05_01_Creșterea_animalelor_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni 2
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Lutra lutra)
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Vulpes vulpes)
F01_01_Piscicultura_intensiva_LacurileFălticeni
F02_01_Pescuit_profesional_pasiv_LacurileFălticeni
F03_01_Vânătoare_LacurileFălticeni
H01_04_Poluarea_difuză_a_apelor_de_suprafata_Spălarea_covoarelor_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 2
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 3
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 2
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 3
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni 2
Anexa nr. 2.C
2017.10.13_ROSCI0310_3150_Potamogetomtum nodosi
2017.10.15_ROSCI0310_6410_fitocenze de Molinia caerulea
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum aceruleae
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum
2017.10.28_ROSCI0310_3150_Riccia fluitans
2018.04.04_ROSCI0310_62C0_Adonis vernalis
2018.04.11_ROSCI0310_62C0_Primula veris
2018.04.11_ROSCI0310_91E0_Ranunculus ficaria
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Alnus incana
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_râul Somuz
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Salicetum_albae_raul Somuz
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium album
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium purpureum
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Salicetum albae_Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_6440_Ranunculo repenti-Alopecuretum
pratensis_pășune Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_R5310_Caricetum acutiformis
2018.05.05_ROSCI0310_6440_pășune
sat Pocoleni_Ranunculo repenti-Alopecuretum
2018.05.06_ROSCI0310_62C0_pășune lângă drum județean spre Suceava
2018.07.10_ROSCI0310_62C0_Taraxaco serotinae-Festucetum
valesiacae_L.Moara_fanat
2018.07.11_ROSCI0310_6410_Molinia caerulea
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Botriochloa ischaemum
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Taraxaco-serotinae-Festucetum valesiacae_pășune
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Campanula persicifolia
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus capitatus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus superbus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Salvia pratensis
2018.09.03_ROSCI0310_91E0_Echinocystis lobata
2018.09.03_ROSCI0310_6440_fânaț cosit_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_6440_parcela cu fânaț
pt.a doua cosire_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_62C0_Taraxaco
serotinae_Festucetum valesiacae_suprapășunat_Podeni
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Lemna minor
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Polygonum amphibium
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Potamogeton nodosus
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Spirodela polyrhiza
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Ceratophyllum demersum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Myriophyllum spicatum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Potamogeton crispus
Fotografii
Anexa nr. 2.A
Specii
Foto 2.A.1. Bombina bombina
Foto 2.A.2. Emys orbicularis
Foto 2.A.3. Triturus cristatus
Foto 2.A.4. Lutra lutra
Foto 2.A.5. Myotis bechsteinii
Foto 2.A.6. Myotis sasycneme
Anexa nr. 2.B
Presiuni și Amenințări
A04__01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni
A04_01_02_Pășunatul_intensiv_al_oilor_LacurileFălticeni 2
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni
A04_01_05_Pășunatul_intensiv_LacurileFălticeni 2
A05_01_Creșterea_animalelor_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni
B01_02_Plantare_artificială_arbori_nenativi_LacurileFălticeni 2
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Lutra lutra)
D01_02_Drumuri_autostrăzi_LacurileFălticeni (Vulpes vulpes)
F01_01_Piscicultura_intensiva_LacurileFălticeni
F02_01_Pescuit_profesional_pasiv_LacurileFălticeni
F03_01_Vânătoare_LacurileFălticeni
H01_04_Poluarea_difuză_a_apelor_de_suprafata_Spălarea_covoarelor_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 2
H05_01_Gunoi_și_deșeuri_solide_LacurileFălticeni 3
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 2
J01_01_Incendieri_LacurileFălticeni 3
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni
K01_02_Colmatare_LacurileFălticeni 2
Anexa nr. 2.C
2017.10.13_ROSCI0310_3150_Potamogetomtum nodosi
2017.10.15_ROSCI0310_6410_fitocenze de Molinia caerulea
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum aceruleae
2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum
2017.10.28_ROSCI0310_3150_Riccia fluitans
2018.04.04_ROSCI0310_62C0_Adonis vernalis
2018.04.11_ROSCI0310_62C0_Primula veris
2018.04.11_ROSCI0310_91E0_Ranunculus ficaria
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Alnus incana
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_râul Somuz
2018.04.26_ROSCI0310_91E0_Salicetum_albae_raul Somuz
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium album
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Lamium purpureum
2018.04.27_ROSCI0310_91E0_Salicetum albae_Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_6440_Ranunculo repenti-Alopecuretum
pratensis_pășune Tarna Mare
2018.04.27_ROSCI0310_R5310_Caricetum acutiformis
2018.05.05_ROSCI0310_6440_pășune
sat Pocoleni_Ranunculo repenti-Alopecuretum
2018.05.06_ROSCI0310_62C0_pășune lângă drum județean spre Suceava
2018.07.10_ROSCI0310_62C0_Taraxaco serotinae-Festucetum
valesiacae_L.Moara_fanat
2018.07.11_ROSCI0310_6410_Molinia caerulea
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Botriochloa ischaemum
2018.07.25_ROSCI0310-62C0_Taraxaco-serotinae-Festucetum valesiacae_pășune
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Campanula persicifolia
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus capitatus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Dianthus superbus
2018.07.26_ROSCI0310_62C0_Salvia pratensis
2018.09.03_ROSCI0310_91E0_Echinocystis lobata
2018.09.03_ROSCI0310_6440_fânaț cosit_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_6440_parcela cu fânaț
pt.a doua cosire_mal stâng Somuz_Podeni
2018.09.03_ROSCI0310_62C0_Taraxaco
serotinae_Festucetum valesiacae_suprapășunat_Podeni
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Lemna minor
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Polygonum amphibium
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Potamogeton nodosus
2018.09.09_ROSCI0310_3150_Spirodela polyrhiza
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Ceratophyllum demersum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Myriophyllum spicatum
2018.09.15_ROSCI0310_3150_Potamogeton crispus
Anexa nr. 3
Hărți/seturi de date geospațiale
- GIS -
Anexa nr. 3.1
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.2
Harta localizării ariilor naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.3
Harta limitelor ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.5
Harta geologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.6
Harta hidrologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.7
Harta pedologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.8
Harta temperaturilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.9
Harta precipitațiilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.10
Harta ecosistemelor din aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.12.H1
Harta distribuției speciei Bombina bombina în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H2
Harta distribuției speciei Emys orbicularis în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H3
Harta distribuției speciei Triturus cristatus în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H4
Harta distribuției speciei Myotis bechsteinii în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H5
Harta distribuției speciei Myotis dasycneme în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.12.H6
Harta distribuției speciei Lutra lutra în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.13
Harta unităților administrativ teritoriale
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.14
Harta utilizării terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.15
Harta juridică a terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.16
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.17
Harta privind perimetrul construit al localităților
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.18
Harta privind suprafețele construite pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.19.
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul
cultural național pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.20
Harta 3.20. Harta obiectivelor turistice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Anexa nr. 3.21
P1 Harta presiunilor - A04.01.02. Pășunat intensiv al oilor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P2 Harta presiunilor - A04.01.05. Pășunat intensiv în amestec
de animale pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P3 Harta presiunilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P4 Harta presiunilor - A10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a
crângurilor sau tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P5 Harta presiunilor - B01.02. Plantare artificială pe teren deschis
(copaci nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P6 Harta presiunilor - D01.02. Drumuri, autostrăzi
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - D01.05. Poduri, viaducte
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - E01.03. Habitare dispersată
(locuințe risipite, diosperse) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P9 Harta presiunilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P10 Harta presiunilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P11 Harta presiunilor - F02.03 Pescuit de agrement
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P12 Harta presiunilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P13 Harta presiunilor - G01.01.02 Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P14 Harta presiunilor - G02.07. Baze sportive
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P15 Harta presiunilor - H01.04. Poluare difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P16 Harta presiunilor - H05.01. Gunoiul și deșeurile solide
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P17 Harta presiunilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P18 Harta presiunilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P19 Harta presiunilor - K03.06 Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.22
A1 Harta amenințărilor - A04.01. Pășunat intensiv pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A2 Harta amenințărilor - A05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A3 Harta amenințărilor - F01.01. Piscicultura intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A4 Harta amenințărilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A5 Harta amenințărilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A6 Harta amenințărilor - G01.01.02. Sporturi nautice non-motorizate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A7 Harta amenințărilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A8 Harta amenințărilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A9 Harta amenințărilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A10 Harta amenințărilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A11 Harta amenințărilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.23
I1 Harta impacturilor - A04.01.02 Pășunatul intensiv al
oilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I3 Harta impacturilor - A.05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I4 Harta impacturilor - A.10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor
sau a tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I5 Harta impacturilor - B01.02. Plantarea artificială pe teren deschis
(arbori nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I6 Harta impacturilor - D.01.02. Drumuri, autostrăzi pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I7 Harta impacturilor - D01.05. Poduri, viaducte pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I8 Harta impacturilor - E01.03. Habitate dispersate
(locuințe dispersate, risipite) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I9 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I10 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I11 Harta impacturilor - F02.03. Pescuit de agrement pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I12 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I13 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I14 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I15 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I16 Harta impacturilor - H05.01.Gunoiul și deșeuri solide pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I17 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I18 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I19 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA1 Harta impacturilor - A04.01. Pășunatul intensiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA2 Harta impacturilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA3 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA4 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA5 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA6 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA7 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA8 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA10 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA11 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA12 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale domestice
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
-----
Hărți/seturi de date geospațiale
- GIS -
Anexa nr. 3.1
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta localizării ariilor naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta limitelor ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta geologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta hidrologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta pedologică pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta temperaturilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta precipitațiilor pentru aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta ecosistemelor din aria naturală protejată
ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta distribuției speciei Bombina bombina în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Emys orbicularis în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Triturus cristatus în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Myotis bechsteinii în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Myotis dasycneme în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta distribuției speciei Lutra lutra în cadrul
ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta unităților administrativ teritoriale
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta utilizării terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta juridică a terenului pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta privind perimetrul construit al localităților
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta privind suprafețele construite pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul
cultural național pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Harta 3.20. Harta obiectivelor turistice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni
P1 Harta presiunilor - A04.01.02. Pășunat intensiv al oilor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P2 Harta presiunilor - A04.01.05. Pășunat intensiv în amestec
de animale pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P3 Harta presiunilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P4 Harta presiunilor - A10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a
crângurilor sau tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P5 Harta presiunilor - B01.02. Plantare artificială pe teren deschis
(copaci nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P6 Harta presiunilor - D01.02. Drumuri, autostrăzi
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - D01.05. Poduri, viaducte
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P7 Harta presiunilor - E01.03. Habitare dispersată
(locuințe risipite, diosperse) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P9 Harta presiunilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P10 Harta presiunilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P11 Harta presiunilor - F02.03 Pescuit de agrement
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P12 Harta presiunilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P13 Harta presiunilor - G01.01.02 Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P14 Harta presiunilor - G02.07. Baze sportive
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P15 Harta presiunilor - H01.04. Poluare difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P16 Harta presiunilor - H05.01. Gunoiul și deșeurile solide
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P17 Harta presiunilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P18 Harta presiunilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
P19 Harta presiunilor - K03.06 Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A1 Harta amenințărilor - A04.01. Pășunat intensiv pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A2 Harta amenințărilor - A05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A3 Harta amenințărilor - F01.01. Piscicultura intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A4 Harta amenințărilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A5 Harta amenințărilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A6 Harta amenințărilor - G01.01.02. Sporturi nautice non-motorizate
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A7 Harta amenințărilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A8 Harta amenințărilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A9 Harta amenințărilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A10 Harta amenințărilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
A11 Harta amenințărilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
Anexa nr. 3.23
I1 Harta impacturilor - A04.01.02 Pășunatul intensiv al
oilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I3 Harta impacturilor - A.05.01. Creșterea animalelor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I4 Harta impacturilor - A.10.01. Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor
sau a tufișurilor pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I5 Harta impacturilor - B01.02. Plantarea artificială pe teren deschis
(arbori nenativi) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I6 Harta impacturilor - D.01.02. Drumuri, autostrăzi pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I7 Harta impacturilor - D01.05. Poduri, viaducte pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I8 Harta impacturilor - E01.03. Habitate dispersate
(locuințe dispersate, risipite) pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I9 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I10 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I11 Harta impacturilor - F02.03. Pescuit de agrement pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I12 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I13 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I14 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I15 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I16 Harta impacturilor - H05.01.Gunoiul și deșeuri solide pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I17 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I18 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
I19 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale
domestice pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA1 Harta impacturilor - A04.01. Pășunatul intensiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA2 Harta impacturilor - A05.01. Creșterea animalelor
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA3 Harta impacturilor - F01.01. Piscicultură intensivă,
intensificată pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA4 Harta impacturilor - F02.01. Pescuit profesional pasiv
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA5 Harta impacturilor - F03.01. Vânătoare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA6 Harta impacturilor - G01.01.02. Sporturi nautice
non-motorizate pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA7 Harta impacturilor - G02.07. Baze sportive pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA8 Harta impacturilor - H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață
prin inundații sau scurgeri urbane pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA10 Harta impacturilor - J01.01. Incendii pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA11 Harta impacturilor - K01.02. Colmatare pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
IA12 Harta impacturilor - K03.06. Antagonism cu animale domestice
pentru ROSCI0310 Lacurile Fălticeni.
-----