STRATEGIE
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 decembrie 2024 privind datele deschise 2024-2028
Notă: Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.628 din 12 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1265 din 16 decembrie 2024.Cuprins1. Introducere2. Viziunea3. Prioritățile, politicile și cadrul legal existente4. Analiza contextului și definirea problemelorA. Grad scăzut al conștientizării societății cu privire la importanța datelor deschiseB. Resurse umane și materiale limitate alocate/alocabile acestui demersC. Bariere legislative și bugetare pentru deschiderea unor categorii de date cu valoare ridicată care, în prezent, sunt oferite solicitanților contra unei taxeD. Calitatea scăzută a datelor publicate în prezent și frecvența redusă a publicăriiE. Lipsa impactului datelorF. Nivelul scăzut al competențelor de lucru cu datele5. Obiective strategice, generale și specifice
Obiectiv strategic 1. Consolidarea cadrului de guvernanță a datelor deschise
O.G. 1.1 - Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise
O.G. 1.2 - Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice
O.G. 1.3 - Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal
Obiectiv strategic 2 - Animarea ecosistemului de date deschise
O.G. 2.1 - Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise
O.G. 2.2 - Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale
O.G. 2.3 - Creșterea cooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise
Obiectivul Strategic 3 - Publicarea seturilor de date cu valoare ridicată și asigurarea calității datelor publicate
O.G. 3.1 - Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date
O.G. 3.2 - Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise
O.G. 3.3 - Asigurarea calității coproducerii datelor deschise
O.G. 3.4 - Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor
Obiectivul strategic 4 - Încurajarea reutilizării datelor
O.G. 4.1 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public
O.G. 4.2 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public-private
O.G. 4.3 - Monitorizarea reutilizării datelor
Obiectivul strategic 5 - Creșterea capacității de coordonare a Secretariatului General al Guvernului
O.G. 5.1 - Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise
O.G. 5.2 - Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise
O.G. 5.3 - Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale6. Programe7. Rezultate așteptate8. Indicatori9. Proceduri de monitorizare și evaluare10. Instituțiile responsabile11. Implicații bugetare și surse de finanțare12. Implicații asupra cadrului juridic
Anexa la StrategieLista Abrevierilor
Glosar de termeni
1. Introducere
Datele sunt o sursă de bunăstare în egală măsură pentru mediul public, precum și pentru cel privat, atunci când sunt utilizate corespunzător. Deschiderea datelor generate în sectorul public spre a fi reutilizate pentru a dezvolta produse și servicii publice și private, a crește eficiența proceselor existente, a susține inovarea, precum și a crește participarea civică creează un impact social, economic, dar și de mediu net pozitiv pentru cetățeni și companii. Preocupările pentru domeniul datelor deschise sunt prezente la nivelul Guvernului României de mai bine de un deceniu.
Lipsa unei strategii privind datele deschise reprezintă o barieră importantă în atingerea obiectivelor României în contextul european al reutilizării datelor din sectorul public pentru inovare și crearea valorii adăugate, cu impact social, economic și de mediu. Atât pentru anul 2023, cât și pentru anul precedent, Comisia Europeană a semnalat, prin raportul Open Data Maturity Report, că România este singura dintre statele membre UE care nu are o strategie privind datele deschise și, în consecință, nici un plan de acțiuni pe acest domeniu. Lipsa unei abordări coordonate în domeniul datelor guvernamentale deschise este sesizată și prin Digital Government Review of România (DGR), publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în decembrie 2023*1). Această analiză precizează că "Sensibilizarea și capacitatea guvernului pentru acest domeniu de politică sunt limitate, iar responsabilitățile din cadrul ministerelor sunt adesea neclare, deoarece acestea pot fi atribuite funcționarilor publici care lucrează în domenii foarte diferite, inclusiv gestionarea informatică sau accesul la informații". Nu în ultimul rând, procesul de aderare a României la OCDE introduce necesitatea alinierii politicilor privind datele deschise și reutilizarea datelor la standardele acestei organizații, așa cum sunt ele definite prin Recomandarea Consiliului privind îmbunătățirea accesului la date și partajarea acestora OECD/LEGAL/0463, Recomandarea Consiliului pentru un acces sporit și o utilizare mai eficientă a informațiilor din sectorul public OECD/LEGAL/0362 și Recomandarea Consiliului privind Strategiile de Guvernare Digitală OECD/LEGAL/0406 ale OCDE, conform angajamentelor din cadrul procesului de aderare a României la OCDE.
*1) Disponibil la https://www.oecd.org/en/publications/digital-government-review-of-românia_68361e0d-en/full-report.html
Prezenta Strategie Națională privind Datele Deschise 2024-2028 (denumită, în continuare Strategie) a fost realizată pe baza analizei detaliate a contextului social, administrativ, economic și informațional în care se realizează, în prezent, publicarea datelor deținute de entitățile publice, în raport cu standardele și așteptările europene. De asemenea, Strategia ține cont de rezultatele consultărilor cu responsabilii de date din sectorul public și cu reprezentanți ai potențialilor reutilizatori ai datelor din sectorul privat. Fiind un domeniu puternic influențat de noile tehnologii, orizontul de implementare a Strategiei a fost stabilit pentru a răspunde atât nevoii de implementare a unui număr mare de acțiuni în raport cu decalajele înregistrate în raport cu media europeană, cât și dezideratului de actualizare periodică pentru ca abordarea strategică să rămână aliniată cu progresele tehnologice.2. Viziunea
În această secțiune prezentăm viziunea, pe termen lung, pentru sectorul datelor deschise în România.
Această viziune este pusă în aplicare prin atingerea obiectivelor generale și livrarea rezultatelor stabilite. Acțiunile din planul de implementare a Strategiei sunt stabilite astfel încât îndeplinirea lor la standarde maxime de calitate să genereze rezultate cu impact pozitiv în atingerea obiectivelor Strategiei. Apreciem că acțiunile cuprinse în Planul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta strategie sunt realizabile, însă dinamica mediului politic, economic, de securitate și societal poate influența gradul de schimbare a atitudinilor și introducere a schimbărilor sistemice propuse de prezenta Strategie.3. Prioritățile, politicile și cadrul legal existente
La nivel european, Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare) (Directiva Open Data) stabilește cadrul juridic pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public, cum sunt informațiile geografice, funciare, statistice sau juridice deținute de organismele din sectorul public și de întreprinderile publice, precum și a datelor care beneficiază de finanțare publică. Directiva stabilește, de asemenea, aranjamentele tehnice pentru furnizarea datelor din sectorul public, spre exemplu cerințe ca acestea să fie livrate în formate deschise și lizibile automat, precum și să fie documentate prin metadate care specifică conținutul, instituția responsabilă, formatul de distribuție ș.a. Directiva este transpusă în cadrul legislativ național prin Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public.
Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor) propune patru seturi largi de măsuri pentru a facilita reutilizarea anumitor date din sectorul public care nu pot fi disponibile ca date deschise, pentru a asigura că intermediarii de date vor funcționa ca organizatori de încredere ai partajării sau agregării datelor în cadrul spațiilor comune europene de date, pentru a facilita punerea la dispoziție a datelor în beneficiul societății și pentru a facilita partajarea datelor, în special pentru a face posibilă utilizarea datelor între sectoare și peste granițe, și pentru a permite găsirea datelor potrivite pentru scopul potrivit. Prin acest regulament, se urmărește dezvoltarea, în continuare, a pieței interne digitale fără frontiere, precum și a unor societăți și economii ale datelor și care sunt centrate pe factorul uman, sunt de încredere și sunt sigure. Acesta facilitează partajarea datelor între sectoare și țările UE, pentru a valorifica potențialul datelor în beneficiul cetățenilor și al afacerilor din UE. Autoritatea responsabilă cu sarcina de a înregistra organizațiile de promovare a altruismului în materie de date și de a monitoriza conformitatea furnizorilor de servicii de intermediere de date la nivelul României este Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138 al Comisiei din 21 decembrie 2022 de stabilire a unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice și a modalităților de publicare și reutilizare a acestora (Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată) completează Directiva (UE) 2019/1024, prin stabilirea unei liste de seturi de date cu valoare ridicată care aparțin categoriilor tematice date geospațiale, date despre observarea Pământului și mediu, date meteorologice, date statistice, date despre companii și date despre mobilitate. Asigurarea disponibilității seturilor de date, în special a celor din domenii prioritare, are potențialul de a contribui la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv start-up-urile, care adesea se confruntă cu provocări în accesarea datelor din sectorul public, din cauza resurselor limitate. Se preconizează că o creștere a disponibilității datelor va stimula antreprenoriatul și va conduce la apariția de noi companii. Mai mult, datele cu valoare ridicată (HVD) pot juca un rol crucial pentru start-up-uri, ajutându-le să-și valideze ideile de afaceri și să atragă investitori. Raportul "Identification of data themes for the extensions of public sector High-Value Datasets" din aprilie 2023 include șapte noi categorii de date care trebuie considerate cu valoare ridicată: pierderi cauzate de schimbările climatice, energie, finanțe, guvern și administrație publică, sănătate, justiție, date lingvistice.
Regulamentul (UE) 2023/2854 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind datele) instituie cerințe extinse de partajare și de interoperabilitate a datelor pentru producătorii și deținătorii de date, precum obligații de partajare a datelor între companii, precum și între companii și consumatori, obligații ale deținătorilor de date de a le pune la dispoziție, reguli care interzic restricționarea nejustă a accesului la date între afaceri, reguli privind punerea datelor la dispoziția organizațiilor din sectorul public, obligații privind schimbarea furnizorilor de servicii de procesare a datelor de către clienți și cerințe privind partajarea și interoperabilitatea datelor. Regulamentul facilitează accesul la date pentru întreprinderile nou înființate, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile din sectoarele tradiționale ale căror capacități digitale sunt mai puțin dezvoltate.
Legea nr. 179/2022 stabilește modalități practice de facilitare a reutilizării datelor, completând și detaliind modalitățile de gestionare a cererilor de reutilizare a datelor. Atunci când reutilizarea este supusă unor condiții, acestea nu limitează în mod inutil posibilitățile de reutilizare și nu sunt utilizate pentru restricționarea concurenței. Se statuează principiul "deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit", precum și necesitatea accesibilizării datelor pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, legea stabilește măsuri, parametri și detalii tehnice pentru a facilita reutilizarea efectivă a documentelor prin API. De asemenea, actul normativ solicită desemnarea persoanelor responsabile de accesul și reutilizarea datelor în fiecare entitate publică, precum și elaborarea și implementarea de proceduri de lucru interne și planuri de publicare a datelor pe portalul data.gov.ro. În vederea simplificării, legea stabilește căi de atac extrajudiciare împotriva deciziilor de refuz a reutilizării datelor sau împotriva modalității de calcul a taxei pentru comunicarea documentelor, prin competența Autorității pentru Digitalizarea României. Aceeași lege enumeră seturile de date cu valoare ridicată la nivel național și explicitează cerințele pentru identificarea și punerea lor la dispoziția reutilizatorilor. Actul normativ stabilește un regim contravențional pentru a sancționa deținătorii de date angrenați în fluxurile de publicare a datelor.
Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate reiterează politica guvernamentală de facilitare a accesului instituțiilor private la datele deținute de instituții publice și viceversa. Principiul deschiderii administrative este complementar principiului centrării pe utilizator, de asemenea, instituit de legea menționată. Actul normativ identifică o serie de registre de bază, care acoperă parțial domeniile prioritare identificate de Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată și de Legea nr. 179/2022 privind datele deschise. La aceste registre de bază este asigurat accesul Platformei naționale de interoperabilitate prin mecanisme specifice. Legea nr. 242/2022 instituie obligația ca organizațiile publice să își schimbe procedurile de lucru pentru a presta servicii publice exclusiv în baza datelor care pot fi obținute prin Platforma națională de interoperabilitate, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Recomandările OCDE cu numerele 0406 și 0463 cu privire la creșterea accesului și partajării informațiilor din sectorul public prevăd că guvernele trebuie să crească încrederea în ecosistemul de date, să aibă o abordare incluzivă asupra accesului și distribuției datelor, să sprijine dezvoltarea și adoptarea unor modele de business bazate pe date și piețe pentru acestea, să încurajeze accesibilitatea, interoperabilitatea și reutilizarea datelor între organizații și să creeze o cultură bazată pe date deschise, accesibile, reutilizabile în condiții transparente, de calitate, integre, la un preț accesibil, dacă nu gratuit, care respectă proprietatea intelectuală și sunt generate, publicate și menținute folosind cele mai noi tehnologii.
Având în vedere demersurile României în contextul angajamentului pentru aderarea la OCDE, Digital Policy Committee și Public Governance Committee ale Organizației emit recomandări prioritare/pe termen mediu sau lung, care reflectă progresele înregistrate de România în privința alinierii la standardele acesteia în domeniul datelor deschise. Aceste recomandări trebuie să fie transpuse în decizii operaționale de implementare a Strategiei de către instituțiile responsabile cu implementarea acesteia și de către Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei naționale privind datele deschise pentru perioada 2024-2028, înființat conform Deciziei Prim-Ministrului nr. 250/18.07.20244. Analiza contextului și definirea problemelor
În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către entitățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficienta" a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative. Suplimentar, au existat și inițiative strategice și programatice naționale care au vizat datele deschise. Una dintre acestea se referă la Hotărârea Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020, prin care a fost stabilit Domeniul de acțiune 1 pentru eGuvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetica", Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale. Rezultatele Open Data Maturity Report pentru anul 2021 arată că România a înregistrat rezultate modeste în acest sector (locul 22 din 32 țări europene analizate), indicând rezultate limitate ale Agendei pentru România Digitală 2020.
Open Data Maturity Report, un barometru calculat și publicat anual de Comisia Europeană, care indică nivelul dezvoltării politicilor naționale de promovare a datelor deschise la nivelul statelor membre UE, arată că România poate fi clasificată drept un actor începător (beginner) în acest domeniu. Din punct de vedere al activității de elaborare, implementare și evaluare a politicilor publice, în perioada 2019-2023 se remarcă o fluctuație, cu un maxim de punctaj în ultimul an de raportare, deși acest lucru reușește să plaseze țara noastră doar pe locul 30 din 35, în topul statelor europene analizate. România a înregistrat următoarele punctaje:
În ceea ce privește impactul datelor publicate, se remarcă scorul de 0% obținut de țara noastră în ceea ce privește sub-criteriul măsurării reutilizării datelor, în raport cu scorul înregistrat în ceea ce privește conștientizarea subiectului, de 79%. De asemenea, conform Raportului citat, calitatea datelor publicate se află în continuă descreștere de-a lungul perioadei de referință.
Ambițiile guvernamentale ale României de a accede la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică au determinat ca Guvernul țării noastre să adopte măsuri care să sporească coeziunea cu principiile prevăzute prin instrumente juridice ale OCDE și modus operandi al statelor din această organizație. Printre recomandările OCDE referitoare la creșterea accesului la date și, în particular, la date deschise, amintim adoptarea și revizuirea periodică a cadrelor de guvernanță a datelor coerente, flexibile și scalabile, demonstrarea unui leadership puternic în privința datelor, ideal la cel mai înalt nivel guvernamental, promovarea reprezentării incluzive și angajarea părților interesate relevante în ecosistemul de date, promovarea stimulentelor adecvate, sprijinirea dezvoltării și extinderii noilor modele de afaceri care valorifică datele din sectorul public, asigurarea că datele sunt furnizate împreună cu orice metadate necesare, documentație, modele de date și algoritmi într-un mod transparent și oportun, precum și promovarea dezvoltării abilităților și competențelor legate de date.
La nivelul Secretariatului General al Guvernului, Direcția Tehnologia Informației și Digitalizare (DTID) asigură coordonarea publicării datelor deschise la nivelul instituțiilor și autorităților din administrația publică centrală, implementează măsuri care vizează creșterea numărului și a calității seturilor de date publicate pe portal, elaborează proceduri de publicare și actualizare a seturilor de date deschise pe portalul național, precum și definește și utilizează standarde și formate relevante care să fie folosite în gestionarea, publicarea și schimbul de date. DTID facilitează și promovează reutilizarea datelor deschise, elaborează standardele de formare în domeniu pentru funcționarii publici și extinde funcționalitățile portalului național, în vederea automatizării și schimbului trans-european, prin facilitarea interoperabilității și accesibilității seturilor de date publicate în portal.
În prezent, Secretariatul General al Guvernului a reușit să operaționalizeze o rețea de responsabili cu datele deschise atât la nivelul entităților din administrația publică centrală, cât și din cea locală. Având în vedere numărul ridicat de instituții prezente în această rețea, practicile de numire a responsabililor, de identificare și publicare a datelor și de organizare a resurselor umane, materiale și de timp dedicate acestui subiect sunt foarte eterogene. Referitor la procedura de publicare a datelor, aceasta variază de la existența unor grupuri de lucru interne pentru identificarea seturilor de date, validarea lor și agrearea unor calendare de publicare, la organizări ad-hoc, în care încă nu sunt stabilite seturile de date, periodicitatea publicărilor sau responsabilii cu colectarea acestora. Majoritatea responsabililor cu datele deschise trebuie să solicite periodic datele care au fost agreate a fi deschise, indicând că o cultură a datelor deschise, care operează prin mecanisme cunoscute și previzibile de tipul "open by default" este departe de a fi cristalizată în administrația publică românească. Pe de altă parte, cultura reutilizării datelor pare să fie în stadii doar incipiente și în ceea ce privește sectorul privat și neguvernamental, o majoritate covârșitoare a entităților publice neavând un dialog cu părțile interesate ce pot integra datele instituționale în produse și servicii noi, cu valoare ridicată din punct de vedere social și economic.
Așadar, problemele care trebuie abordate prin intermediul Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028 privesc:A. Grad scăzut al conștientizării societății cu privire la importanța datelor deschise
Această problemă se manifestă atât la nivelul deținătorilor de date, cât și la nivelul reutilizatorilor datelor. În ceea ce privește organizațiile publice, percepția domeniului este legată de o slabă coordonare a acestui nivel de politică publică la nivel sistemic, precum și de o eterogenitate ridicată a modalităților de organizare a activității specifice la nivel organizațional. Numărul mare de acte normative cu incidență asupra domeniului, insuficient operaționalizate la nivel procedural, poziția neprivilegiată a domeniului în lista priorităților politice, nivelul scăzut al resurselor umane, materiale și de timp alocate acestui subiect au contribuit la neînțelegerea de către sectorul public a impactului pozitiv pe care deschiderea datelor poate să îl genereze. Pe de altă parte, entitățile private, societatea civilă și mediul academic privesc obținerea datelor publice ca pe o povară administrativă determinată de necesitatea solicitării formale și periodice a acestora, având în vedere că datele publicate pe portalul național de date sunt inconsistente, publicate fără o periodicitate previzibilă și, de cele mai multe ori, structurate diferit la fiecare actualizare.B. Resurse umane și materiale limitate alocate/alocabile acestui demers
În ciuda prevederilor legislative contrare, se identifică un număr mare de instituții unde nu s-a realizat desemnarea unui punct de contact cu SGG pe subiectul datelor deschise, respectiv al unui responsabil cu datele. Acolo unde acest lucru s-a realizat, responsabilii cu date deschise, de cele mai multe ori, nu au beneficiat de instruire specifică, îndeplinesc un număr mult mai mare de atribuții astfel încât sunt nevoiți să nu prioritizeze inventarierea, planificarea și deschiderea datelor, nu beneficiază de sprijin de la compartimentele care dețin datele sau nu dețin competențe de lucru cu datele. Percepția responsabililor cu datele este că deschiderea datelor necesită timp și resurse suplimentare din partea structurilor care dețin datele, acestea reprezentând bariere importante în accelerarea procesului.C. Bariere legislative și bugetare pentru deschiderea unor categorii de date cu valoare ridicată care, în prezent, sunt oferite solicitanților contra unei taxe
În prezent, arhitectura instituțională și modalitatea de construire a bugetului anual al anumitor instituții publice sunt bazate pe vânzarea de date (sub formă de rapoarte, certificate, răspunsuri la solicitări ș.a.) către persoanele fizice și juridice interesate (inclusiv către alte instituții publice). Deschiderea by default a datelor acestor instituții implică atât necesitatea identificării de noi surse de venit, cât și cea a reorganizării organigramei, pentru a răspunde eficient noilor cerințe legale, precum și noului model de generare a veniturilor. Aceste procese sunt consumatoare de timp, creează percepția de instabilitate politico-administrativă și solicită abilități de inovare deseori greu de concentrat la nivelul sectorului public. Așadar, aceste bariere alimentează rezistența internă la schimbare, specifică, oricum, sectorului public.D. Calitatea scăzută a datelor publicate în prezent și frecvența redusă a publicării
Cerințele legale în vigoare la nivelul României sunt, în prezent, formulate pentru a asigura funcționarea administrației publice fără o coordonare și monitorizare digitală a proceselor. Așadar, entitățile publice se confruntă cu o diversitate foarte mare de cereri față de care trebuie să formuleze răspunsuri și raportări pe care trebuie să le realizeze, de multe ori asumate de conducătorul instituției prin semnătură olografă și transmise în original sau scanate, prin e-mail, către autoritățile cu rol de management/supervizare. Lipsa unei soluții informatice care să preia aceste date încă de la momentul intrării lor în sistem a determinat ca fiecare organizație publică să găsească modalități proprii de organizare a acestor date, în funcție de competențele și specificul fiecăreia. La nivel intern, inexistența unor proceduri clare pentru organizarea inventarierii și publicării datelor, lipsa de înțelegere a acestora, nivelul scăzut de resurse alocate spre respectarea lor și multitudinea de soluții tehnice posibil de utilizat pentru managementul datelor generează seturi de date nestandardizate, necurățate, publicate sub structuri diferite la momentul actualizărilor, formatate incorect pentru citirea automată și, deci, de o calitate scăzută, nepretabile pentru reutilizarea lor în servicii și produse noi.E. Lipsa impactului datelor
Calitatea scăzută a datelor publicate, așa cum a fost arătat anterior, este un element restrictiv pentru entitățile publice care vor să reutilizeze datele generate de alte instituții în vederea simplificării administrative, precum și pentru sectorul privat care ar putea fi interesat de includerea datelor în fluxuri proprii de lucru pentru a genera produse și servicii comerciale, care să suplinească serviciile publice furnizate instituțional, să servească noi categorii de public-țintă sau să inoveze procesul prin care produsele sau serviciile existente sunt create, eficientizându-l și scăzându-i externalitățile negative. Această barieră considerabilă în dezvoltarea economică inhibă inițiativele inovatoare și limitează considerabil impactul social, economic și de mediu pe care îl pot avea afacerile ori cercetările bazate pe datele deschise de sectorul public.F. Nivelul scăzut al competențelor de lucru cu datele
Programele de studii din România abordează în număr mic lucrul cu datele din punctele de vedere anterior menționate, iar criteriile de recrutare și selecție în funcții din organizații publice rareori fac referință la abilități de lucru cu datele. Din acest punct de vedere, pentru a crea impact, este necesară alocarea de resurse pentru formarea profesională atât a producătorilor de date din structurile de specialitate, cât și a responsabililor cu datele deschise, pentru a recunoaște datele de calitate față de cele care nu îndeplinesc criteriile corespunzătoare, precum și pentru a solicita îmbunătățirea acestora din urmă.5. Obiective strategice, generale și specifice
În această secțiune, vom prezenta propunerile de obiective strategice, generale și specifice ale Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028.
Obiectiv strategic 1. Consolidarea cadrului de guvernanță a datelor deschise
O.G. 1.1 - Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise
Se are în vedere facilitarea implementării prevederilor legislației în vigoare, prin clarificarea sa, în special în ceea ce privește Regulamentul UE 2023/138 privind seturile de date cu valoare ridicată și Legea nr. 179/2022 privind datele deschise. În acest sens, se va apela la instrumente precum elaborarea și adoptarea unor acte normative pentru stabilirea normelor de implementare a legislației existente, precum și pentru stabilirea responsabilităților entităților publice în raport cu actele normative și angajamentele de țară ale României și pentru adoptarea vocabularelor comune la nivel de domeniu.
O.G. 1.2 - Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice
În cadrul acestui obiectiv general, sunt avute în vedere analize și comunicări constante ale Secretariatului General al Guvernului pentru transmiterea de instrucțiuni/ghiduri/șabloane/modele de proceduri și documente necesare îndeplinirii obligațiilor în domeniul datelor deschise, pe categorii de entități publice. Se va urmări stabilirea structurilor de date necesare coproducției datelor deschise de către diferitele structuri funcționale ale entităților publice, precum și clarificarea metadatelor care însoțesc seturile de date (exemplu: zona de acoperire a datelor, data de actualizare, modul de colectare etc.). Nu în ultimul rând, având în vedere prioritățile guvernamentale în domeniul digitalizării și multitudinea de surse de finanțare și proiecte de dezvoltare a platformelor informatice existente pentru orizontul 2026-2030, se va standardiza abordarea în domeniul instrumentelor de publicare a datelor deschise, prin instrucțiuni tehnice care să fie incluse în proiectele tehnice ale platformelor pe care le dezvoltă/contractează entitățile publice. Aceste instrucțiuni vor fi elaborate în conformitate cu standardele de neutralitate tehnologică promovate de Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională și vor folosi inclusiv entităților publice cu capacitate instituțională redusă în domeniul tehnologia informației.
Ținta specifică acestor măsuri este stabilirea standardelor minime de calitate necesare adoptării unui mod de lucru aliniat la o societate deschisă, la cadrul normativ în vigoare și la ambițiile de guvernanță a datelor ale României.
O.G. 1.3 - Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal
Secretariatul General al Guvernului își va consolida rolul de monitorizare și colectare a feedback-ului din ecosistemul de date pentru a-l integra în inițiativele legislative în care este parte (ca inițiator sau avizator) la nivel național și european sau în procedurile de raportare care îi sunt solicitate.
În ceea ce privește evaluarea și îmbunătățirea continuă, se vor realiza analize periodice ale legislației pentru armonizare și asigurarea conformității cu nevoile și așteptările părților interesate europene și naționale. În această privință, se vor avea în vedere nevoile de actualizare/îmbunătățire a cadrului normativ și a politicilor derivate din angajamentele României la nivel internațional, inclusiv pentru conformare cu reglementările europene, dar și ca parte a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Obiectiv strategic 2 - Animarea ecosistemului de date deschise
O.G. 2.1 - Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise
În cadrul acestui obiectiv general, se urmărește creșterea conștientizării publicului general și publicului specializat cu privire la domeniul datelor deschise, pentru a crea o cultură a datelor deschise la nivel național, inclusiv la nivelul entităților publice. Asumarea priorității deschiderii datelor printr-o declarație politică, secondată de elaborarea și implementarea unui plan de comunicare publică, va impulsiona achiesarea personalului entităților publice și a părților interesate la obiectivele organizaționale de deschidere a datelor.
O.G. 2.2 - Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale
Acest obiectiv general privește identificarea inițiativelor regionale, locale sau sectoriale care pot deveni poli de dezvoltare în domeniul datelor deschise la nivelul la care au fost identificate. În funcție de nevoile identificate, SGG, în colaborare cu ministerul de linie, autoritățile administrației publice locale, structurile reprezentative și alte structuri de sprijin relevante, va acorda asistență tehnică pentru dezvoltarea inițiativelor existente. În acest sens, se pot avea în vedere acțiuni de promovare a bunelor practici, de cooptare a UAT-urilor învecinate în inițiativele de publicare și gestionare a datelor deschise, valorificarea platformelor informatice dezvoltate în ciclurile de finanțare anterioare sau utilizarea partajată a infrastructurilor de gestionare a datelor deschise, inclusiv prin organizarea de ateliere, întâlniri, ședințe periodice care au drept scop dezvoltarea inițiativelor și promovarea lor în sectorul public.
O.G. 2.3 - Creșterea cooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise
Prin acest obiectiv general, se urmărește multiplicarea capacităților SGG de popularizare a conceptului de date deschise. În acest sens, se vor activa rețelele existente la nivelul partenerilor guvernamentali pentru a prelua și disemina informațiile și mesajele strategice referitoare la date deschise la nivelul categoriilor de public deservite de aceștia. De asemenea, prin cooperarea cu comunitățile de practică, SGG poate identifica oportunități de îmbunătățire a activității de publicare a datelor deschise, pe care le va folosi în activitățile de coordonare și monitorizare a domeniului. În scopul acestui obiectiv general, se pot organiza evenimente fizice de informare, webinarii, hackathoane ș.a.
Obiectivul Strategic 3 - Publicarea seturilor de date cu valoare ridicată și asigurarea calității datelor publicate
O.G. 3.1 - Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date
Prin intermediul acestui obiectiv general, se urmărește creșterea capacității personalului de la nivelul entităților publice de a gestiona, partaja și utiliza date pe întregul lor ciclu de viață. Aceste măsuri vizează conducerea entităților publice pentru a familiariza nivelul de management cu obligațiile de publicare și cu beneficiile datelor deschise în ecosistemul digital al instituției, inclusiv în ceea ce privește redefinirea fluxurilor informaționale proprii pe baza datelor deschise, și pentru a aloca resurse umane, financiare și materiale în acest sens. De asemenea, este vizat personalul ce gestionează date, dar care nu este în mod oficial desemnat responsabil cu datele deschise, astfel încât să se realizeze necesitatea cooperării cu responsabilul desemnat și să conștientizeze utilitatea tratării datelor după standardele agreate și după reguli previzibile și repetabile, pentru a permite publicarea și reutilizarea lor. Nu în ultimul rând, se are în vedere inclusiv cooperarea cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici în vederea definirii de cadre de competențe relevante pentru a sprijini recrutarea personalului cu abilități IT care să permită lucrul cu datele, precum și pentru a sprijini evaluarea performanței în acest sens.
O.G. 3.2 - Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise
Prin intermediul acestui obiectiv general, se urmărește crearea unei rețele de formatori, independente față de SGG, care să sprijine, în mod constant, promovarea reutilizării datelor deschise în mediile private, de cercetare și neguvernamentale, respectiv să coalizeze diversele lor interese pentru a monitoriza calitatea datelor deschise și a solicita deschiderea unor date noi.
O.G. 3.3 - Asigurarea calității coproducerii datelor deschise
Se urmărește definirea și adoptarea unor formate în care se vor publica datele anterior identificate ca fiind necesar a fi publicate, pentru a răspunde lipsei de uniformitate a seturilor de date existente în instituțiile și autoritățile publice de la nivel central și local. Aceste măsuri au ca țintă stabilirea unor structuri generale și specifice în care să fie stocate și gestionate datele din diverse domenii, la nivel instituțional, precum și a metadatelor aferente, pentru obținerea unor seturi de date coproduse, viabile și consistente la nivel național în domenii precum administrația publică, sănătate, transport ș.a. Prin accesul la date/registre ce pot fi valorificate în alte sisteme, se poate și asigura un nivel înalt de încredere în seturile de date publicate de fiecare entitate publică.
O.G. 3.4 - Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor
Complementar obiectivelor generale anterioare, se vor realiza audituri interne de date pentru a evalua respectarea legislației și a procedurilor interne, precum și pentru a identifica alte seturi de date ce pot fi deschise. Deținătorii lor vor fi sprijiniți în identificarea modalității optime de publicare. Se urmărește și stabilirea unei direcții de cooperare cu Curtea de Conturi, astfel încât, la finalul perioadei de implementare a strategiei, aceasta să realizeze cel puțin o misiune de audit a conformității, de audit al performanței ori de analiză panoramică deschiderii datelor, din care să rezulte recomandări și măsuri de follow-up pentru eficientizarea procesului.
Obiectivul strategic 4 - Încurajarea reutilizării datelor
O.G. 4.1 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public
În cadrul acestui obiectiv general se urmărește crearea cadrului de lucru pentru reutilizarea seturilor de date primare și a produselor derivate din acestea (serii de date colaționate, seturi de date derivate pe unități de analiză comune, analize etc.), pentru a identifica servicii publice noi și inovatoare care să fie livrate cetățenilor, precum și pentru a restructura fluxurile de furnizare a actualelor servicii publice, în vederea eficientizării/automatizării lor. Se are în vedere accentuarea principiilor de luare a deciziilor bazate pe date și pe evidențe în cadrul serviciilor publice noi sau semnificativ îmbunătățite în cadrul acestui obiectiv general. Colaborările cu inițiative de inovare guvernamentală, de simplificare, debirocratizare, asigurare a interoperabilității ori de schimburi de date vor oferi liniile directoare în identificarea serviciilor publice vizate.
O.G. 4.2 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public-private
Prin intermediul acestui obiectiv general se urmărește crearea unui cadru optim experimentării și cercetării metodelor și proiectelor de reutilizare a datelor deschise, cu participarea sectorului public, mediului academic și a celui privat, și cu scopul de a stimula inovația și de a valorifica potențialul datelor deschise, pentru a aborda provocările sociale și economice, facilitând în același timp accesul la resursele și cunoștințele partajate. Acest cadru poate fi stabilit prin intermediul unor parteneriate formale, precum și prin organizarea de evenimente de inovare, inclusiv hackathoane, precum și prin operaționalizarea spațiilor de date și a laboratoarelor vii. Astfel, reutilizatorilor din sectorul privat și din societatea civilă li se va pune la dispoziție un spațiu sigur de identificare a noi utilizări pentru date, de testare a ipotezelor lor, precum și de pregătire a ducerii în producție a inovărilor produselor și serviciilor inovatoare.
O.G. 4.3 - Monitorizarea reutilizării datelor
Prin acest obiectiv general se țintește dotarea portalului național de date deschise (disponibil la https://data.gov.ro) cu instrumente digitale automate pentru monitorizarea reutilizării datelor descărcate sau apelate prin intermediul său. De asemenea, se are în vedere menținerea dialogului cu reutilizatorii în vederea evaluării oportunităților, impactului și experiențelor de reutilizare a datelor deschise, fiind, astfel, încurajat dialogul constructiv la nivel de ecosistem.
Obiectivul strategic 5 - Creșterea capacității de coordonare a Secretariatului General al Guvernului
O.G. 5.1 - Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise
În cadrul acestui obiectiv general sunt vizate atât dotarea portalului național de date cu cele mai noi tehnologii care să permită implementarea măsurilor de simplificare și automatizare a proceselor de publicare a datelor prevăzute de alte obiective ale prezentei Strategii, cât și animarea altor sisteme informatice cu caracter integrator/agregator de registre naționale (spre exemplu: Registrul Electronic Național de Nomenclatură Stradală, date locale, aglomerări ș.a.)
O.G. 5.2 - Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise
Prin acest obiectiv general, se asigură creșterea continuă a capacității centrului Guvernului de a coordona și monitoriza domeniul datelor deschise, atât prin propria dezvoltare continuă a cunoștințelor și abilităților, cât și prin îmbunătățirea capacității de inițiativă, acțiune și răspuns a responsabililor și înlocuitorilor lor cu care SGG colaborează în fiecare entitate publică pentru îndeplinirea obligațiilor de publicare. Se are în vedere atât organizarea de cursuri de specialitate ori parcurgerea sesiunilor de pregătire practică, cât și menținerea constantă a legăturii cu organismele internaționale (CE, OCDE, OGP ș.a.) prin care se poate asigura actualizarea cu cele mai recente cercetări, abordări și politici în materie.
O.G. 5.3 - Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale
Acest obiectiv general va asigura creșterea resurselor materiale pe care entitățile publice le au la dispoziție pentru a-și îndeplini obligațiile în ceea ce privește deschiderea datelor, dacă acestea nu le au deja. Acestea vor include spații de stocare și resurse software, dar și cooptarea entităților, acolo unde este cazul, în proiecte și inițiative complementare implementate din surse de finanțare nerambursabilă (PCIDIF, Programele Regionale, Horizon Europe, Digital Europe Programme etc.)
6. Programe
În această secțiune, vom identifica documentele strategice și programatice complementare prezentei Strategii și care pot sprijini instituțiile responsabile în implementarea ei.
Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA), adoptată prin H.G. nr. 832/2024 are obiectivul de a contribui la strategia României privind adoptarea tehnologiilor digitale în economie și societate, în condiții de respectare a drepturilor omului și de promovare a excelenței și încrederii în IA.
SN-IA va sprijini administrația publică centrală din România să susțină, în mod fundamentat, eforturile de standardizare, operaționalizare și reglementare a dezvoltării IA și de potențare a efectelor pozitive ale acesteia, va contribui decisiv la evidențierea și valorificarea potențialului inovativ național în domeniul IA, precum și la gestionarea riscurilor pe care le prezintă evoluția IA. Strategia identifică domeniul datelor deschise drept un atribut ce oferă o bază solidă și susține dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale. Măsurile aferente Obiectivului Specific 2.2. Extinderea utilizării seturilor de date, cu aplicare în diverse sectoare de activitate sunt complementare Obiectivului Strategic 3 din prezenta Strategie.
Măsurile prevăzute de Planul Național de Redresare și Reziliență sunt menite să sprijine transformarea digitală a administrației publice, educației, sănătății și economiei în ansamblu, contribuind astfel la modernizarea infrastructurilor digitale și la creșterea competitivității economice a țării. La nivelul acestuia, au fost identificate peste 50 de jaloane și ținte prin atingerea cărora se vor putea genera date digitale, structurate, din domeniile identificate de Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată și de Legea nr. 179/2022, având un potențial ridicat de a fi deschise publicului prin publicare pe portalul național. Dintre acestea, amintim Observatorul Teritorial, Sistemul Meteorologic Integrat Național, servicii publice de mediu digitalizate, platforma eVelo, Registrul Național Digital al Clădirilor, REGES, Platforma Informatică de Asigurări de Sănătate, ECRIS V, Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România și altele. De asemenea, prin Ținta 188, se urmărește implementarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru (RPA) și promovarea inteligenței artificiale (IA) în administrația publică. Acest proiect poate reutiliza date deschise și vizează centralizarea și standardizarea proceselor și datelor în vederea creșterii productivității. Nu în ultimul rând, prin PNRR, sunt sprijinite introducerea de competențe TIC atât pentru recrutarea funcționarilor publici, cât și pentru evaluarea lucrătorilor din sectorul public și fundamentarea planurilor de profesionalizare a acestora, oportunitate pentru introducerea abilităților de lucru cu datele, ca element de referință pentru toți funcționarii publici, de execuție și de conducere.
Acestor oportunități li se adaugă cele din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF), mai ales prin perspectiva Priorităților 2 și 3. În cadrul Priorității 2 - Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri, se urmărește continuarea proceselor de digitalizare din administrația publică, în timp ce, în cadrul Priorității 3 - Creșterea rolului culturii și al turismului sustenabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială se urmărește Dezvoltarea de conținut digital despre patrimoniu pentru valorizarea culturii, digitalizarea arhivelor culturale și creșterea consumului de carte și mobilizarea de noi audiențe prin utilizarea instrumentelor digitale.
Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare finanțează dezvoltările suplimentare necesare platformei naționale de date publice (data.gov.ro) pentru implementarea cerințelor Directivei PSI prin adăugarea de noi funcționalități. Prin acțiunea 2.2.1 E-guv în administrația/instituțiile publice, măsura 3, se va dota portalul național de date cu instrumente care să răspundă nevoilor naționale și europene de creștere a conștientizării și monitorizării reutilizării datelor, precum și de sprijinire a creșterii calității datelor deschise.
Proiectele co-finanțate din PCIDIF vizează crearea de servicii publice destinate cetățenilor și/sau firmelor identificate în Catalogul Național al Serviciilor Publice și/sau în concordanță cu Politica de eGuvernare, Creșterea nivelului de interoperabilitate al sistemelor informatice din administrația publică prin crearea unui sistem standardizat, interconectat și digital, încurajând reutilizarea informațiilor și a serviciilor, precum și digitalizarea și interoperabilitatea educației și patrimoniului. De asemenea, se va finanța proiectul Tehnologii Avansate pentru Administrația Publică, ce va fi implementat de către ADR ce își propune dezvoltarea prin testare de produse/procese digitale și C I să contribuie la includerea și adoptarea de tehnologii avansate la nivelul sistemelor administrației publice ce gestionează baze de date mari (structurate și nestructurate).
Programele naționale și regionale de sprijin al antreprenoriatului (exemplu: Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, programele destinate întreprinderilor nou înființate sau digitalizării IMM- urilor) sunt avute în vedere pentru a stimula înființarea/dezvoltarea de afaceri bazate total sau parțial pe reutilizarea datelor.
Prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea și Susținerea Digitalizării prin intermediul Centrelor de Inovare Digitală în România 2024-2027 se vor coordona eforturi de capacitare a consorțiilor regionale ce implementează centre de inovare digitală pentru a susține digitalizarea și inovarea în administrația publică locală și în IMM-uri. Centrele pot prezenta beneficiarilor lor potențialul de business al datelor deschise, pot asigura legături de comunicare și de colaborare între beneficiarii locali și actorii naționali, pot evalua fezabilitatea/valida/îmbunătăți planuri de afaceri și proiecte tehnice pentru sistem bazate pe date deschise și pot intermedia accesul la furnizori de tehnologie dedicați.
De asemenea, prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii Naționale pentru Informații Spațiale în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește cadrul legal pentru crearea, organizarea și funcționarea Infrastructurii Naționale pentru Informații Spațiale (INIS) în România, prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru Informații Spațiale în Comunitatea Europeană - INSPIRE, prevăzută de Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Întrucât aceasta urmărește să sprijine accesul, schimbul și utilizarea eficientă a datelor spațiale între autoritățile publice, mediul academic, sectorul privat și publicul larg, în vederea unei dezvoltări durabile și a unei mai bune guvernanțe teritoriale, ea furnizează cadrul de lucru pe care se bazează producerea, actualizarea și publicarea de date spațiale, o categorie esențială de date deschise atât pentru cetățeni, cât și pentru cercetători și întreprinderi.
Nu în ultimul rând, în cadrul elaborării prezentei Strategii s-a ținut cont de existența demersurilor pentru elaborarea Strategiei Naționale privind Inovarea în Sectorul Public (2025-2029), de către Comitetul interministerial pentru asigurarea elaborării Strategiei naționale privind inovarea în sectorul public pentru perioada 2025-2029 și a planului de acțiune aferent. Alinierea cu prevederile acesteia se va realiza prin decizii operaționale de implementare adoptate de către instituțiile responsabile cu implementarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise și de către Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei naționale privind datele deschise pentru perioada 2024-2028.7. Rezultate așteptate
La finalul implementării Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028, este așteptat ca în societatea românească să existe o cultură a datelor deschise, ca parte a culturii datelor. Atât instituțiile publice, cât și societatea civilă, mediul academic și mediul privat vor înțelege importanța deschiderii datelor "by default", se vor raporta la procesele de inventariere și deschidere a datelor ca la o situație de status quo, care face parte din normalitatea cotidiană și care nu impune efort suplimentar pentru aceștia. În sprijinul acestei culturi a datelor vor veni atât decidenți politici, cât și nivelul de management intermediar, care va operaționaliza deschiderea datelor și va întreține un dialog continuu cu reutilizatorii și potențialii reutilizatori pentru a rafina procesele de deschidere. Reutilizatorii vor participa la evenimente de popularizare a datelor deschise, vor înțelege unde și cum trebuie căutate datele și vor fi sprijiniți, prin know-how și prin instrumente concrete, să dezvolte produse, servicii, cercetări bazate pe date deschise.
Prezenta Strategie contribuie la sprijinirea eforturilor României de creștere a convergenței cu statele membre din Uniunea Europeană și de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. De asemenea, este vizată contribuția la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă legați de educația de calitate (ODD 4*2)), prin oportunitățile de formare profesională de-a lungul vieții pe care le oferă, de muncă decentă și creștere economică (ODD 8*3)), prin impactul economic și social al înființării/dezvoltării de afaceri bazate pe date deschise, precum și de acțiune benefică asupra climatului (ODD 13*4)), prin adoptarea alternativelor verzi la realizarea de produse și servicii identificate prin analiza și reutilizarea datelor deschise.
*2) Educație de calitate
*3) Munca decentă și creștere economică
*4) Acțiune climatică
La nivelul anului 2020, economia bazată pe date deschise a fost estimată de Comisia Europeană la valoarea de 184 miliarde euro, respectiv 1,37% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene în acel an. La finalul implementării prezentei strategii, având în vedere decalajele în privința adopției modelelor de afaceri/livrare a serviciilor bazate pe date deschise, precum și faptul că o parte semnificativă din acțiunile Strategiei vizează măsuri politico-administrative și sociale, se așteaptă ca economia bazată pe date deschise să reprezinte minim 0,01% din Produsul Intern Brut al României, estimat la 430 miliarde EUR pentru anul 2028.8. Indicatori
În această secțiune, prezentăm indicatorii pe baza cărora se va măsura evoluția implementării strategiei, cu referire la indicatorii naționali de dezvoltare durabilă vizați, după caz;
9. Proceduri de monitorizare și evaluare
În această secțiune, prezentăm modul în care se vor monitoriza și evalua implementarea și impactul strategiei.
Mecanismul de monitorizare și evaluare va fi implementat de Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise și va fi dezvoltat prin decizii specifice și adoptarea ulterioară de instrumente de lucru. Prioritățile de monitorizare și evaluare se vor referi la:1. atingerea indicatorilor stabiliți prin prezenta Strategie;2. încadrarea în termenele asumate de prezenta Strategie;3. raportarea periodică, analiza și dezbaterea rezultatelor raportărilor, astfel încât instituțiile responsabile să primească feedback rapid și coerent referitor la bunele practici pe care le implementează, la barierele pe care trebuie să le depășească și la oportunitățile pe care trebuie să le valorifice;4. asigurarea transparenței implementării față de toate părțile interesate;5. identificarea precoce a riscurilor ce pot periclita buna implementare a prezentei Strategii și adoptarea unor abordări pentru gestionarea optimă a acestora;6. identificarea soluțiilor și instrumentelor de lucru pentru rezolvarea problemelor apărute pe parcursul implementării;7. identificarea precoce a necesităților de schimbare și adoptarea proceselor de management al schimbării, inclusiv prin revizuirea Strategiei.
Urmărind prioritățile de mai sus, Secretariatul General al Guvernului, în calitate de coordonator al Comitetului interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028, va organiza activitatea de raportare, astfel cum este stabilit în tabelul de mai jos:
Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise pentru perioada 2024-2028 va avea responsabilități în a:
● stabili formatul standard pentru raportare;
● elabora și aproba Rapoartele sintetice de evaluare realizate prin analiza și sinteza rapoartelor instituționale;
● adopta măsuri de prevenție sau remediere, precum și instrumente de lucru astfel încât să gestioneze corespunzător atingerea indicatorilor, rezolvarea problemelor, tratarea riscurilor și adoptarea schimbărilor așa cum rezultă ele din implementarea Strategiei;
● iniția colaborări cu orice părți interesate din mediile public, privat sau neguvernamental în vederea implementării optime a prezentei Strategii.10. Instituțiile responsabile
În această secțiune, prezentăm instituțiile responsabile cu coordonarea implementării fiecărui Obiectiv General și a raportării către Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise pentru perioada 2024-2028.
11. Implicații bugetare și surse de finanțare
Implementarea măsurilor cuprinse se va realiza cu încadrarea în bugetul aprobat și estimările pe următorii 3 ani ale ordonatorilor principali de credite implicați.
Suplimentar acțiunilor finanțabile prin programele identificate în capitolul 6, se adaugă măsurile de instruire a funcționarilor publici, lucrătorilor medicali, angajaților întreprinderilor, angajaților și voluntarilor organizațiilor neguvernamentale, elevilor, studenților și cetățenilor pentru dobândirea și creșterea competențelor digitale. Aceste măsuri sunt individualizate, asigurate prin programele de formare ale Institutul Național de Administrație, sau cuprinse în cadrul jaloanelor PNRR. Acestea vor contribui la formarea unei culturi a datelor și la creșterea capacității României de a lucra cu date, de a identifica date care pot fi deschise și de a solicita sau facilita deschiderea acestora.
Instituțiile responsabile cu implementarea jaloanelor cu impact asupra Strategiei Naționale privind Datele Deschise sunt Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Justiției, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Toate platformele rezultate ca urmare a acestor investiții vor genera numeroase seturi de date, față de a căror deschidere se pot lua acțiuni proactive, pentru ca proiectarea și dezvoltarea lor să includă în mod nativ funcționalități, fluxuri, automatizări și interfețe de tip API care să permită publicarea datelor pe portalul național data.gov.ro.12. Implicații asupra cadrului juridic
Strategia Națională privind Datele Deschise va clarifica actele normative în vigoare și vizează măsuri pentru identificarea precoce și abordarea sistematică și fundamentată, în vederea propunerii de modificări sau adoptarea de noi acte normative pentru actualizarea cadrului juridic în raport cu cele mai recente abordări ale domeniului datelor deschise și evoluții tehnologice. Un efort sistematic va fi realizat și pentru identificarea măsurilor, dacă este cazul, pentru standardizarea vocabularului în conformitate cu baza de date EuroVoc.
În vederea implementării Strategiei, cele mai importante măsuri cu implicații asupra cadrului juridic vizează adoptarea actelor normative de aprobare a normelor de implementare a legislației existente, inclusiv de stabilire a responsabilităților entităților publice în raport cu Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată, Legea nr. 179/2022 și alte angajamente de țară ale României. Nu în ultimul rând, se are în vedere detalierea evaluării proiectelor de investiții în sisteme informaționale din perspectiva pregătirii pentru publicarea datelor, prin modificarea H.G. nr. 941/2013 privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională modificată și completată prin H.G. nr. 824/2023 în vederea introducerii unor itemi detaliați referitori la date deschise.ANEXAla Strategie
Plan de acțiuni
----
Obiectiv strategic 1. Consolidarea cadrului de guvernanță a datelor deschise
O.G. 1.1 - Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise
O.G. 1.2 - Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice
O.G. 1.3 - Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal
Obiectiv strategic 2 - Animarea ecosistemului de date deschise
O.G. 2.1 - Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise
O.G. 2.2 - Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale
O.G. 2.3 - Creșterea cooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise
Obiectivul Strategic 3 - Publicarea seturilor de date cu valoare ridicată și asigurarea calității datelor publicate
O.G. 3.1 - Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date
O.G. 3.2 - Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise
O.G. 3.3 - Asigurarea calității coproducerii datelor deschise
O.G. 3.4 - Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor
Obiectivul strategic 4 - Încurajarea reutilizării datelor
O.G. 4.1 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public
O.G. 4.2 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public-private
O.G. 4.3 - Monitorizarea reutilizării datelor
Obiectivul strategic 5 - Creșterea capacității de coordonare a Secretariatului General al Guvernului
O.G. 5.1 - Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise
O.G. 5.2 - Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise
O.G. 5.3 - Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale6. Programe7. Rezultate așteptate8. Indicatori9. Proceduri de monitorizare și evaluare10. Instituțiile responsabile11. Implicații bugetare și surse de finanțare12. Implicații asupra cadrului juridic
Anexa la StrategieLista Abrevierilor
|
ADR |
Autoritatea pentru Digitalizarea României |
|
AI |
Artificial Intelligence |
|
AM |
Autoritate de Management |
|
AP |
Administrația Publică |
|
API |
Application Programming Interface |
|
APL |
Administrația Publică Locală |
|
CDI |
Cercetare-Dezvoltare-Inovare |
|
CE |
Comisia Europeană |
|
CERB |
Comitetul pentru E-guvernare și Reducerea Birocrației |
|
CTE |
Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională |
|
C I |
Cercetare și Inovare |
|
DDD |
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă |
|
DIH |
Digital Innovation Hub |
|
DGR |
Digital Government Review |
|
DOI |
Digital Object Identifier |
|
DTID |
Direcția Tehnologia Informației și Digitalizare |
|
DQM |
Data Quality Management |
|
ECRIS |
European Criminal Records Information System |
|
FDSC |
Federația pentru Dezvoltarea Societății Civile |
|
HG |
Hotărârea Guvernului |
|
HVD |
High Value Datasets |
|
IMM |
Întreprindere Mică și Mijlocie |
|
INIS |
Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale |
|
INS |
Institutul Național de Statistică |
|
MADR |
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale |
|
MC |
Ministerul Culturii |
|
MCID |
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării |
|
MDLPA |
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației |
|
ME |
Ministerul Energiei |
|
MEAT |
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului |
|
MEdu |
Ministerul Educației |
|
MF |
Ministerul Finanțelor |
|
MIPE |
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene |
|
MJ |
Ministerul Justiției |
|
MMSS |
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale |
|
MS |
Ministerul Sănătății |
|
MTI |
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii |
|
OCDE |
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică |
|
OGP |
Open Government Partnership |
|
ONU |
Organizația Națiunilor Unite |
|
PCIDIF |
Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare |
|
PNRR |
Programul Național de Redresare și Reziliență |
|
PR |
Program Regional |
|
PSI |
Public Sector Information |
|
ReGES |
Registrul General de Evidență a Salariaților |
|
RPA |
Robotic Processing Automation |
|
SGG |
Secretariatul General al Guvernului |
|
TIC |
Tehnologia Informației și a Comunicațiilor |
|
UE |
Uniunea Europeană |
|
Artificial Intelligence |
Inteligență Artificială |
|
API by default |
Practica potrivit căreia tehnologia API este principala metodă de interacțiune cu alte platforme și sisteme informatice |
|
Application Programming Interface |
Interfață pentru Programarea Aplicațiilor |
|
Big Data |
Seturi de date extrem de mari și de complexe, dificil de procesat și analizat utilizând instrumente tradiționale |
|
Business |
Activitatea specifică a unei entități |
|
By default |
Comportament implicit sau setare automată a unui sistem |
|
Centrul Guvernului |
Secretariatul General al Guvernului și/sau Cancelaria Prim- Ministrului |
|
Cloud Computing |
Tehnologie care permite accesarea, stocarea datelor, aplicațiilor și serviciilor din internet (cloud) |
|
Data ethics |
Date colectate, procesate, stocate și utilizate într-o manieră etică |
|
Data holder |
Deținător de date |
|
Data mining |
Proces de analiză a datelor |
|
Data Quality Management |
Managementul calității datelor |
|
Digital Government Review |
Raportul privind Guvernarea Digitală |
|
Digital Innovation Hub |
Centru de Inovare Digitală |
|
Digital Object Identifier |
Identificator al unui Obiect Digital |
|
Digital security safeguards |
Măsuri de securitate a informațiilor și sistemelor informaționale |
|
European Criminal Records Information System |
Sistemul European pentru Informații privind Cazierele Judiciare |
|
EuroVoc |
Dicționar multilingv, interdisciplinar gestionat de Oficiul de Publicații al Uniunii Europene, folosit pentru a indexa documente și a furniza un vocabular comun la nivelul diferitelor limbi și domenii |
|
Feedback |
Informații sau răspunsuri furnizate cu intenția de a îmbunătăți |
|
Follow-up |
Acțiune sau comunicare ce are loc după o interacțiune inițială, pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor asumate |
|
Hackathon |
Eveniment, deseori cu o anumită tematică, în cadrul căruia este facilitată colaborarea între dezvoltatori software și alți experți pentru a identifica probleme și soluții digitale la acestea sau pentru a le prototipa |
|
High Value Datasets |
Seturi de date cu valoare ridicată |
|
High-level |
La nivel înalt |
|
Information Technology |
Tehnologia Informației |
|
Living labs |
Un mediu de inovare deschisă în care interacțiunile reale ale cetățenilor sunt utilizate pentru a proiecta, dezvolta sau testa soluții, produse și servicii |
|
Metadata and Data Quality Management |
Managementul Calității Metadatelor și Datelor |
|
Modus operandi |
Mod de operare |
|
Multiplicatori |
Grup de persoane sau organizații care preiau informații, cunoștințe sau resurse și le diseminează către un public mai larg |
|
Networking |
Interacțiuni pentru stabilirea sau dezvoltarea de relații profesionale |
|
Open by default |
Principiu potrivit căruia datele, cercetarea și informațiile trebuie să fie accesibile public, cu excepția cazurilor unde sunt temeinic necesare restricții |
|
Open Data Maturity Report |
Raportul privind Maturitatea Datelor Deschise |
|
Open Government Partnership |
Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă |
|
Robotic Processing Automation |
Automatizare pe baza Procesării de către Roboți |
|
Public Sector Information |
Informații din Sectorul Public |
|
Stakeholder |
Parte interesată |
|
Start-Up Nation |
Program inițiat și gestionat de Guvernul României pentru a sprijini antreprenoriatul prin granturi pentru IMM-uri |
|
Visioning |
Proces de planificare strategică prin care se definește starea de viitor ce se dorește a fi atinsă |
|
Web Scraping |
Proces automatizat de extragere a datelor din site-uri web |
|
Webinar |
Seminar susținut prin intermediul unui canal de comunicare online |
Datele sunt o sursă de bunăstare în egală măsură pentru mediul public, precum și pentru cel privat, atunci când sunt utilizate corespunzător. Deschiderea datelor generate în sectorul public spre a fi reutilizate pentru a dezvolta produse și servicii publice și private, a crește eficiența proceselor existente, a susține inovarea, precum și a crește participarea civică creează un impact social, economic, dar și de mediu net pozitiv pentru cetățeni și companii. Preocupările pentru domeniul datelor deschise sunt prezente la nivelul Guvernului României de mai bine de un deceniu.
Lipsa unei strategii privind datele deschise reprezintă o barieră importantă în atingerea obiectivelor României în contextul european al reutilizării datelor din sectorul public pentru inovare și crearea valorii adăugate, cu impact social, economic și de mediu. Atât pentru anul 2023, cât și pentru anul precedent, Comisia Europeană a semnalat, prin raportul Open Data Maturity Report, că România este singura dintre statele membre UE care nu are o strategie privind datele deschise și, în consecință, nici un plan de acțiuni pe acest domeniu. Lipsa unei abordări coordonate în domeniul datelor guvernamentale deschise este sesizată și prin Digital Government Review of România (DGR), publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în decembrie 2023*1). Această analiză precizează că "Sensibilizarea și capacitatea guvernului pentru acest domeniu de politică sunt limitate, iar responsabilitățile din cadrul ministerelor sunt adesea neclare, deoarece acestea pot fi atribuite funcționarilor publici care lucrează în domenii foarte diferite, inclusiv gestionarea informatică sau accesul la informații". Nu în ultimul rând, procesul de aderare a României la OCDE introduce necesitatea alinierii politicilor privind datele deschise și reutilizarea datelor la standardele acestei organizații, așa cum sunt ele definite prin Recomandarea Consiliului privind îmbunătățirea accesului la date și partajarea acestora OECD/LEGAL/0463, Recomandarea Consiliului pentru un acces sporit și o utilizare mai eficientă a informațiilor din sectorul public OECD/LEGAL/0362 și Recomandarea Consiliului privind Strategiile de Guvernare Digitală OECD/LEGAL/0406 ale OCDE, conform angajamentelor din cadrul procesului de aderare a României la OCDE.
*1) Disponibil la https://www.oecd.org/en/publications/digital-government-review-of-românia_68361e0d-en/full-report.html
Prezenta Strategie Națională privind Datele Deschise 2024-2028 (denumită, în continuare Strategie) a fost realizată pe baza analizei detaliate a contextului social, administrativ, economic și informațional în care se realizează, în prezent, publicarea datelor deținute de entitățile publice, în raport cu standardele și așteptările europene. De asemenea, Strategia ține cont de rezultatele consultărilor cu responsabilii de date din sectorul public și cu reprezentanți ai potențialilor reutilizatori ai datelor din sectorul privat. Fiind un domeniu puternic influențat de noile tehnologii, orizontul de implementare a Strategiei a fost stabilit pentru a răspunde atât nevoii de implementare a unui număr mare de acțiuni în raport cu decalajele înregistrate în raport cu media europeană, cât și dezideratului de actualizare periodică pentru ca abordarea strategică să rămână aliniată cu progresele tehnologice.2. Viziunea
În această secțiune prezentăm viziunea, pe termen lung, pentru sectorul datelor deschise în România.
|
Până în 2028, România va construi un ecosistem digital dinamic și interconectat, în care datele sunt considerate un activ valoros, iar entitățile publice centrale, regionale și locale vor publica pe portalul data.gov.ro seturi de date deschise și prelucrabile automat, pe care actori publici, privați și neguvernamentali să le reutilizeze pentru cercetare, luarea deciziilor ori crearea de produse și servicii noi. |
Această viziune este pusă în aplicare prin atingerea obiectivelor generale și livrarea rezultatelor stabilite. Acțiunile din planul de implementare a Strategiei sunt stabilite astfel încât îndeplinirea lor la standarde maxime de calitate să genereze rezultate cu impact pozitiv în atingerea obiectivelor Strategiei. Apreciem că acțiunile cuprinse în Planul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta strategie sunt realizabile, însă dinamica mediului politic, economic, de securitate și societal poate influența gradul de schimbare a atitudinilor și introducere a schimbărilor sistemice propuse de prezenta Strategie.3. Prioritățile, politicile și cadrul legal existente
La nivel european, Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare) (Directiva Open Data) stabilește cadrul juridic pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public, cum sunt informațiile geografice, funciare, statistice sau juridice deținute de organismele din sectorul public și de întreprinderile publice, precum și a datelor care beneficiază de finanțare publică. Directiva stabilește, de asemenea, aranjamentele tehnice pentru furnizarea datelor din sectorul public, spre exemplu cerințe ca acestea să fie livrate în formate deschise și lizibile automat, precum și să fie documentate prin metadate care specifică conținutul, instituția responsabilă, formatul de distribuție ș.a. Directiva este transpusă în cadrul legislativ național prin Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public.
Regulamentul (UE) 2022/868 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanța datelor la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanța datelor) propune patru seturi largi de măsuri pentru a facilita reutilizarea anumitor date din sectorul public care nu pot fi disponibile ca date deschise, pentru a asigura că intermediarii de date vor funcționa ca organizatori de încredere ai partajării sau agregării datelor în cadrul spațiilor comune europene de date, pentru a facilita punerea la dispoziție a datelor în beneficiul societății și pentru a facilita partajarea datelor, în special pentru a face posibilă utilizarea datelor între sectoare și peste granițe, și pentru a permite găsirea datelor potrivite pentru scopul potrivit. Prin acest regulament, se urmărește dezvoltarea, în continuare, a pieței interne digitale fără frontiere, precum și a unor societăți și economii ale datelor și care sunt centrate pe factorul uman, sunt de încredere și sunt sigure. Acesta facilitează partajarea datelor între sectoare și țările UE, pentru a valorifica potențialul datelor în beneficiul cetățenilor și al afacerilor din UE. Autoritatea responsabilă cu sarcina de a înregistra organizațiile de promovare a altruismului în materie de date și de a monitoriza conformitatea furnizorilor de servicii de intermediere de date la nivelul României este Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/138 al Comisiei din 21 decembrie 2022 de stabilire a unei liste de seturi de date cu valoare ridicată specifice și a modalităților de publicare și reutilizare a acestora (Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată) completează Directiva (UE) 2019/1024, prin stabilirea unei liste de seturi de date cu valoare ridicată care aparțin categoriilor tematice date geospațiale, date despre observarea Pământului și mediu, date meteorologice, date statistice, date despre companii și date despre mobilitate. Asigurarea disponibilității seturilor de date, în special a celor din domenii prioritare, are potențialul de a contribui la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv start-up-urile, care adesea se confruntă cu provocări în accesarea datelor din sectorul public, din cauza resurselor limitate. Se preconizează că o creștere a disponibilității datelor va stimula antreprenoriatul și va conduce la apariția de noi companii. Mai mult, datele cu valoare ridicată (HVD) pot juca un rol crucial pentru start-up-uri, ajutându-le să-și valideze ideile de afaceri și să atragă investitori. Raportul "Identification of data themes for the extensions of public sector High-Value Datasets" din aprilie 2023 include șapte noi categorii de date care trebuie considerate cu valoare ridicată: pierderi cauzate de schimbările climatice, energie, finanțe, guvern și administrație publică, sănătate, justiție, date lingvistice.
Regulamentul (UE) 2023/2854 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind datele) instituie cerințe extinse de partajare și de interoperabilitate a datelor pentru producătorii și deținătorii de date, precum obligații de partajare a datelor între companii, precum și între companii și consumatori, obligații ale deținătorilor de date de a le pune la dispoziție, reguli care interzic restricționarea nejustă a accesului la date între afaceri, reguli privind punerea datelor la dispoziția organizațiilor din sectorul public, obligații privind schimbarea furnizorilor de servicii de procesare a datelor de către clienți și cerințe privind partajarea și interoperabilitatea datelor. Regulamentul facilitează accesul la date pentru întreprinderile nou înființate, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile din sectoarele tradiționale ale căror capacități digitale sunt mai puțin dezvoltate.
Legea nr. 179/2022 stabilește modalități practice de facilitare a reutilizării datelor, completând și detaliind modalitățile de gestionare a cererilor de reutilizare a datelor. Atunci când reutilizarea este supusă unor condiții, acestea nu limitează în mod inutil posibilitățile de reutilizare și nu sunt utilizate pentru restricționarea concurenței. Se statuează principiul "deschiderii începând cu momentul conceperii și în mod implicit", precum și necesitatea accesibilizării datelor pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, legea stabilește măsuri, parametri și detalii tehnice pentru a facilita reutilizarea efectivă a documentelor prin API. De asemenea, actul normativ solicită desemnarea persoanelor responsabile de accesul și reutilizarea datelor în fiecare entitate publică, precum și elaborarea și implementarea de proceduri de lucru interne și planuri de publicare a datelor pe portalul data.gov.ro. În vederea simplificării, legea stabilește căi de atac extrajudiciare împotriva deciziilor de refuz a reutilizării datelor sau împotriva modalității de calcul a taxei pentru comunicarea documentelor, prin competența Autorității pentru Digitalizarea României. Aceeași lege enumeră seturile de date cu valoare ridicată la nivel național și explicitează cerințele pentru identificarea și punerea lor la dispoziția reutilizatorilor. Actul normativ stabilește un regim contravențional pentru a sancționa deținătorii de date angrenați în fluxurile de publicare a datelor.
Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate reiterează politica guvernamentală de facilitare a accesului instituțiilor private la datele deținute de instituții publice și viceversa. Principiul deschiderii administrative este complementar principiului centrării pe utilizator, de asemenea, instituit de legea menționată. Actul normativ identifică o serie de registre de bază, care acoperă parțial domeniile prioritare identificate de Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată și de Legea nr. 179/2022 privind datele deschise. La aceste registre de bază este asigurat accesul Platformei naționale de interoperabilitate prin mecanisme specifice. Legea nr. 242/2022 instituie obligația ca organizațiile publice să își schimbe procedurile de lucru pentru a presta servicii publice exclusiv în baza datelor care pot fi obținute prin Platforma națională de interoperabilitate, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Recomandările OCDE cu numerele 0406 și 0463 cu privire la creșterea accesului și partajării informațiilor din sectorul public prevăd că guvernele trebuie să crească încrederea în ecosistemul de date, să aibă o abordare incluzivă asupra accesului și distribuției datelor, să sprijine dezvoltarea și adoptarea unor modele de business bazate pe date și piețe pentru acestea, să încurajeze accesibilitatea, interoperabilitatea și reutilizarea datelor între organizații și să creeze o cultură bazată pe date deschise, accesibile, reutilizabile în condiții transparente, de calitate, integre, la un preț accesibil, dacă nu gratuit, care respectă proprietatea intelectuală și sunt generate, publicate și menținute folosind cele mai noi tehnologii.
Având în vedere demersurile României în contextul angajamentului pentru aderarea la OCDE, Digital Policy Committee și Public Governance Committee ale Organizației emit recomandări prioritare/pe termen mediu sau lung, care reflectă progresele înregistrate de România în privința alinierii la standardele acesteia în domeniul datelor deschise. Aceste recomandări trebuie să fie transpuse în decizii operaționale de implementare a Strategiei de către instituțiile responsabile cu implementarea acesteia și de către Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei naționale privind datele deschise pentru perioada 2024-2028, înființat conform Deciziei Prim-Ministrului nr. 250/18.07.20244. Analiza contextului și definirea problemelor
În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către entitățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficienta" a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative. Suplimentar, au existat și inițiative strategice și programatice naționale care au vizat datele deschise. Una dintre acestea se referă la Hotărârea Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020, prin care a fost stabilit Domeniul de acțiune 1 pentru eGuvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetica", Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale. Rezultatele Open Data Maturity Report pentru anul 2021 arată că România a înregistrat rezultate modeste în acest sector (locul 22 din 32 țări europene analizate), indicând rezultate limitate ale Agendei pentru România Digitală 2020.
Open Data Maturity Report, un barometru calculat și publicat anual de Comisia Europeană, care indică nivelul dezvoltării politicilor naționale de promovare a datelor deschise la nivelul statelor membre UE, arată că România poate fi clasificată drept un actor începător (beginner) în acest domeniu. Din punct de vedere al activității de elaborare, implementare și evaluare a politicilor publice, în perioada 2019-2023 se remarcă o fluctuație, cu un maxim de punctaj în ultimul an de raportare, deși acest lucru reușește să plaseze țara noastră doar pe locul 30 din 35, în topul statelor europene analizate. România a înregistrat următoarele punctaje:
|
Dimensiune/ Scor (%) |
2020 |
2021 |
2022 |
2023 |
|
Politici |
66 |
70 |
68 |
73 |
|
Portal |
88 |
95 |
88 |
85 |
|
Impact |
45 |
65 |
50 |
39 |
|
Calitate |
76 |
72 |
61 |
60 |
În ceea ce privește impactul datelor publicate, se remarcă scorul de 0% obținut de țara noastră în ceea ce privește sub-criteriul măsurării reutilizării datelor, în raport cu scorul înregistrat în ceea ce privește conștientizarea subiectului, de 79%. De asemenea, conform Raportului citat, calitatea datelor publicate se află în continuă descreștere de-a lungul perioadei de referință.
Ambițiile guvernamentale ale României de a accede la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică au determinat ca Guvernul țării noastre să adopte măsuri care să sporească coeziunea cu principiile prevăzute prin instrumente juridice ale OCDE și modus operandi al statelor din această organizație. Printre recomandările OCDE referitoare la creșterea accesului la date și, în particular, la date deschise, amintim adoptarea și revizuirea periodică a cadrelor de guvernanță a datelor coerente, flexibile și scalabile, demonstrarea unui leadership puternic în privința datelor, ideal la cel mai înalt nivel guvernamental, promovarea reprezentării incluzive și angajarea părților interesate relevante în ecosistemul de date, promovarea stimulentelor adecvate, sprijinirea dezvoltării și extinderii noilor modele de afaceri care valorifică datele din sectorul public, asigurarea că datele sunt furnizate împreună cu orice metadate necesare, documentație, modele de date și algoritmi într-un mod transparent și oportun, precum și promovarea dezvoltării abilităților și competențelor legate de date.
La nivelul Secretariatului General al Guvernului, Direcția Tehnologia Informației și Digitalizare (DTID) asigură coordonarea publicării datelor deschise la nivelul instituțiilor și autorităților din administrația publică centrală, implementează măsuri care vizează creșterea numărului și a calității seturilor de date publicate pe portal, elaborează proceduri de publicare și actualizare a seturilor de date deschise pe portalul național, precum și definește și utilizează standarde și formate relevante care să fie folosite în gestionarea, publicarea și schimbul de date. DTID facilitează și promovează reutilizarea datelor deschise, elaborează standardele de formare în domeniu pentru funcționarii publici și extinde funcționalitățile portalului național, în vederea automatizării și schimbului trans-european, prin facilitarea interoperabilității și accesibilității seturilor de date publicate în portal.
În prezent, Secretariatul General al Guvernului a reușit să operaționalizeze o rețea de responsabili cu datele deschise atât la nivelul entităților din administrația publică centrală, cât și din cea locală. Având în vedere numărul ridicat de instituții prezente în această rețea, practicile de numire a responsabililor, de identificare și publicare a datelor și de organizare a resurselor umane, materiale și de timp dedicate acestui subiect sunt foarte eterogene. Referitor la procedura de publicare a datelor, aceasta variază de la existența unor grupuri de lucru interne pentru identificarea seturilor de date, validarea lor și agrearea unor calendare de publicare, la organizări ad-hoc, în care încă nu sunt stabilite seturile de date, periodicitatea publicărilor sau responsabilii cu colectarea acestora. Majoritatea responsabililor cu datele deschise trebuie să solicite periodic datele care au fost agreate a fi deschise, indicând că o cultură a datelor deschise, care operează prin mecanisme cunoscute și previzibile de tipul "open by default" este departe de a fi cristalizată în administrația publică românească. Pe de altă parte, cultura reutilizării datelor pare să fie în stadii doar incipiente și în ceea ce privește sectorul privat și neguvernamental, o majoritate covârșitoare a entităților publice neavând un dialog cu părțile interesate ce pot integra datele instituționale în produse și servicii noi, cu valoare ridicată din punct de vedere social și economic.
Așadar, problemele care trebuie abordate prin intermediul Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028 privesc:A. Grad scăzut al conștientizării societății cu privire la importanța datelor deschise
Această problemă se manifestă atât la nivelul deținătorilor de date, cât și la nivelul reutilizatorilor datelor. În ceea ce privește organizațiile publice, percepția domeniului este legată de o slabă coordonare a acestui nivel de politică publică la nivel sistemic, precum și de o eterogenitate ridicată a modalităților de organizare a activității specifice la nivel organizațional. Numărul mare de acte normative cu incidență asupra domeniului, insuficient operaționalizate la nivel procedural, poziția neprivilegiată a domeniului în lista priorităților politice, nivelul scăzut al resurselor umane, materiale și de timp alocate acestui subiect au contribuit la neînțelegerea de către sectorul public a impactului pozitiv pe care deschiderea datelor poate să îl genereze. Pe de altă parte, entitățile private, societatea civilă și mediul academic privesc obținerea datelor publice ca pe o povară administrativă determinată de necesitatea solicitării formale și periodice a acestora, având în vedere că datele publicate pe portalul național de date sunt inconsistente, publicate fără o periodicitate previzibilă și, de cele mai multe ori, structurate diferit la fiecare actualizare.B. Resurse umane și materiale limitate alocate/alocabile acestui demers
În ciuda prevederilor legislative contrare, se identifică un număr mare de instituții unde nu s-a realizat desemnarea unui punct de contact cu SGG pe subiectul datelor deschise, respectiv al unui responsabil cu datele. Acolo unde acest lucru s-a realizat, responsabilii cu date deschise, de cele mai multe ori, nu au beneficiat de instruire specifică, îndeplinesc un număr mult mai mare de atribuții astfel încât sunt nevoiți să nu prioritizeze inventarierea, planificarea și deschiderea datelor, nu beneficiază de sprijin de la compartimentele care dețin datele sau nu dețin competențe de lucru cu datele. Percepția responsabililor cu datele este că deschiderea datelor necesită timp și resurse suplimentare din partea structurilor care dețin datele, acestea reprezentând bariere importante în accelerarea procesului.C. Bariere legislative și bugetare pentru deschiderea unor categorii de date cu valoare ridicată care, în prezent, sunt oferite solicitanților contra unei taxe
În prezent, arhitectura instituțională și modalitatea de construire a bugetului anual al anumitor instituții publice sunt bazate pe vânzarea de date (sub formă de rapoarte, certificate, răspunsuri la solicitări ș.a.) către persoanele fizice și juridice interesate (inclusiv către alte instituții publice). Deschiderea by default a datelor acestor instituții implică atât necesitatea identificării de noi surse de venit, cât și cea a reorganizării organigramei, pentru a răspunde eficient noilor cerințe legale, precum și noului model de generare a veniturilor. Aceste procese sunt consumatoare de timp, creează percepția de instabilitate politico-administrativă și solicită abilități de inovare deseori greu de concentrat la nivelul sectorului public. Așadar, aceste bariere alimentează rezistența internă la schimbare, specifică, oricum, sectorului public.D. Calitatea scăzută a datelor publicate în prezent și frecvența redusă a publicării
Cerințele legale în vigoare la nivelul României sunt, în prezent, formulate pentru a asigura funcționarea administrației publice fără o coordonare și monitorizare digitală a proceselor. Așadar, entitățile publice se confruntă cu o diversitate foarte mare de cereri față de care trebuie să formuleze răspunsuri și raportări pe care trebuie să le realizeze, de multe ori asumate de conducătorul instituției prin semnătură olografă și transmise în original sau scanate, prin e-mail, către autoritățile cu rol de management/supervizare. Lipsa unei soluții informatice care să preia aceste date încă de la momentul intrării lor în sistem a determinat ca fiecare organizație publică să găsească modalități proprii de organizare a acestor date, în funcție de competențele și specificul fiecăreia. La nivel intern, inexistența unor proceduri clare pentru organizarea inventarierii și publicării datelor, lipsa de înțelegere a acestora, nivelul scăzut de resurse alocate spre respectarea lor și multitudinea de soluții tehnice posibil de utilizat pentru managementul datelor generează seturi de date nestandardizate, necurățate, publicate sub structuri diferite la momentul actualizărilor, formatate incorect pentru citirea automată și, deci, de o calitate scăzută, nepretabile pentru reutilizarea lor în servicii și produse noi.E. Lipsa impactului datelor
Calitatea scăzută a datelor publicate, așa cum a fost arătat anterior, este un element restrictiv pentru entitățile publice care vor să reutilizeze datele generate de alte instituții în vederea simplificării administrative, precum și pentru sectorul privat care ar putea fi interesat de includerea datelor în fluxuri proprii de lucru pentru a genera produse și servicii comerciale, care să suplinească serviciile publice furnizate instituțional, să servească noi categorii de public-țintă sau să inoveze procesul prin care produsele sau serviciile existente sunt create, eficientizându-l și scăzându-i externalitățile negative. Această barieră considerabilă în dezvoltarea economică inhibă inițiativele inovatoare și limitează considerabil impactul social, economic și de mediu pe care îl pot avea afacerile ori cercetările bazate pe datele deschise de sectorul public.F. Nivelul scăzut al competențelor de lucru cu datele
Programele de studii din România abordează în număr mic lucrul cu datele din punctele de vedere anterior menționate, iar criteriile de recrutare și selecție în funcții din organizații publice rareori fac referință la abilități de lucru cu datele. Din acest punct de vedere, pentru a crea impact, este necesară alocarea de resurse pentru formarea profesională atât a producătorilor de date din structurile de specialitate, cât și a responsabililor cu datele deschise, pentru a recunoaște datele de calitate față de cele care nu îndeplinesc criteriile corespunzătoare, precum și pentru a solicita îmbunătățirea acestora din urmă.5. Obiective strategice, generale și specifice
În această secțiune, vom prezenta propunerile de obiective strategice, generale și specifice ale Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028.
Obiectiv strategic 1. Consolidarea cadrului de guvernanță a datelor deschise
O.G. 1.1 - Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise
Se are în vedere facilitarea implementării prevederilor legislației în vigoare, prin clarificarea sa, în special în ceea ce privește Regulamentul UE 2023/138 privind seturile de date cu valoare ridicată și Legea nr. 179/2022 privind datele deschise. În acest sens, se va apela la instrumente precum elaborarea și adoptarea unor acte normative pentru stabilirea normelor de implementare a legislației existente, precum și pentru stabilirea responsabilităților entităților publice în raport cu actele normative și angajamentele de țară ale României și pentru adoptarea vocabularelor comune la nivel de domeniu.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise |
Clarificarea aplicării Legii nr. 179/2022 și revizuirea periodică a normelor metodologice de aplicare |
|
Stabilirea responsabilităților și măsurilor practice referitoare la HVDs ale entităților publice | |
|
Stabilirea responsabilităților referitoare la Legea nr. 179/2022 ale entităților publice | |
|
Standardizarea vocabularului în domeniile Regulamentului HVDs |
O.G. 1.2 - Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice
În cadrul acestui obiectiv general, sunt avute în vedere analize și comunicări constante ale Secretariatului General al Guvernului pentru transmiterea de instrucțiuni/ghiduri/șabloane/modele de proceduri și documente necesare îndeplinirii obligațiilor în domeniul datelor deschise, pe categorii de entități publice. Se va urmări stabilirea structurilor de date necesare coproducției datelor deschise de către diferitele structuri funcționale ale entităților publice, precum și clarificarea metadatelor care însoțesc seturile de date (exemplu: zona de acoperire a datelor, data de actualizare, modul de colectare etc.). Nu în ultimul rând, având în vedere prioritățile guvernamentale în domeniul digitalizării și multitudinea de surse de finanțare și proiecte de dezvoltare a platformelor informatice existente pentru orizontul 2026-2030, se va standardiza abordarea în domeniul instrumentelor de publicare a datelor deschise, prin instrucțiuni tehnice care să fie incluse în proiectele tehnice ale platformelor pe care le dezvoltă/contractează entitățile publice. Aceste instrucțiuni vor fi elaborate în conformitate cu standardele de neutralitate tehnologică promovate de Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională și vor folosi inclusiv entităților publice cu capacitate instituțională redusă în domeniul tehnologia informației.
Ținta specifică acestor măsuri este stabilirea standardelor minime de calitate necesare adoptării unui mod de lucru aliniat la o societate deschisă, la cadrul normativ în vigoare și la ambițiile de guvernanță a datelor ale României.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice |
Sprijinirea standardizării organizării obligațiilor în domeniul datelor deschise la nivel instituțional |
|
Sprijinirea Autorităților și Entităților Contractante în elaborarea proiectelor tehnice ale platformelor informatice din entitățile publice adaptate la nevoile din domeniul datelor deschise |
O.G. 1.3 - Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal
Secretariatul General al Guvernului își va consolida rolul de monitorizare și colectare a feedback-ului din ecosistemul de date pentru a-l integra în inițiativele legislative în care este parte (ca inițiator sau avizator) la nivel național și european sau în procedurile de raportare care îi sunt solicitate.
În ceea ce privește evaluarea și îmbunătățirea continuă, se vor realiza analize periodice ale legislației pentru armonizare și asigurarea conformității cu nevoile și așteptările părților interesate europene și naționale. În această privință, se vor avea în vedere nevoile de actualizare/îmbunătățire a cadrului normativ și a politicilor derivate din angajamentele României la nivel internațional, inclusiv pentru conformare cu reglementările europene, dar și ca parte a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal |
Sprijinirea CTE pentru a verifica asigurarea nevoilor tehnologice în domeniul datelor deschise |
|
Monitorizarea activității legislative și de politică publică de la nivel național, european și OCDE și elaborarea de observații asupra propunerilor de acte normative și proiecte informatice care nu îndeplinesc standardele în domeniul datelor deschise | |
|
Analiza anuală a cadrului legislativ și inițierea proiectelor de acte normative necesare pentru armonizare |
Obiectiv strategic 2 - Animarea ecosistemului de date deschise
O.G. 2.1 - Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise
În cadrul acestui obiectiv general, se urmărește creșterea conștientizării publicului general și publicului specializat cu privire la domeniul datelor deschise, pentru a crea o cultură a datelor deschise la nivel național, inclusiv la nivelul entităților publice. Asumarea priorității deschiderii datelor printr-o declarație politică, secondată de elaborarea și implementarea unui plan de comunicare publică, va impulsiona achiesarea personalului entităților publice și a părților interesate la obiectivele organizaționale de deschidere a datelor.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise |
Inițierea comunicării politice cu privire la prioritizarea deschiderii datelor |
|
Planificarea comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise | |
|
Promovarea deschizătorilor de drumuri, poveștilor cu impact și exemplelor de bune practici în domeniul datelor deschise |
O.G. 2.2 - Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale
Acest obiectiv general privește identificarea inițiativelor regionale, locale sau sectoriale care pot deveni poli de dezvoltare în domeniul datelor deschise la nivelul la care au fost identificate. În funcție de nevoile identificate, SGG, în colaborare cu ministerul de linie, autoritățile administrației publice locale, structurile reprezentative și alte structuri de sprijin relevante, va acorda asistență tehnică pentru dezvoltarea inițiativelor existente. În acest sens, se pot avea în vedere acțiuni de promovare a bunelor practici, de cooptare a UAT-urilor învecinate în inițiativele de publicare și gestionare a datelor deschise, valorificarea platformelor informatice dezvoltate în ciclurile de finanțare anterioare sau utilizarea partajată a infrastructurilor de gestionare a datelor deschise, inclusiv prin organizarea de ateliere, întâlniri, ședințe periodice care au drept scop dezvoltarea inițiativelor și promovarea lor în sectorul public.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale |
Cartografierea inițiativelor regionale, locale sau sectoriale aflate într-un stadiu avansat de deschidere a datelor |
|
Sprijinirea dezvoltării a minim 3 dintre inițiativele identificate |
O.G. 2.3 - Creșterea cooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise
Prin acest obiectiv general, se urmărește multiplicarea capacităților SGG de popularizare a conceptului de date deschise. În acest sens, se vor activa rețelele existente la nivelul partenerilor guvernamentali pentru a prelua și disemina informațiile și mesajele strategice referitoare la date deschise la nivelul categoriilor de public deservite de aceștia. De asemenea, prin cooperarea cu comunitățile de practică, SGG poate identifica oportunități de îmbunătățire a activității de publicare a datelor deschise, pe care le va folosi în activitățile de coordonare și monitorizare a domeniului. În scopul acestui obiectiv general, se pot organiza evenimente fizice de informare, webinarii, hackathoane ș.a.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Creșterea cooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise |
Sprijinirea a minim 5 deținători de date în consultarea părților interesate specifice cu privire la datele deschise de interes |
|
Creșterea conștientizării cu privire la datele deschise în minim 3 comunități de multiplicatori | |
|
Identificarea nevoilor și oportunităților în domeniul datelor deschise, precum și a răspunsurilor la acestea |
Obiectivul Strategic 3 - Publicarea seturilor de date cu valoare ridicată și asigurarea calității datelor publicate
O.G. 3.1 - Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date
Prin intermediul acestui obiectiv general, se urmărește creșterea capacității personalului de la nivelul entităților publice de a gestiona, partaja și utiliza date pe întregul lor ciclu de viață. Aceste măsuri vizează conducerea entităților publice pentru a familiariza nivelul de management cu obligațiile de publicare și cu beneficiile datelor deschise în ecosistemul digital al instituției, inclusiv în ceea ce privește redefinirea fluxurilor informaționale proprii pe baza datelor deschise, și pentru a aloca resurse umane, financiare și materiale în acest sens. De asemenea, este vizat personalul ce gestionează date, dar care nu este în mod oficial desemnat responsabil cu datele deschise, astfel încât să se realizeze necesitatea cooperării cu responsabilul desemnat și să conștientizeze utilitatea tratării datelor după standardele agreate și după reguli previzibile și repetabile, pentru a permite publicarea și reutilizarea lor. Nu în ultimul rând, se are în vedere inclusiv cooperarea cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici în vederea definirii de cadre de competențe relevante pentru a sprijini recrutarea personalului cu abilități IT care să permită lucrul cu datele, precum și pentru a sprijini evaluarea performanței în acest sens.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date |
Formarea conducerii și managementului entităților publice |
|
Sprijinirea recrutării personalului cu abilități de lucru cu datele | |
|
Formarea personalului cu atribuții în generarea și gestionarea datelor |
O.G. 3.2 - Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise
Prin intermediul acestui obiectiv general, se urmărește crearea unei rețele de formatori, independente față de SGG, care să sprijine, în mod constant, promovarea reutilizării datelor deschise în mediile private, de cercetare și neguvernamentale, respectiv să coalizeze diversele lor interese pentru a monitoriza calitatea datelor deschise și a solicita deschiderea unor date noi.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise |
Formarea de formatori în domeniul datelor deschise la nivelul structurilor asociative ale administrației publice locale |
|
Stimularea reutilizării datelor la nivelul beneficiarilor de fonduri publice | |
|
Perfecționarea continuă a competențelor reutilizatorilor de date |
O.G. 3.3 - Asigurarea calității coproducerii datelor deschise
Se urmărește definirea și adoptarea unor formate în care se vor publica datele anterior identificate ca fiind necesar a fi publicate, pentru a răspunde lipsei de uniformitate a seturilor de date existente în instituțiile și autoritățile publice de la nivel central și local. Aceste măsuri au ca țintă stabilirea unor structuri generale și specifice în care să fie stocate și gestionate datele din diverse domenii, la nivel instituțional, precum și a metadatelor aferente, pentru obținerea unor seturi de date coproduse, viabile și consistente la nivel național în domenii precum administrația publică, sănătate, transport ș.a. Prin accesul la date/registre ce pot fi valorificate în alte sisteme, se poate și asigura un nivel înalt de încredere în seturile de date publicate de fiecare entitate publică.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Asigurarea calității coproducerii datelor deschise |
Analiza centralizată a inventarelor datelor deschise, identificarea și monitorizarea priorităților |
|
Sprijinirea coproducției de date deschise la nivel de domeniu prevăzut de legislație | |
|
Monitorizarea îndeplinirii obligațiilor de publicare a seturilor de date cu valoare ridicată stabilite prin Legea nr. 179/2022 |
O.G. 3.4 - Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor
Complementar obiectivelor generale anterioare, se vor realiza audituri interne de date pentru a evalua respectarea legislației și a procedurilor interne, precum și pentru a identifica alte seturi de date ce pot fi deschise. Deținătorii lor vor fi sprijiniți în identificarea modalității optime de publicare. Se urmărește și stabilirea unei direcții de cooperare cu Curtea de Conturi, astfel încât, la finalul perioadei de implementare a strategiei, aceasta să realizeze cel puțin o misiune de audit a conformității, de audit al performanței ori de analiză panoramică deschiderii datelor, din care să rezulte recomandări și măsuri de follow-up pentru eficientizarea procesului.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor |
Evaluarea îndeplinirii responsabilităților în aplicarea Regulamentului privind seturile de date cu valoare ridicată |
|
Identificarea modalităților de compensare a pierderilor financiare datorate de publicarea seturilor de date cu valoare ridicată | |
|
Cooperare cu Curtea de Conturi în domeniul datelor deschise |
Obiectivul strategic 4 - Încurajarea reutilizării datelor
O.G. 4.1 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public
În cadrul acestui obiectiv general se urmărește crearea cadrului de lucru pentru reutilizarea seturilor de date primare și a produselor derivate din acestea (serii de date colaționate, seturi de date derivate pe unități de analiză comune, analize etc.), pentru a identifica servicii publice noi și inovatoare care să fie livrate cetățenilor, precum și pentru a restructura fluxurile de furnizare a actualelor servicii publice, în vederea eficientizării/automatizării lor. Se are în vedere accentuarea principiilor de luare a deciziilor bazate pe date și pe evidențe în cadrul serviciilor publice noi sau semnificativ îmbunătățite în cadrul acestui obiectiv general. Colaborările cu inițiative de inovare guvernamentală, de simplificare, debirocratizare, asigurare a interoperabilității ori de schimburi de date vor oferi liniile directoare în identificarea serviciilor publice vizate.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public |
Identificarea sinergiilor cu inițiativele de digitalizare și inovare în sectorul public |
|
Identificarea modelelor de prestare a serviciilor publice (business) bazate pe date deschise | |
|
Promovarea modelelor de business bazate pe date deschise |
O.G. 4.2 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public-private
Prin intermediul acestui obiectiv general se urmărește crearea unui cadru optim experimentării și cercetării metodelor și proiectelor de reutilizare a datelor deschise, cu participarea sectorului public, mediului academic și a celui privat, și cu scopul de a stimula inovația și de a valorifica potențialul datelor deschise, pentru a aborda provocările sociale și economice, facilitând în același timp accesul la resursele și cunoștințele partajate. Acest cadru poate fi stabilit prin intermediul unor parteneriate formale, precum și prin organizarea de evenimente de inovare, inclusiv hackathoane, precum și prin operaționalizarea spațiilor de date și a laboratoarelor vii. Astfel, reutilizatorilor din sectorul privat și din societatea civilă li se va pune la dispoziție un spațiu sigur de identificare a noi utilizări pentru date, de testare a ipotezelor lor, precum și de pregătire a ducerii în producție a inovărilor produselor și serviciilor inovatoare.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public-private |
Facilitarea inovării deschise și pilotarea inițiativelor rezultate |
|
Sprijinirea interacțiunii bazate pe date în domenii cu potențial de multiplicare a datelor deschise |
O.G. 4.3 - Monitorizarea reutilizării datelor
Prin acest obiectiv general se țintește dotarea portalului național de date deschise (disponibil la https://data.gov.ro) cu instrumente digitale automate pentru monitorizarea reutilizării datelor descărcate sau apelate prin intermediul său. De asemenea, se are în vedere menținerea dialogului cu reutilizatorii în vederea evaluării oportunităților, impactului și experiențelor de reutilizare a datelor deschise, fiind, astfel, încurajat dialogul constructiv la nivel de ecosistem.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Monitorizarea impactului reutilizării datelor |
Monitorizarea cantitativă a reutilizării datelor deschise |
|
Analiza impactului economic, social și de mediu al datelor deschise | |
|
Evaluarea anuală a percepției impactului reutilizării datelor | |
|
Monitorizarea și documentarea exemplelor de bune practici |
Obiectivul strategic 5 - Creșterea capacității de coordonare a Secretariatului General al Guvernului
O.G. 5.1 - Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise
În cadrul acestui obiectiv general sunt vizate atât dotarea portalului național de date cu cele mai noi tehnologii care să permită implementarea măsurilor de simplificare și automatizare a proceselor de publicare a datelor prevăzute de alte obiective ale prezentei Strategii, cât și animarea altor sisteme informatice cu caracter integrator/agregator de registre naționale (spre exemplu: Registrul Electronic Național de Nomenclatură Stradală, date locale, aglomerări ș.a.)
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
O.G. 5.1 - Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise |
Modernizarea portalului național de date deschise prin finanțări nerambursabile |
|
Automatizarea publicării datelor pe portalul național de date | |
|
Automatizarea monitorizării publicării datelor | |
|
Asigurarea calității datelor publicate prin portalul național de date | |
|
Creșterea accesibilității datelor la nivelul portalului național de date |
O.G. 5.2 - Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise
Prin acest obiectiv general, se asigură creșterea continuă a capacității centrului Guvernului de a coordona și monitoriza domeniul datelor deschise, atât prin propria dezvoltare continuă a cunoștințelor și abilităților, cât și prin îmbunătățirea capacității de inițiativă, acțiune și răspuns a responsabililor și înlocuitorilor lor cu care SGG colaborează în fiecare entitate publică pentru îndeplinirea obligațiilor de publicare. Se are în vedere atât organizarea de cursuri de specialitate ori parcurgerea sesiunilor de pregătire practică, cât și menținerea constantă a legăturii cu organismele internaționale (CE, OCDE, OGP ș.a.) prin care se poate asigura actualizarea cu cele mai recente cercetări, abordări și politici în materie.
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise |
Formarea continuă a coordonatorilor de la nivelul Secretariatului General al Guvernului |
|
Formarea continuă a responsabililor cu datele din entitățile publice |
O.G. 5.3 - Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale
Acest obiectiv general va asigura creșterea resurselor materiale pe care entitățile publice le au la dispoziție pentru a-și îndeplini obligațiile în ceea ce privește deschiderea datelor, dacă acestea nu le au deja. Acestea vor include spații de stocare și resurse software, dar și cooptarea entităților, acolo unde este cazul, în proiecte și inițiative complementare implementate din surse de finanțare nerambursabilă (PCIDIF, Programele Regionale, Horizon Europe, Digital Europe Programme etc.)
|
Obiectiv General |
Obiective specifice |
|
Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale |
Identificarea de surse de finanțare complementare (PR, Horizon, Digital Europe Programme etc.) |
În această secțiune, vom identifica documentele strategice și programatice complementare prezentei Strategii și care pot sprijini instituțiile responsabile în implementarea ei.
Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA), adoptată prin H.G. nr. 832/2024 are obiectivul de a contribui la strategia României privind adoptarea tehnologiilor digitale în economie și societate, în condiții de respectare a drepturilor omului și de promovare a excelenței și încrederii în IA.
SN-IA va sprijini administrația publică centrală din România să susțină, în mod fundamentat, eforturile de standardizare, operaționalizare și reglementare a dezvoltării IA și de potențare a efectelor pozitive ale acesteia, va contribui decisiv la evidențierea și valorificarea potențialului inovativ național în domeniul IA, precum și la gestionarea riscurilor pe care le prezintă evoluția IA. Strategia identifică domeniul datelor deschise drept un atribut ce oferă o bază solidă și susține dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale. Măsurile aferente Obiectivului Specific 2.2. Extinderea utilizării seturilor de date, cu aplicare în diverse sectoare de activitate sunt complementare Obiectivului Strategic 3 din prezenta Strategie.
Măsurile prevăzute de Planul Național de Redresare și Reziliență sunt menite să sprijine transformarea digitală a administrației publice, educației, sănătății și economiei în ansamblu, contribuind astfel la modernizarea infrastructurilor digitale și la creșterea competitivității economice a țării. La nivelul acestuia, au fost identificate peste 50 de jaloane și ținte prin atingerea cărora se vor putea genera date digitale, structurate, din domeniile identificate de Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată și de Legea nr. 179/2022, având un potențial ridicat de a fi deschise publicului prin publicare pe portalul național. Dintre acestea, amintim Observatorul Teritorial, Sistemul Meteorologic Integrat Național, servicii publice de mediu digitalizate, platforma eVelo, Registrul Național Digital al Clădirilor, REGES, Platforma Informatică de Asigurări de Sănătate, ECRIS V, Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România și altele. De asemenea, prin Ținta 188, se urmărește implementarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru (RPA) și promovarea inteligenței artificiale (IA) în administrația publică. Acest proiect poate reutiliza date deschise și vizează centralizarea și standardizarea proceselor și datelor în vederea creșterii productivității. Nu în ultimul rând, prin PNRR, sunt sprijinite introducerea de competențe TIC atât pentru recrutarea funcționarilor publici, cât și pentru evaluarea lucrătorilor din sectorul public și fundamentarea planurilor de profesionalizare a acestora, oportunitate pentru introducerea abilităților de lucru cu datele, ca element de referință pentru toți funcționarii publici, de execuție și de conducere.
Acestor oportunități li se adaugă cele din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF), mai ales prin perspectiva Priorităților 2 și 3. În cadrul Priorității 2 - Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri, se urmărește continuarea proceselor de digitalizare din administrația publică, în timp ce, în cadrul Priorității 3 - Creșterea rolului culturii și al turismului sustenabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială se urmărește Dezvoltarea de conținut digital despre patrimoniu pentru valorizarea culturii, digitalizarea arhivelor culturale și creșterea consumului de carte și mobilizarea de noi audiențe prin utilizarea instrumentelor digitale.
Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare finanțează dezvoltările suplimentare necesare platformei naționale de date publice (data.gov.ro) pentru implementarea cerințelor Directivei PSI prin adăugarea de noi funcționalități. Prin acțiunea 2.2.1 E-guv în administrația/instituțiile publice, măsura 3, se va dota portalul național de date cu instrumente care să răspundă nevoilor naționale și europene de creștere a conștientizării și monitorizării reutilizării datelor, precum și de sprijinire a creșterii calității datelor deschise.
Proiectele co-finanțate din PCIDIF vizează crearea de servicii publice destinate cetățenilor și/sau firmelor identificate în Catalogul Național al Serviciilor Publice și/sau în concordanță cu Politica de eGuvernare, Creșterea nivelului de interoperabilitate al sistemelor informatice din administrația publică prin crearea unui sistem standardizat, interconectat și digital, încurajând reutilizarea informațiilor și a serviciilor, precum și digitalizarea și interoperabilitatea educației și patrimoniului. De asemenea, se va finanța proiectul Tehnologii Avansate pentru Administrația Publică, ce va fi implementat de către ADR ce își propune dezvoltarea prin testare de produse/procese digitale și C I să contribuie la includerea și adoptarea de tehnologii avansate la nivelul sistemelor administrației publice ce gestionează baze de date mari (structurate și nestructurate).
Programele naționale și regionale de sprijin al antreprenoriatului (exemplu: Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, programele destinate întreprinderilor nou înființate sau digitalizării IMM- urilor) sunt avute în vedere pentru a stimula înființarea/dezvoltarea de afaceri bazate total sau parțial pe reutilizarea datelor.
Prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea și Susținerea Digitalizării prin intermediul Centrelor de Inovare Digitală în România 2024-2027 se vor coordona eforturi de capacitare a consorțiilor regionale ce implementează centre de inovare digitală pentru a susține digitalizarea și inovarea în administrația publică locală și în IMM-uri. Centrele pot prezenta beneficiarilor lor potențialul de business al datelor deschise, pot asigura legături de comunicare și de colaborare între beneficiarii locali și actorii naționali, pot evalua fezabilitatea/valida/îmbunătăți planuri de afaceri și proiecte tehnice pentru sistem bazate pe date deschise și pot intermedia accesul la furnizori de tehnologie dedicați.
De asemenea, prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii Naționale pentru Informații Spațiale în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește cadrul legal pentru crearea, organizarea și funcționarea Infrastructurii Naționale pentru Informații Spațiale (INIS) în România, prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru Informații Spațiale în Comunitatea Europeană - INSPIRE, prevăzută de Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Întrucât aceasta urmărește să sprijine accesul, schimbul și utilizarea eficientă a datelor spațiale între autoritățile publice, mediul academic, sectorul privat și publicul larg, în vederea unei dezvoltări durabile și a unei mai bune guvernanțe teritoriale, ea furnizează cadrul de lucru pe care se bazează producerea, actualizarea și publicarea de date spațiale, o categorie esențială de date deschise atât pentru cetățeni, cât și pentru cercetători și întreprinderi.
Nu în ultimul rând, în cadrul elaborării prezentei Strategii s-a ținut cont de existența demersurilor pentru elaborarea Strategiei Naționale privind Inovarea în Sectorul Public (2025-2029), de către Comitetul interministerial pentru asigurarea elaborării Strategiei naționale privind inovarea în sectorul public pentru perioada 2025-2029 și a planului de acțiune aferent. Alinierea cu prevederile acesteia se va realiza prin decizii operaționale de implementare adoptate de către instituțiile responsabile cu implementarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise și de către Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei naționale privind datele deschise pentru perioada 2024-2028.7. Rezultate așteptate
La finalul implementării Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028, este așteptat ca în societatea românească să existe o cultură a datelor deschise, ca parte a culturii datelor. Atât instituțiile publice, cât și societatea civilă, mediul academic și mediul privat vor înțelege importanța deschiderii datelor "by default", se vor raporta la procesele de inventariere și deschidere a datelor ca la o situație de status quo, care face parte din normalitatea cotidiană și care nu impune efort suplimentar pentru aceștia. În sprijinul acestei culturi a datelor vor veni atât decidenți politici, cât și nivelul de management intermediar, care va operaționaliza deschiderea datelor și va întreține un dialog continuu cu reutilizatorii și potențialii reutilizatori pentru a rafina procesele de deschidere. Reutilizatorii vor participa la evenimente de popularizare a datelor deschise, vor înțelege unde și cum trebuie căutate datele și vor fi sprijiniți, prin know-how și prin instrumente concrete, să dezvolte produse, servicii, cercetări bazate pe date deschise.
Prezenta Strategie contribuie la sprijinirea eforturilor României de creștere a convergenței cu statele membre din Uniunea Europeană și de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. De asemenea, este vizată contribuția la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă legați de educația de calitate (ODD 4*2)), prin oportunitățile de formare profesională de-a lungul vieții pe care le oferă, de muncă decentă și creștere economică (ODD 8*3)), prin impactul economic și social al înființării/dezvoltării de afaceri bazate pe date deschise, precum și de acțiune benefică asupra climatului (ODD 13*4)), prin adoptarea alternativelor verzi la realizarea de produse și servicii identificate prin analiza și reutilizarea datelor deschise.
*2) Educație de calitate
*3) Munca decentă și creștere economică
*4) Acțiune climatică
La nivelul anului 2020, economia bazată pe date deschise a fost estimată de Comisia Europeană la valoarea de 184 miliarde euro, respectiv 1,37% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene în acel an. La finalul implementării prezentei strategii, având în vedere decalajele în privința adopției modelelor de afaceri/livrare a serviciilor bazate pe date deschise, precum și faptul că o parte semnificativă din acțiunile Strategiei vizează măsuri politico-administrative și sociale, se așteaptă ca economia bazată pe date deschise să reprezinte minim 0,01% din Produsul Intern Brut al României, estimat la 430 miliarde EUR pentru anul 2028.8. Indicatori
În această secțiune, prezentăm indicatorii pe baza cărora se va măsura evoluția implementării strategiei, cu referire la indicatorii naționali de dezvoltare durabilă vizați, după caz;
|
Obiectiv General |
Tip indicator |
Indicator |
Ținta 2028 |
|
O.G. 1.1 - Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise |
Rezultat |
I1.1.1: numărul de Hotărâri de Guvern adoptate în implementarea prezentei Strategii |
3 |
|
Rezultat |
I1.1.2: procentul de domenii reglementate de HVDs care au pentru care au fost stabilite măsuri și responsabilități pentru publicare |
100% |
|
|
Rezultat |
I1.1.3: procentul de domenii de date cu valoare ridicată la nivel național pentru care au fost stabilite măsuri și responsabilități pentru publicare |
100% |
|
|
O.G. 1.2 - Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice |
Rezultat |
I1.2.1: numărul de ghiduri elaborate pentru îndeplinirea obligațiilor în domeniul datelor deschise |
5 |
|
Impact |
I1.2: îmbunătățirea clarității organizării copoducției datelor deschise la nivelul entităților publice |
25% |
|
|
Rezultat |
I1.2.3: numărul de modele de specificații tehnice |
1 |
|
|
O.G. 1.3 - Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal |
Rezultat |
I1.3.1: numărul de documentații CTE actualizate pentru introducerea de itemi detaliați referitori la date deschise |
1 |
|
Impact |
I1.3.2: procentul de evaluări tehnice efectuate de CTE pentru a determina dacă tehnologiile implementate în domeniul datelor deschise răspund nevoilor identificate |
100% |
|
|
Rezultat |
I1.3.3: numărul de evaluări realizate pentru armonizarea legislației naționale cu cadrul de lucru european/internațional |
4 |
|
|
O.G. 2.1 - Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise |
Impact |
I2.1.1: procentul de respondenți care declară o îmbunătățire a cunoștințelor despre datele deschise |
50% |
|
Rezultat |
I2.1.2: numărul de comunicări politice despre prioritizarea deschiderii datelor |
3 |
|
|
Rezultat |
I2.1.3: numărul de planuri de comunicare elaborate și implementate în domeniul datelor deschise |
1 |
|
|
Rezultat |
I2.1.4: numărul de studii de caz și povești de succes publicate și promovate |
10 |
|
|
O.G. 2.2 - Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale |
Rezultat |
I2.2.1: procentul de seturi de date deschise gestionate prin inițiativele regionale/locale/sectoriale |
25% |
|
O.G. 2.3 - Creșterea ccooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise |
Impact |
I2.3.1: procentul de respondenți din categoria reutilizatorilor care declară o îmbunătățire a relevanței datelor deschise |
25% |
|
Rezultat |
I2.3.2: numărul de evenimente și campanii de conștientizare adresate comunităților de practică realizate |
52 |
|
|
Rezultat |
I2.3.3: numărul de nevoi rezolvate și oportunități identificate în favoarea reutilizatorilor |
10 |
|
|
O.G. 3.1 - Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date |
Rezultat |
I3.1.1: procentul de conducători și manageri din entitățile publice care au participat la programele de formare în domeniul datelor deschise |
5% |
|
Rezultat |
I3.1.2: procentul de posturi vacante în sectorul public care au fost ocupate de candidați cu competențe în lucrul cu datele |
5% |
|
|
Rezultat |
I3.1.3: procentul de angajați care au finalizat cu succes programele de formare în generarea și gestionarea datelor |
10% |
|
|
O.G. 3.2 - Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise |
Rezultat |
I3.2.1: numărul de formatori în domeniul datelor deschise instruiți |
20 |
|
Rezultat |
I.3.2.2: numărul de apeluri de finanțare cu stimulente pentru reutilizarea datelor |
4 |
|
|
O.G. 3.3 - Asigurarea calității coproducerii datelor deschise |
Rezultat |
I3.3.1: numărul de formate unitare adoptate pentru publicarea datelor |
5 |
|
Rezultat |
I3.3.2: procentul de date deschise coproduse în conformitate cu formatele unitare adoptate |
25% |
|
|
O.G. 3.4 - Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor |
Rezultat |
I3.4.1: numărul de audituri ale conformității/performanței/analize panoramice referitoare la deschiderea datelor |
1 |
|
O.G. 4.1 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public |
Rezultat |
I4.1.1: numărul de sisteme informaționale finanțate prin PNRR configurate pentru automatizarea publicării datelor deschise |
5 |
|
Impact |
I4.1.2: numărul de servicii publice îmbunătățite prin reutilizarea datelor deschise |
5 |
|
|
Rezultat |
I4.1.3: numărul de modele de business promovate |
3 |
|
|
Impact |
I4.1.4: cifra de afaceri generată de afacerile care valorifică date deschise |
500.000 RON |
|
|
O.G. 4.2 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public-private |
Rezultat |
I4.2.1: numărul de proiecte pilot realizate și evaluate |
3 |
|
O.G. 4.3 - Monitorizarea reutilizării datelor |
Rezultat |
I4.3.1: numărul de instrumente de monitorizare a descărcării datelor |
3 |
|
Rezultat |
I4.3.2: numărul de evaluări de impact realizate |
2 |
|
|
Impact |
I4.3.3: creșterea utilizării datelor deschise în formularea politicilor publice |
25% |
|
|
Impact |
I4.3.4: procentul de respondenți care evaluează pozitiv impactul reutilizării datelor deschise, pe baza unui sondaj anual |
75% |
|
|
Rezultat |
I4.3.5: numărul de exemple de bune practici documentate și publicate |
5 |
|
|
O.G. 5.1 - Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise |
Impact |
I5.1.1: creșterea scorului portalului național de date în Open Data Maturity Report |
10% |
|
Rezultat |
I5.1.2: gradul de finalizare a modernizării portalului național de date deschise |
100% |
|
|
Rezultat |
I5.1.3: procentajul seturilor de date publicate automat pe portalul național |
30% |
|
|
Rezultat |
I5.1.4: creșterea procentului seturilor de date vizualizate prin portalul data.gov.ro |
50% |
|
|
O.G. 5.2 - Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise |
Rezultat |
I5.2.1: numărul de programe de formare la care au participat anual coordonatorii de la nivelul Secretariatului General al Guvernului |
2 |
|
Rezultat |
I5.2.2: procentul responsabililor cu datele care finalizează programele de formare continuă anual |
25 |
|
|
O.G. 5.3 - Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale |
- |
|
|
În această secțiune, prezentăm modul în care se vor monitoriza și evalua implementarea și impactul strategiei.
Mecanismul de monitorizare și evaluare va fi implementat de Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise și va fi dezvoltat prin decizii specifice și adoptarea ulterioară de instrumente de lucru. Prioritățile de monitorizare și evaluare se vor referi la:1. atingerea indicatorilor stabiliți prin prezenta Strategie;2. încadrarea în termenele asumate de prezenta Strategie;3. raportarea periodică, analiza și dezbaterea rezultatelor raportărilor, astfel încât instituțiile responsabile să primească feedback rapid și coerent referitor la bunele practici pe care le implementează, la barierele pe care trebuie să le depășească și la oportunitățile pe care trebuie să le valorifice;4. asigurarea transparenței implementării față de toate părțile interesate;5. identificarea precoce a riscurilor ce pot periclita buna implementare a prezentei Strategii și adoptarea unor abordări pentru gestionarea optimă a acestora;6. identificarea soluțiilor și instrumentelor de lucru pentru rezolvarea problemelor apărute pe parcursul implementării;7. identificarea precoce a necesităților de schimbare și adoptarea proceselor de management al schimbării, inclusiv prin revizuirea Strategiei.
Urmărind prioritățile de mai sus, Secretariatul General al Guvernului, în calitate de coordonator al Comitetului interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise 2024-2028, va organiza activitatea de raportare, astfel cum este stabilit în tabelul de mai jos:
|
Tip de raportare |
Frecvență |
Priorități |
|
Scrisă |
Trimestrele 1 și 3 ale fiecărui an |
Raportare instituțională standardizată, pe bază de formular Furnizarea de explicații pentru eventualele abateri |
|
Reuniune |
Trimestrele 2 și 4 ale fiecărui an |
Sinteza și analiza rapoartelor scrise pentru elaborarea Rapoartelor sintetice de evaluare Identificarea și gestionarea riscurilor Identificarea și rezolvarea problemelor Identificarea nevoilor de schimbare și stabilirea mecanismelor de implementare a schimbărilor |
Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise pentru perioada 2024-2028 va avea responsabilități în a:
● stabili formatul standard pentru raportare;
● elabora și aproba Rapoartele sintetice de evaluare realizate prin analiza și sinteza rapoartelor instituționale;
● adopta măsuri de prevenție sau remediere, precum și instrumente de lucru astfel încât să gestioneze corespunzător atingerea indicatorilor, rezolvarea problemelor, tratarea riscurilor și adoptarea schimbărilor așa cum rezultă ele din implementarea Strategiei;
● iniția colaborări cu orice părți interesate din mediile public, privat sau neguvernamental în vederea implementării optime a prezentei Strategii.10. Instituțiile responsabile
În această secțiune, prezentăm instituțiile responsabile cu coordonarea implementării fiecărui Obiectiv General și a raportării către Comitetul interinstituțional pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale privind Datele Deschise pentru perioada 2024-2028.
|
Obiectiv General |
Instituția coordonatoare |
|
O.G. 1.1 - Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise |
SGG |
|
O.G. 1.2 - Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice |
ADR |
|
O.G. 1.3 - Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal |
SGG |
|
O.G. 2.1 - Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise |
SGG |
|
O.G. 2.2 - Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale |
SGG |
|
O.G. 2.3 - Creșterea cooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise |
SGG |
|
O.G. 3.1 - Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date |
INA |
|
O.G. 3.2 - Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise |
SGG |
|
O.G. 3.3 - Asigurarea calității coproducerii datelor deschise |
ADR |
|
O.G. 3.4 - Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor |
SGG |
|
O.G. 4.1 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public |
SGG |
|
O.G. 4.2 - Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public-private |
ADR |
|
O.G. 4.3 - Monitorizarea reutilizării datelor |
SGG |
|
O.G. 5.1 - Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise |
SGG |
|
O.G. 5.2 - Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise |
INA |
|
O.G. 5.3 - Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale |
SGG |
Implementarea măsurilor cuprinse se va realiza cu încadrarea în bugetul aprobat și estimările pe următorii 3 ani ale ordonatorilor principali de credite implicați.
Suplimentar acțiunilor finanțabile prin programele identificate în capitolul 6, se adaugă măsurile de instruire a funcționarilor publici, lucrătorilor medicali, angajaților întreprinderilor, angajaților și voluntarilor organizațiilor neguvernamentale, elevilor, studenților și cetățenilor pentru dobândirea și creșterea competențelor digitale. Aceste măsuri sunt individualizate, asigurate prin programele de formare ale Institutul Național de Administrație, sau cuprinse în cadrul jaloanelor PNRR. Acestea vor contribui la formarea unei culturi a datelor și la creșterea capacității României de a lucra cu date, de a identifica date care pot fi deschise și de a solicita sau facilita deschiderea acestora.
Instituțiile responsabile cu implementarea jaloanelor cu impact asupra Strategiei Naționale privind Datele Deschise sunt Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Justiției, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Toate platformele rezultate ca urmare a acestor investiții vor genera numeroase seturi de date, față de a căror deschidere se pot lua acțiuni proactive, pentru ca proiectarea și dezvoltarea lor să includă în mod nativ funcționalități, fluxuri, automatizări și interfețe de tip API care să permită publicarea datelor pe portalul național data.gov.ro.12. Implicații asupra cadrului juridic
Strategia Națională privind Datele Deschise va clarifica actele normative în vigoare și vizează măsuri pentru identificarea precoce și abordarea sistematică și fundamentată, în vederea propunerii de modificări sau adoptarea de noi acte normative pentru actualizarea cadrului juridic în raport cu cele mai recente abordări ale domeniului datelor deschise și evoluții tehnologice. Un efort sistematic va fi realizat și pentru identificarea măsurilor, dacă este cazul, pentru standardizarea vocabularului în conformitate cu baza de date EuroVoc.
În vederea implementării Strategiei, cele mai importante măsuri cu implicații asupra cadrului juridic vizează adoptarea actelor normative de aprobare a normelor de implementare a legislației existente, inclusiv de stabilire a responsabilităților entităților publice în raport cu Regulamentul privind seturile de date cu valoare ridicată, Legea nr. 179/2022 și alte angajamente de țară ale României. Nu în ultimul rând, se are în vedere detalierea evaluării proiectelor de investiții în sisteme informaționale din perspectiva pregătirii pentru publicarea datelor, prin modificarea H.G. nr. 941/2013 privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională modificată și completată prin H.G. nr. 824/2023 în vederea introducerii unor itemi detaliați referitori la date deschise.ANEXAla Strategie
Plan de acțiuni
|
Obiectiv strategic |
Obiectiv general |
Obiectiv specific |
Acțiune |
Termen |
Responsabil |
|
1. Consolidarea cadrului de guvernanță a datelor deschise |
1.1. Consolidarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/138 și a Legii nr. 179/2022 privind datele deschise |
1.1.1. Clarificarea aplicării Legii nr. 179/2022 și revizuirea periodică a normelor |
1.1.1.1. Finalizarea procesului de elaborare, urmare a consultării publice și interministeriale |
2025 T1 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|
1.1.1.2. Elaborarea documentului de prezentare și motivare și parcurgerea circuitului de avizare |
2025 T1 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.1.1.3. Introducerea pe ordinea de zi a ședinței guvernului |
2025 T1 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.1.2. Stabilirea responsabilităților și măsurilor practice referitoare la HVDs ale entităților publice |
1.1.2.1. Analiza detaliată a Regulamentului HVDs |
2025 T3 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
1.1.2.2. Elaborarea proiectului de Hotărâre a Guvernului cu consultarea entităților vizate |
2025 T3 |
SGG, Entități vizate de Regulament |
|||
|
1.1.2.3. Parcurgerea procesului de consultare publică și interministerială |
2025 T4 |
SGG, Entități vizate de Regulament |
|||
|
1.1.2.4. Elaborarea documentului de prezentare și motivare și parcurgerea circuitului de avizare |
2025 T4 |
SGG, Entități vizate de Regulament |
|||
|
1.1.2.5. Introducerea pe ordinea de zi a ședinței guvernului |
2025 T4 |
SGG |
|||
|
Stabilirea responsabilităților referitoare la Legea nr. 179/2022 ale entităților publice |
1.1.3.1. Analiza detaliată a Legii nr. 179/2022 |
2026 T3 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
1.1.3.2. Elaborarea proiectului de Hotărâre a Guvernului |
2026 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.1.3.3. Parcurgerea procesului de consultare publică și interministerială |
2026 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.1.3.4. Introducerea pe ordinea de zi a ședinței guvernului |
2026 T4 |
SGG |
|||
|
1.1.4. Standardizarea vocabularului în domeniile Regulamentului HVDs |
1.1.4.1. Stabilirea grupului de lucru dedicat adoptării EuroVoc în domeniile HVDs |
2025 T2 |
SGG, Entități vizate de Regulament |
||
|
1.1.4.2. Analiza cadrului normativ existent și identificarea terminologiilor care trebuie actualizate |
2025 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.1.4.3. Elaborarea proiectelor de acte normative pentru modificarea cadrului normativ existent în vederea actualizării/standardizării terminologiei |
2026 T2 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.1.4.4. Parcurgerea etapelor de consultare publică, consultare interministerială, avizare și aprobare a actelor normative elaborate |
2026 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.2. Integrarea activităților de coproducție a datelor deschise în fluxurile interne ale entităților publice |
1.2.1. Sprijinirea standardizării organizării obligațiilor în domeniul datelor deschise la nivel instituțional |
1.2.1.1. Consultarea deținătorilor de date și analiza datelor publicate |
Permanent |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|
|
1.2.1.2. Identificarea neconcordanțelor, neclarităților și obstacolelor de identificare și publicare a datelor |
Permanent |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.2.1.3. Clasificarea rezultatelor analizelor și redactarea de instrucțiuni/ghiduri/șabloane/modele privind echipe responsabile cu date deschise, alocarea resurselor tehnice, adoptarea de proceduri operaționale, inventarierea datelor, plan de publicare, validarea datelor, data ethics, digital security safeguards ș.a. |
Permanent |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.2.1.4. Publicarea pe site și popularizarea instrucțiuni/ghiduri/șabloane/modele în rândul deținătorilor de date prin evenimente și campanii online |
2028 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.2.2. Sprijinirea Autorităților și Entităților Contractante în elaborarea proiectelor tehnice ale platformelor informatice din entitățile publice adaptate la nevoile din domeniul datelor deschise |
1.2.2.1. Analiza necesităților tehnice |
2025 T2 |
SGG, ADR, CTE, CERB |
||
|
1.2.2.2. Elaborarea instrucțiunilor și modelelor de specificații |
2025 T3 |
SGG, ADR, CTE, CERB |
|||
|
1.2.2.3. Popularizarea instrucțiunilor și modelelor |
2025 T4 |
SGG, ADR, CTE, CERB |
|||
|
1.3. Monitorizarea și revizuirea periodică a cadrului legal |
1.3.1. Sprijinirea CTE pentru a verifica asigurarea nevoilor tehnologice în domeniul datelor deschise |
1.3.1.1. Analiza nevoilor de actualizare a șabloanelor CTE din perspectiva obiectivelor privind datele deschise |
2025 T2 |
SGG, ADR, CTE |
|
|
1.3.1.2. Elaborarea actelor normative pentru modificarea H.G. nr. 941/2013 și a H.G. nr. 824/2023 pentru introducerea de itemi detaliați referitori la date deschise |
2025 T3 |
SGG, ADR, CTE |
|||
|
1.3.1.3. Parcurgerea procesului de consultare publică și interministerială |
2025 T3 |
SGG, ADR, CTE |
|||
|
1.3.1.4. Elaborarea instrumentului de prezentare și motivare, parcurgerea circuitului de avizare și introducerea pe ordinea de zi a ședinței guvernului |
2025 T4 |
SGG, ADR, CTE |
|||
|
1.3.2. Monitorizarea activității legislative și de politică publică de la nivel național, european și OCDE și elaborarea de observații asupra propunerilor de acte normative și proiecte informatice care nu îndeplinesc standardele în domeniul datelor deschise |
1.3.2.1. Analiza legislației și documentelor strategice/de poziție publicate de Uniunea Europeană, OECD, ONU, OGP și alte organisme internaționale la care România este parte |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
1.3.2.2. Analiza legislației și activității strategice naționale, regionale și locale |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.3.2.3. Identificarea sinergiilor, influențelor și oportunităților din punct de vedere a identificării și publicării de date |
Ori de câte ori este posibil |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.3.2.4. Elaborarea proiectelor de acte normative pentru valorificarea rezultatelor analizei |
Ori de câte ori este posibil |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.3.3. Analiză anuală a cadrului legislativ și inițierea proiectelor de acte normative necesare pentru armonizare |
1.3.3.1. Evaluarea comparativă a cadrului de lucru european/internațional și a cadrului normativ național |
Anual |
SGG |
||
|
1.3.3.2. Elaborarea actelor normative pentru armonizarea legislației naționale cu cadrul de lucru european/internațional |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.3.3.3. Parcurgerea procesului de consultare publică |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.3.3.4. Parcurgerea procesului de consultare interministerială |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
1.3.3.5. Elaborarea instrumentului de prezentare și supunerea spre aprobare |
Anual |
SGG |
|||
|
2. Animarea ecosistemului de date deschise |
2.1. Creșterea eficienței comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise |
2.1.1. Inițierea comunicării politice cu privire la prioritizarea deschiderii datelor |
2.1.1.1. Elaborarea unui proiect de memorandum/declarație politică |
2024 T4 |
SGG |
|
2.1.1.2. Susținerea memorandumului/declarației în ședința Guvernului/conferință de presă |
2024 T4 |
SGG |
|||
|
2.1.2. Planificarea comunicării guvernamentale în domeniul datelor deschise |
2.1.2.1. Stabilirea obiectivelor de comunicare |
2025 T2 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
2.1.2.2. Identificarea experților de comunicare pentru elaborarea planului |
2025 T3 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
2.1.2.3. Elaborarea planului de comunicare |
2025 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
2.1.2.4. Implementarea planului de comunicare |
2028 T4 |
Experți implementare |
|||
|
2.1.3. Promovarea deschizătorilor de drumuri, poveștilor cu impact și exemplelor de bune practici în domeniul datelor deschise |
2.1.3.1. Planificarea unei campanii de selecție a deschizătorilor de drumuri și poveștilor cu impact |
2027 T1 |
Experți implementare |
||
|
2.1.3.2. Contactarea deschizătorilor de drumuri și culegerea informațiilor |
2027 T2 |
Experți implementare |
|||
|
2.1.3.3. Integrarea informațiilor culese și a deschizătorilor de drumuri în planul de comunicare |
2027 T4 |
Experți implementare |
|||
|
2.2. Susținerea dezvoltării inițiativelor regionale, locale sau sectoriale |
2.2.1. Cartografierea inițiativelor regionale, locale sau sectoriale aflate într-un stadiu avansat de deschidere a datelor |
2.2.1.1. Consultarea cu structurile asociative profesionale, sectoriale și ale APL pentru identificarea inițiativelor de deschidere a datelor |
2026 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|
|
2.2.1.2. Discuții bilaterale cu entitățile care implementează inițiativele de deschidere a datelor identificate și analiza high-level a demersurilor |
2027 T2 |
SGG |
|||
|
2.2.1.3. Selecția inițiativelor de deschidere a datelor aflate într-un stadiu avansat |
2027 T3 |
SGG |
|||
|
2.2.2. Sprijinirea dezvoltării a minim 3 din inițiativele identificate |
2.2.2.1. Stabilirea procedurilor de cooperare cu entitățile care implementează inițiativele de deschidere a datelor selectate |
2027 T4 |
SGG |
||
|
2.2.2.2. Analiza detaliată a contextului, nevoilor inițiativelor selectate |
2028 T1 |
SGG |
|||
|
2.2.2.3. Identificarea de sinergii, resurse și colaboratori pentru dezvoltarea inițiativelor |
2028 T1 |
SGG |
|||
|
2.2.2.4. Elaborarea planurilor de dezvoltare, a calendarelor de implementare și a măsurilor de monitorizare |
2028 T1 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
2.2.2.5. Monitorizarea și valorificarea, dacă este cazul, a rezultatelor planurilor de dezvoltare |
2028 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
2.3. Creșterea cooperării cu părțile interesate de domeniul datelor deschise |
2.3.1. Sprijinirea a minim 5 deținători de date în consultarea părților interesate specifice cu privire la datele deschise de interes |
2.3.1.1. Identificarea și selecția a minim 5 deținători de date din domeniile Legii nr. 179/2022 care nu realizează consultări cu părțile interesate |
2025 T3 |
SGG |
|
|
2.3.1.2. Furnizarea de asistență tehnică în planificarea și derularea consultării părților interesate |
2026 T4 |
SGG |
|||
|
2.3.1.3. Furnizarea de asistență tehnică în valorificarea rezultatelor consultărilor părților interesate |
2027 T4 |
SGG |
|||
|
2.3.2. Creșterea conștientizării cu privire la datele deschise în minim 3 comunități de multiplicatori |
2.3.2.1. Identificarea și selecția a minim 3 comunități de multiplicatori |
2025 T3 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
2.3.2.2. Stabilirea procedurilor de cooperare pentru pentru creșterea conștientizării în domeniul datelor deschise |
2025 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional , Comunități de multiplicatori |
|||
|
2.3.2.3. Derularea a minim 1 eveniment fizic comun anual |
Anual |
Comunități de multiplicatori |
|||
|
2.3.2.4. Derularea a minim 9 evenimente online anual |
Anual |
Comunități de multiplicatori |
|||
|
2.3.2.5. Derularea a minim 3 campanii social media anual |
Anual |
Comunități de multiplicatori |
|||
|
2.3.3. Identificarea nevoilor și oportunităților în domeniul datelor deschise, precum și a răspunsurilor la acestea |
2.3.3.1. Identificarea și selecția a minim 5 comunități de practică |
2025 T3 |
SGG |
||
|
2.3.3.2. Stabilirea procedurilor de cooperare pentru identificarea nevoilor și oportunităților în domeniul datelor deschise, precum și a răspunsurilor la acestea |
2025 T4 |
SGG, Comunități de practică |
|||
|
2.3.3.3. Derularea a minim 1 eveniment fizic comun anual |
Anual |
SGG, Comunități de practică |
|||
|
2.3.3.4. Derularea a minim 5 evenimente online anual |
Anual |
SGG, Comunități de practică |
|||
|
2.3.3.5. Derularea a minim 2 sondaje anual |
Anual |
SGG, Comunități de practică |
|||
|
3. Publicarea seturilor de date cu valoare ridicată și asigurarea calității datelor publicateObiectiv strategic |
3.1. Îmbunătățirea competențelor deținătorilor de date |
3.1.1. Formarea conducerii și managementului entităților publice |
3.1.1.1. Identificarea furnizorilor de formare adecvați |
2026 T2 |
SGG |
|
3.1.1.2. Stabilirea obiectivelor de formare și elaborarea curriculei de formare |
2027 T2 |
INA |
|||
|
3.1.1.3. Derularea programelor de formare a conducerii și managementului entităților publice |
2028 T4 |
INA |
|||
|
3.1.2. Sprijinirea recrutării personalului cu abilități de lucru cu datele |
3.1.2.1. Stabilirea procedurilor de cooperare cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici |
2025 T3 |
SGG, ANFP |
||
|
3.1.2.2. Definirea comună a abilităților de lucru cu datele în cadrul competențelor TIC, elaborarea de descriptori și indicatori |
2027 T1 |
SGG, ANFP |
|||
|
3.1.2.3. Analiza rezultatelor evaluărilor funcționarilor publici în privința competențelor TIC |
Anual |
SGG, ANFP |
|||
|
3.1.2.4. Elaborarea propunerilor de îmbunătățire a definirii competențelor TIC și perfecționare a funcționarilor publici, dacă este cazul |
2028 T4 |
SGG, ANFP |
|||
|
3.1.3. Formarea personalului cu atribuții în generarea și gestionarea datelor |
3.1.3.1. Identificarea furnizorilor de formare adecvați |
2026 T2 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
||
|
3.1.3.2. Stabilirea obiectivelor de formare și elaborarea curriculei de formare |
2027 T2 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
3.1.3.3. Stabilirea calendarului și a participanților la sesiunile de formare |
2027 T2 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
3.1.3.4. Desfășurarea sesiunilor de formare și evaluarea participanților |
2028 T4 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
3.2. Îmbunătățirea competențelor reutilizatorilor de date deschise |
3.2.1. Formarea de formatori în domeniul datelor deschise la nivelul structurilor asociative |
3.2.1.1. Identificarea furnizorilor de formare adecvați |
2026 T2 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|
|
3.2.1.2. Stabilirea obiectivelor de formare și elaborarea curriculei de formare |
2027 T2 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
3.2.1.3. Stabilirea calendarului și participanților la sesiunile de formare |
2027 T4 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
3.2.1.4. Desfășurarea sesiunilor de formare și evaluarea participanților |
2028 T4 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
3.2.2. Stimularea reutilizării datelor la nivelul beneficiarilor de fonduri publice |
3.2.2.1. Stabilirea procedurilor de cooperare cu Autoritățile de Management/finanțatorii |
2025 T3 |
SGG, AM-uri, finanțatori |
||
|
3.2.2.2. 3.2.2.2. Identificarea apelurilor care comportă componentă de reutilizare a datelor și selectarea a minim un apel de la fiecare AM/finanțator pentru introducerea de stimulente pentru reutilizarea datelor deschise |
2025 T4 |
SGG, AM-uri, finanțatori |
|||
|
3.2.2.3. Stabilirea mecanismului pentru stimularea reutilizării datelor în cadrul fiecărui apel |
2026 T1 |
SGG, AM-uri, finanțatori |
|||
|
3.2.2.4. Evaluarea rezultatelor prin monitorizarea proiectelor depuse |
2028 T4 |
SGG, AM-uri, finanțatori |
|||
|
3.2.3. Perfecționarea continuă a competențelor reutilizatorilor de date |
3.2.3.1. Identificarea și selectarea furnizorilor de formare |
2026 T4 |
SGG, universități, CNIPMMR |
||
|
3.2.3.2. Stabilirea obiectivelor de formare și elaborarea curriculei de formare |
2027 T2 |
SGG, universități, CNIPMMR |
|||
|
3.2.3.3. Stabilirea calendarului și participanților la sesiunile de formare |
2027 T4 |
SGG, universități, CNIPMMR |
|||
|
3.2.3.4. Desfășurarea sesiunilor de formare și evaluarea participanților |
2028 T4 |
SGG, universități, CNIPMMR |
|||
|
3.3. Asigurarea calității coproducerii datelor deschise |
3.3.1. Identificarea și monitorizarea priorităților de publicare a datelor |
3.3.1.1. Stabilirea eșantionului deținătorilor de date care să realizeze prioritar inventarul de date |
2026 T2 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|
|
3.3.1.2. Analiza inventarelor de date și identificarea problemelor și oportunităților |
2026 T4 |
SGG, Comitetul interinstituționall |
|||
|
3.3.1.3. Stabilirea priorităților de publicare |
2027 T2 |
SGG |
|||
|
3.3.1.4. Migrarea instrumentului de analiză a inventarelor de date în portalul național de date |
2027 T4 |
SGG |
|||
|
3.3.1.5. Planificarea îndeplinirii priorităților de publicare |
2028 T2 |
SGG |
|||
|
3.3.1.6. Monitorizarea respectării priorităților stabilite |
2028 T4 |
SGG |
|||
|
3.3.2. Sprijinirea coproducției de date deschise la nivel de domeniu prevăzut de legislație |
3.3.2.1. Definirea indicatorilor de analiză și solicitarea finanțării PCIDIF |
2025 T2 |
SGG, Prestator, Universități cu programe doctorale în AP, management |
||
|
3.3.2.2. Contractarea consultantului pentru analiza structurilor de date din administrația publică locală |
2026 T1 |
SGG, Prestator, Universități cu programe doctorale în AP, management |
|||
|
3.3.2.3. Definirea structurilor de date |
2026 T3 |
SGG, Prestator, Universități cu programe doctorale în AP, management |
|||
|
3.3.2.4. Promovarea structurilor de date identificate |
2028 T4 |
SGG, Prestator, Universități cu programe doctorale în AP, management |
|||
|
3.3.3. Monitorizarea îndeplinirii obligațiilor de publicare a seturilor de date cu valoare ridicată stabilite prin Legea nr. 179/2022 |
3.3.4.1. Dezvoltarea instrumentului de raportare a obligațiilor de publicare în portalul național de date și a sistemului de alerte |
2027 T4 |
SGG, Prestator |
||
|
3.3.4.2. Analiza raportărilor |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
3.3.4.3. Formularea de feedback și stabilirea măsurilor de remediere, dacă este cazul |
Permanent |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
3.3.4.5. Monitorizarea alertelor respectării obligațiilor de raportare |
Permanent |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
3.4. Valorificarea auditurilor pentru îmbunătățirea proceselor de deschidere a datelor |
3.4.1. Evaluarea îndeplinirii responsabilităților în aplicarea Regulamentului privind seturile de date cu valoare ridicată |
3.4.1.1. Elaborarea metodologiei și îndrumarelor de audit |
2027 T2 |
SGG |
|
|
3.4.1.2. Planificarea misiunilor de audit intern |
2027 T2 |
SGG, Entități vizate de Regulament |
|||
|
3.4.1.3. Asigurarea sprijinului tehnic pe durata misiunilor de audit intern |
2028 T1 |
SGG |
|||
|
3.4.2.4. Centralizarea rapoartelor de audit intern |
2028 T2 |
SGG |
|||
|
3.4.1.5. Analiza rezultatelor și concluziilor rapoartelor de audit intern |
2028 T3 |
SGG |
|||
|
3.4.1.6. Identificarea modelelor, problemelor, bunelor practici și oportunităților raportate |
2028 T4 |
SGG |
|||
|
3.4.1.7. Formularea de recomandări pe baza analizei realizate |
2028 T4 |
SGG |
|||
|
3.4.2. Identificarea modalităților de compensare a pierderilor financiare datorate de publicarea seturilor de date cu valoare ridicată |
3.4.2.1. Identificarea entităților ale căror bugete sunt afectate de publicarea seturilor de date cu valoare ridicată |
2025 T2 |
SGG, Entități vizate de Regulament |
||
|
3.4.2.2. Analiza pierderilor financiare ale entităților identificate |
2026 T2 |
SGG, Entități vizate de Regulament |
|||
|
3.4.2.3. Dezvoltarea de noi produse/servicii complexe/derivate pentru compensarea publicării datelor cu valoare ridicată |
2028 T4 |
SGG, Entități vizate de Regulament, Laboratorul de Inovare guvernamentală |
|||
|
3.4.3. Cooperare cu Curtea de Conturi în domeniul datelor deschise |
3.4.3.1. Stabilirea procedurilor de cooperare cu Curtea de Conturi în vederea auditării domeniului |
2027 T3 |
SGG |
||
|
3.4.3.2. Cooperarea cu Curtea de Conturi în vederea stabilirii obiectivelor, tipului și a altor detalii referitoare la misiunea de audit |
2027 T4 |
SGG |
|||
|
3.4.3.3. Sprijinirea misiunii de audit |
2028 T2 |
SGG |
|||
|
3.4.3.4. Analiza rezultatelor și planificarea implementării rezultatelor |
2028 T4 |
SGG |
|||
|
4. Încurajarea reutilizării datelor |
4.1. Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul public |
4.1.1. Identificarea sinergiilor cu inițiativele de digitalizare și inovare în sectorul public |
4.1.1.1. Selecția inițiativelor de digitalizare și inovare în sectorul public de interes din perspectiva datelor deschise |
2025 T2 |
SGG |
|
4.1.1.2. Stabilirea procedurilor de cooperare pentru a sprijini obiectivele referitoare la datele deschise |
2025 T3 |
SGG |
|||
|
4.1.1.3. Stabilirea modalităților de dezvoltare a inițiativelor de digitalizare și inovare selectate pentru a sprijini obiectivele referitoare la datele deschise |
2025 T4 |
SGG |
|||
|
4.1.1.4. Asigurarea sprijinului tehnic din perspectiva datelor deschise pe durata implementării/recepției |
2026 T3 |
SGG |
|||
|
4.1.2. Identificarea modelelor de prestare a serviciilor publice (business) bazate pe date deschise |
4.1.2.1. Selecția a 3 servicii publice pretabile pentru reproiectare pe baza reutilizării datelor deschise |
2026 T3 |
SGG, Laboratorul de Inovare guvernamentală, ADR |
||
|
4.1.2.2. Stabilirea procedurilor de cooperare cu furnizorii de servicii publici |
2026 T3 |
SGG, Laboratorul de Inovare guvernamentală, ADR |
|||
|
4.1.2.3. Analiza și identificarea soluțiilor tehnice pentru reproiectarea serviciilor publice selectate |
2027 T1 |
SGG, Laboratorul de Inovare guvernamentală, ADR |
|||
|
4.1.2.4. Pilotarea și evaluarea serviciilor-pilot reproiectate pentru reutilizarea datelor deschise |
2027 T3 |
SGG, Laboratorul de Inovare guvernamentală, ADR |
|||
|
4.1.2.5. Decizia permanentizării serviciilor publice care reutilizează date deschise și stabilirea măsurilor pentru extinderea numărului de servicii publice ce pot reutiliza date |
2027 T4 |
SGG, Laboratorul de Inovare guvernamentală, ADR |
|||
|
4.1.3. Promovarea modelelor de business bazate pe date deschise |
4.1.3.1. Stabilirea procedurilor de cooperare cu comunități de multiplicatori |
2027 T1 |
SGG, Universități, Camere de Comerț, DIHs |
||
|
4.1.3.2. Analiza și elaborarea materialelor de promovare a modelelor de business (îndrumare, povești de succes) |
2027 T2 |
SGG, Universități, Camere de Comerț, DIHs |
|||
|
4.1.3.3. Derularea a minim 4 evenimente de informare generală |
2028 T4 |
SGG, Universități, Camere de Comerț, DIHs |
|||
|
4.1.3.4. Derularea a minim 10 sesiuni de matchmaking a ideilor de afaceri cu deținătorii de date |
2028 T4 |
SGG, Universități, Camere de Comerț, DIHs |
|||
|
4.2. Încurajarea reutilizării datelor deschise în sectorul privat sau în structuri de colaborare public- private |
4.2.1. Facilitarea inovării deschise și pilotarea inițiativelor rezultate |
4.2.1.1. Identificarea, selecția și stabilirea procedurilor de cooperare cu parteneri din mediul privat, CDI și neguvernamental |
2025 T2 |
SGG |
|
|
4.2.1.2. Organizarea a minim 1 hackathon/sesiune de visioning și de inovare deschisă pe an |
Anual |
SGG și parteneri |
|||
|
4.2.1.3. Sprijinirea pilotării rezultatelor evenimentelor cu actori relevanți, inclusiv living labs |
2028 T4 |
SGG și parteneri |
|||
|
4.2.1.4. Monitorizare și raportare, dacă este cazul |
2028 T4 |
SGG |
|||
|
4.2.2. Sprijinirea interacțiunii bazate pe date în domenii cu potențial de multiplicare a datelor deschise |
4.2.2.1. Stabilirea măsurilor de conștientizare cu privire la oportunitățile de creare de spații de date interoperabile și includerea lor în planul de comunicare |
2025 T4 |
SGG |
||
|
4.2.2.2. Realizarea planului de comunicare în cadrul a 14 domenii |
2027 T4 |
SGG |
|||
|
4.2.2.3. Animarea interacțiunii pentru elaborarea și testarea de ipoteze de reutilizare și evaluarea rezultatelor |
2028 T4 |
SGG, deținători de date |
|||
|
4.3. Monitorizarea reutilizării datelor |
4.3.1. Monitorizarea cantitativă a reutilizării datelor deschise |
4.3.1.1. Stabilirea indicatorilor de utilizare API |
2025 T4 |
SGG |
|
|
4.3.1.2. Configurarea raportărilor de utilizare API în portalul național de date |
2027 T2 |
SGG, Prestator |
|||
|
4.3.1.3. Analiza anuală a rapoartelor de utilizare API și integrarea în raportările Open Data Maturity Report |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.1.4. Stabilirea mecanismelor de alocare DOI a datelor prin portalul național de date |
2025 T4 |
SGG, Prestator |
|||
|
4.3.1.5. Configurarea mecanismelor de alocare DOI a datelor în portalul național de date |
2027 T2 |
SGG, Prestator |
|||
|
4.3.1.6. Analiza anuală a mențiunilor datelor după DOI și integrarea în raportările Open Data Maturity Report |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.1.7. Stabilirea specificațiilor pentru Web Scraping și Data Mining |
2025 T4 |
SGG |
|||
|
4.3.1.8. Configurarea mecanismelor Web Scraping și Data Mining în portalul național de date |
2027 T2 |
SGG, Prestator |
|||
|
4.3.1.9. Analiza anuală a rapoartelor generate prin Web Scraping și Data Mining și integrarea în raportările Open Data Maturity Report |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.2. Analiza impactului economic, social și de mediu al datelor deschise |
4.3.2.1. Stabilirea procedurilor de cooperare cu Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă |
2026 T2 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
4.3.2.2. Stabilirea itemilor de cercetare pentru a răspunde cerințelor de raportare a impactului economic, social și de mediu |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.4.3. Realizarea cercetărilor referitoare la impactul economic, social și de mediu |
Anual |
SGG, INS, DDD |
|||
|
4.3.2.4. Analiza rezultatelor cercetărilor și integrarea în raportările Open Data Maturity Report |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.3. Evaluarea anuală a percepției impactului reutilizării datelor |
4.3.3.1. Stabilirea itemilor de cercetare calitativă |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
4.3.3.2. Realizarea campaniilor de cercetare și a sondajelor |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.3.3. Evaluarea rezultatelor cercetării și integrarea în raportările Open Data Maturity Report |
Anual |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.4. Monitorizarea și documentarea exemplelor de bune practici |
4.3.4.1. Proiectarea instrumentelor de comunicare online, identificare și auto- propunere continuă a exemplelor de bune practici |
2026 T2 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
||
|
4.3.4.2. Integrarea instrumentelor de comunicare în portalul național de date |
2027 T2 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
4.3.4.3. Proiectarea instrumentelor de raportare pentru identificarea și evidențierea exemplelor de bune practici |
Permanent |
SGG |
|||
|
4.3.4.4. Integrarea exemplelor de bune practici în evenimente și acțiuni de comunicare |
2028 T4 |
SGG |
|||
|
5. Creșterea capacității de coordonare a SGG |
5.1. Extinderea și modernizarea portalului național de date deschise |
5.1.1. Modernizarea portalului național de date deschise prin finanțări nerambursabile |
5.1.1.1. Depunerea cererii de finanțare în cadrul PCIDIF Acțiunea 2.2.1, Măsura 3 |
2024 T4 |
SGG |
|
5.1.1.2. Semnarea contractului de finanțare și operaționalizarea echipei de implementare |
2025 T2 |
SGG |
|||
|
5.1.1.3. Elaborarea documentației de atribuire pentru modernizarea portalului național de date |
2025 T2 |
SGG |
|||
|
5.1.1.4. Contractarea prestatorului pentru modernizarea portalului național de date |
2025 T4 |
SGG |
|||
|
5.1.1.5. Punerea în funcțiune a noului portal național de date |
2027 T4 |
SGG |
|||
|
5.1.1.6. Finalizarea integrărilor cu sisteme informaționale publice |
2028 T1 |
SGG, Prestator |
|||
|
5.1.1.7. Instruirea utilizatorilor |
2027 T4 |
SGG, Prestator |
|||
|
5.1.2. Automatizarea publicării datelor pe portalul național de date |
5.1.2.1. Identificarea sistemelor naționale, regionale, locale pentru interconectare |
2025 T2 |
SGG |
||
|
5.1.2.2. Agrearea procedurilor de cooperare în vederea interconectării sistemelor |
2025 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|||
|
5.1.2.3. Stabilirea detaliilor de publicare de la fiecare sistem |
2026 T4 |
SGG, Comitetul interinstituțional , Prestator |
|||
|
5.1.2.4. Dezvoltarea, testarea și punerea în producție a API |
2028 T1 |
SGG, Comitetul interinstituțional , Prestator |
|||
|
5.1.3. Automatizarea monitorizării publicării datelor |
5.1.3.1. Definirea specificațiilor tehnice pentru automatizarea monitorizării publicării datelor |
2025 T4 |
SGG |
||
|
5.1.3.2. Achiziționarea tehnologiei de automatizare a monitorizării publicării datelor |
2026 T1 |
SGG |
|||
|
5.1.3.3. Configurarea și testarea instrumentelor de automatizare a monitorizării publicării datelor |
2027 T4 |
SGG, Prestator |
|||
|
5.1.4. Asigurarea calității datelor publicate prin portalul național de date |
5.1.4.1. Definirea specificațiilor sistemului de DQM |
2025 T4 |
SGG |
||
|
5.1.4.2. Achiziționarea sistemului de DQM |
2026 T1 |
SGG |
|||
|
5.1.4.3. Configurarea sistemului DQM în portalul național de date |
2027 T4 |
SGG, Prestator |
|||
|
5.1.4.4. Instruirea deținătorilor de date cu privire la instrumentele de creștere a calității datelor |
2027 T4 |
SGG, Prestator |
|||
|
5.1.5. Creșterea accesibilității datelor la nivelul portalului național de date |
5.1.5.1. Definirea specificațiilor pentru vizualizarea datelor |
2025 T4 |
SGG |
||
|
5.1.5.2. Achiziționarea tehnologiei de vizualiare a datelor |
2026 T1 |
SGG |
|||
|
5.1.5.3. Configurarea instrumentelor de vizualizare în portalul național de date pe baza surselor de date existente |
2027 T4 |
SGG, Prestator |
|||
|
5.2. Îmbunătățirea continuă a competențelor responsabililor cu datele deschise |
5.2.1. Formarea continuă a coordonatorilor de la nivelul secretariatului General al Guvernului |
5.2.1.1. Identificarea oportunităților de training și networking la nivel european și internațional |
Permanent |
SGG |
|
|
5.2.1.2. Participarea la evenimente de training și networking la nivel european și internațional |
Permanent |
SGG |
|||
|
5.2.2. Formarea continuă a responsabililor cu datele din entitățile publice |
5.2.2.1. Stabilirea modalităților de cooperare cu furnizorul de formare profesională |
2025 T4 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
||
|
5.2.2.2. Animarea ecosistemului pentru participarea la cursurile de formare profesională |
Permanent |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
5.2.2.3. Desfășurarea sesiunilor de formare și evaluarea participanților |
2028 T4 |
SGG, INA, alți furnizori de formare |
|||
|
5.3. Dotarea responsabililor de date cu resurse materiale |
5.3.1. Identificarea de surse de finanțare complementare (PR, Horizon Europe, Digital Europe Programme etc.) |
5.3.1.1. Monitorizarea site-urilor finanțatorilor naționali/internaționali |
Permanent |
SGG, Comitetul interinstituțional |
|
|
5.3.1.2. Identificarea partenerilor optimi și depunerea cererilor de finanțare, dacă este cazul |
Ori de câte ori este posibil |
SGG, Comitetul interinstituțional |
----