PLAN din 28 decembrie 2022 de management al sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiştile dintre Şeica Mare şi Veşeud

Notă: Aprobat prin ORDINUL nr. 3.308 din 28 decembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023.

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0431 PAJIȘTILE DINTRE ȘEICA MARE ȘI VESEUD
1. INFORMAȚII GENERALE1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
Planul de management reprezintă documentul strategic pe termen lung care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management.
Tabelul nr. 1. Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

Nr.	Tip act	Număr act	An act	Denumire	Descriere act
1.	Lege	44	2018	Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991	Actul normativ care reglementează managementul pajiștilor
2.	Lege	350	2001	Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează amenajarea teritoriului și urbanismul
3.	HG	1076	2004	Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează procedura de evaluare strategică de mediu
4.	OUG	195	2005	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează protecția mediului
5.	Lege	407	2006	Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul cinegetic
6.	OM	207	2006	Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia.	Actul normativ de aprobare a conținutului Formularului Standard Natura 2000
7.	OUG	57	2007	Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează regimul ariilor naturale protejate
8.	Lege	46	2008	Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.	Actul normativ care reglementează sectorul silvic
9.	OM	979	2009	Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.	Actul normativ de reglementare a speciilor invazive
10.	OM	262	2020	Ordinul nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010.	Actul normativ de reglementare a procedurii de evaluare adecvată
11.	OM	3836	2012	Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial.	Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare și custodie a ariilor naturale protejate
12.	OM	46	2016	Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor Nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.	Actul normativ de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud
13.	OM	1822	2020	Ordinul nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate.	Actul normativ de reglementare a atribuirii în administrare a ariilor naturale protejate
14.	OM	304	2018	Ordinul ministrului mediului nr. 304/02.04.2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate	Actul normativ de reglementare a modului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate

Situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud a fost desemnat prin Ordinul nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu o suprafață de 332 ha.
Situl Natura 2000 analizat este localizat în regiunea de dezvoltare Centru, în zona nordică a județului Sibiu, în vecinătatea sudică a localității Șeica Mare, respectiv în vecinătatea nordică a localității Veseud. În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național- M.O. 98 bis/2008-Anexa 2, teritoriul pe care este amplasat situl Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud face parte din regiunea biogeografică continentală.
Unitatea geografică în care se situează situl este Podișul Hârtibaciului, cea mai întinsă subunitate a Podișului Târnavelor, iar coordonatele geografice ale sitului, conform Formularului standard Natura 2000, actualizat în 2017, sunt următoare: Latitudine N 45.0100750 și Longitudine E 24.0164833.
Formularul standard Natura 2000 precizează următoarele tipuri de clase de habitate pe teritoriul sitului: culturi - teren arabil: 24,84%; pășuni: 21,71%; habitate de păduri - păduri în tranziție: 7,75% și alte terenuri arabile - 45,70%.
Situl a fost desemnat pentru protecția și conservarea a 3 habitate de interes comunitar:– 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia);– 6240* - Pajiști stepice subpanonice;– 62C0* - Stepe ponto-sarmatice.
Notă: În legislație și literatura de specialitate habitatul 6210 poate fi întâlnit sub diferite denumiri, după cum urmează:– "6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)" - siturile cu orhidee sunt prioritare - conform Anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate.– "6210 Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)" - conform Manualului de interpretare a habitatelor din România. Termenul xerofil = uscat.– "6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (* situri importante pentru orhidee)" - conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și Anexei I a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21.05.1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.
Toate denumirile de mai sus sunt acceptate pentru habitatul 6210, iar în prezentul document pot fi regăsite oricare dintre variantele anterioare, variante care se referă la același tip de habitat.
Tabelul nr. 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ în funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Aria naturală protejată/ Elementele de interes conservativ	Starea de conservare (F/NI/NR)	Presiune (P) / Amenințare (A)	Măsuri de conservare
ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud
6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia)	F	A02.03, A04.02.01, A04.02.02, A06.01.01, A11, B01.02, D01.01, E04.01, H05.01, I01, I02, J01.01	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4, 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11
6240* - Pajiști stepice subpanonice;	F	A04.02.01, A04.02.02, A06.01.01, D01.01, E04.01, H05.01, I01. I02, A02.03, B01.02, K02.01	1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.1.3, 1.2.1.4, 1.2.1.5, 1.2.1.6, 1.2.1.7, 1.2.1.8, 1.2.1.9, 1.2.1.10, 1.2.1.11
62C0* - Stepe ponto-sarmatice	NI	I01, K02.01	1.3.1.1, 1.3.2.1, 1.3.1.12

1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
Elaborarea Planului de management pentru aria naturală protejată Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud, s-a realizat în cadrul Proiectul "Managementul conservativ al siturilor de importanță comunitară ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copșa și Mihalț, ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud și ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia", proiect finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific "4.1. Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate".
În ceea ce privește consultarea comunităților locale și a factorilor interesați, APM Sibiu, în calitate de Beneficiar al proiectului, a supus Planul de management dezbaterilor publice în data de 16.06.2020 la Primăria Șeica Mare și în data de 17.06.2020 la Primăria Slimnic. Persoanele prezente la întâlnire nu au avut propuneri de modificare/ completare a Planului de management. Dezbaterile publice au continuat online, în perioada 17-26.06.2020, timp în care nu s-au primit propuneri de completare/ modificare a Planului de management.
Având în vedere faptul că procesul de revizuire a Planului de management este unul de lungă durată, revizuirea se va efectua la un interval de 10 ani.1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizată de Planul de management1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
Suprafața sitului Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud nu se suprapune cu suprafața nici unei alte arii naturale protejate.
Tabelul nr. 3. Aria naturală protejată vizată de Planul de management

Nr. crt.	Arie naturală protejată cu care se suprapune					Tip suprapunere)	Suprafață totală suprapusă cu aria naturală protejată de referință [ha]	Procentul din aria naturală protejată de referință [%]
	Cod	Denumire	Tip*a)	Categorie)	Denumire responsabil
1.	ROSCI 0431	Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud	-	Sit de importanță comunitară	ANANP	Totală	332,7	100

Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate se regăsește în Anexa 3.1, capitolul 11 din Planul de management.1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management
Situl Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud este localizat în regiunea de dezvoltare Centru, în județul Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunelor Șeica Mare și Slimnic.
În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național din Monitorul Oficial 98 bis/ 2008-Anexa 2, teritoriul pe care este amplasat situl R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud, se încadrează în regiunea biogeografică continentală.
Accesul în sit se poate face în latura vestică a sitului, pe drumul național DN14, ce leagă localitățile Sibiu, Mediaș și Sighișoara, în partea de sud, pe drumul DC3, ce leagă localitatea Veseud de DN14, iar în partea de nord - pe drumul județean DJ141A, ce tranzitează localitățile Șeica Mare și Boarta.
Tabelul nr. 4. Localizarea ariei naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale protejate	Suprafața (ha)	Regiunea biogeografică	Județul	Localități orașe, comune, sate
				Localitate	Suprafață (ha)
ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud	332,7	Continentală	Sibiu 100%	Șeica Mare	12.024
				Slimnic	10.734

Harta localizării ariei naturale protejate este prezentată în Anexa 3.2 la Planul de management.1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizată de Planul de management
Situl de importanță comunitară R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud a fost desemnat prin Ordinul nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu o suprafață de 332 ha, iar prin actualizarea Formularului Standard în anul 2017, teritoriul sitului a fost actualizat la suprafața actuală de 332,7 ha.
Limitele Sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud, delimitate la precizia scării 1:10.000-1:25.000, în format digital, ca vectori cu referință geografică în sistemul național de proiecție Stereografic 1970, se pun la dispoziție de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului tuturor instituțiilor și persoanelor interesate, prin intermediul propriei pagini web - www.mmediu.ro.
Harta limitelor ariei naturale protejate este prezentată în Anexa 3.3. la Planul de management.1.3.4. Zonarea internă a ariei naturale protejate
Nu este cazul.2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE2.1. Geologie2.1.1. Caracterizarea geologică a zonei
Din punct de vedere geologic, teritoriul analizat corespunde fundamentului cristalin aparținând Microplăcii Transilvane - blocului transilvan. Formațiunile cristaline - șisturi cristaline epimetamorfice în est și mezopmetamorfice în vest, intră în alcătuirea blocurilor care au rezultat prin fragmentarea microplăcii transilvane, începute la finalul cretacicului și începutul paleogenului și definitivate în badenian, conform Ielenicz și Pătru, 2005. Suprastructura sedimentară este reprezentată de formațiuni paleogene, reprezentate de faciesuri continentale și lacustre, de formațiuni miocene, reprezentate de depozite marine și salmastre și de formațiuni caracteristice primei părți a pliocenului - depozite lacustre, conform Ielenicz și Pătru, 2005.
Stratele geologice care corespund suprastructurii sedimentare s-au format printr-un proces îndelungat în timp geologic, de la sfârșitul cretacicului, până la mijlocul perioadei pliocene. Etapa depunerii stratelor sedimentare a început ca urmare a pătrunderii apelor marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident al noului bazin format a dus la o acumulare lentă a depozitelor sedimentare. Acestea provin de pe versanții din jurul bazinului transilvan și s-au depus sub forma unor orizonturi alternante de marne, nisipuri, pietrișuri și călcare, de diferite grosimi. Mișcările de înălțare a zonei carpatice din perioada pliocenă au determinat retragerea apelor marine și adâncirea văilor râurilor. De asemenea, mișcările de înălțare din pliocen au determinat cutarea noilor strate sedimentare. Pe fondul proceselor erozionale asupra depozitelor de marne, argile și nisipuri, s-au lărgit principalele văi, respectiv cea a Oltului, a Hârtibaciului și ce a Târnavei Mari - Badea și colaboratorii, 1971.
Din punct de vedere geografic, suprafața sitului studiat, R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud, se întinde în partea de nord-vest a Podișului Hârtibaciului, cea mai întinsă subunitate a Podișului Târnavelor. Podișul Hârtibaciului, delimitat de râurile Târnava Mare, Olt, Visa și Cibin, prezintă ca structură generală, formațiuni miocene și pliocene sub formă de domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005.
În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și nisipoase au facilitat o denudare mai intensă și o evoluție a versanților, care sunt acoperiți de strate groase de deluvii, conform Șoneriu și Grecu, 1987.
În nordul și vestul Podișului Hârtibaciului sunt dominante formațiunile pliocene, reprezentate prin depozite pannoniene de nisipuri și marne, cu grosimi între 600 și 800 m. Orizonturile de nisipuri se intercalează cu gresii, atât stratificate, cât și concreționare, care au forme sferoide sau discoidale. Intercalațiile masive de nisipuri cimentate au împiedicat evoluția versanților, care sunt caracterizați printr-o declivitate pronunțată și un profil rectiliniu și, în unele zone, ușor convex. Tectonica stratelor este legată de mișcările postpannonice. Condițiile tectonice - domuri și branhianticlinale și cele litologice - alternanțe de nisipuri, roci gazeifere, marne și roci protectoare ale zăcămintelor, sunt legate de gazul metan, care este prezent în 12 câmpuri gazeifere, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În partea nordică a podișului, s-au format cueste, care s-au conservat foarte bine de-a lungul timpului în depozitele nisipo-grezoase ponțiene, acestea dând specificitatea structurală de tip disimetric a zonei.
Substratul geologic aparținând părții de nord-vest, pe culoarul Visei este de tip cristalin de epizonă, acoperit de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri.
Principalele procese geomorfologice existente în Podișul Hârtibaciului sunt alunecările de teren, ravenarea și eroziunea în suprafață, acest podiș fiind o regiune clasică pentru alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri din punct de vedere al mecanismelor de manifestare, al profunzimii și dimensiunii maselor dislocate, al formei, vârstei și al gradului de stabilizare, conform Grecu, 2012.
Alunecările de teren de tip glimee sunt tipice atât prin profunzimea mare cât și prin suprafața afectată; acestea apar în general la contactul pliocen-sarmațian pe versanții despăduriți. Pot ocupa versanții în totalitate, sau pot fi suspendate pe versanți, sau pot afecta cumpăna de ape ca la Apold, conform Grecu, 2012.
Tot pe suprafețe mari se manifestă și alunecările profunde de teren, unde grosimea materialului deplasată variază între 2 și 5 metri. Aceste tipuri de alunecări de teren sunt întâlnite pretutindeni în Podișul Hârtibaciului, dar sunt mai frecvente în jumătatea sudică, unde substratul litologic este argilo-marnos; alunecările de teren sunt asociate cu procesele de ravenare.
În timp ce alunecările de teren sunt procese de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este un proces recent, rezultat în urma intervenției antropice, cum ar fi defrișările sau lucrările agricole, conform Grecu, 2012.2.1.2. Influența geologică asupra speciilor și a habitatelor
Din punct de vedere geologic, zona studiată în cadrul sitului Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud este caracterizată de un substrat dominat de nisipuri și pietrișuri dispus pe strate groase de argile, impermeabile. Acest fapt favorizează alunecări masive de teren - așa-numitele "glimei", având o influență directă asupra speciilor și a habitatelor din sit, în special din perspectiva menținerii unui regim hidric optim, care să corespundă cerințelor acestora.
Totodată, modelarea în timp geologic a stratelor a favorizat dezvoltarea habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000, respectiv 6210* - Pajiști xerofile seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros, Festuco-Brometalia, sau 62C0* - Stepe ponto- sarmatice, ambele tipuri de habitate fiind dependente de prezența rocilor calcaroase pentru a se dezvolta.
Harta geologică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5. la Planul de management.2.2. Hidrografie2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei
Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987.
În Podișul Hârtibaciului, rețeaua hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă parțial bazinul hidrografic în regiunea nord-vestică a podișului. Din stânga este alimentat de singurul afluent important, Metiș, conform Sorocovschi, 2009.
Văile care drenează partea de nord a Podișului Hârtibaciului, prezintă cueste liniare în partea stângă, care au lungimi de până la câțiva kilometri - Șoneiu și Grecu, 1987. Văile cu profil asimetric, se caracterizează prin versanți de tip suprafețe cvasistructurale - lungi, domoli și bine conservați, contrastează puternic cu versanții opuși de tip cueste, puternic degradați de procesele de eroziune - cu covor vegetal puțin consistent și cu valoare economică scăzută, mai ales în zonele cu expoziție însorită - tufărișuri, ierburi xerofile, conform Șoneriu și Grecu, 1987.
Râul Visa are o lungime de 44 km, o suprafață de 555 kmp și debit 0,8 mc/s, cu o vale largă, confluează cu Târnava Mare la Copșa Mică. Râul Visa străbate localitatea Șeica Mare, de la nord la sud, având un curs meandrat. Afluenții acestuia, care, de asemenea, străbat localitatea Șeica Mare sunt Calva, Minghindoala și Râpa, pe partea dreaptă, și Pârâul Popii, pe partea stângă. Bazinul pârâului Calva prezintă o asimetrie hidrografică evidentă determinată de dispunerea geografică a reliefului major, conform Sorocovschi, 2009. Bazinul Hârtibaciului are o poziție centrală în cadrul podișului și o suprafață de 1042 kmp, scurgerea medie specifică la stația Cornățel între anii 1950-1980 fiind de 3,24 l/s. La aceeași stație, debitul mediu anual este de 3,08 mc/s, conform Șoneriu și Grecu, 1987.
Pe arterele hidrografice principale s-au executat amenajări hidrotehnice în perioada postbelică, astfel râul Târnava Mare a fost îndiguit pe o lungime de 35,1 km, iar râul Hârtibaciu pe o lungime de 40 km. Pe lacul Ighiș sunt amenajate acumulări de apă pentru alimentarea cu apă a localității Copșa Mică, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În ceea ce privește situația resurselor de apă din râuri pe bazine hidrografice, se observă o inegalitate din punct de vedere cantitativ, condiționată factori ca suprafața și gradul de umiditate. Valoarea medie a scurgerii lichide exprimată prin modulul scurgerii - 1/s.kmp, mai depinde și de expunerea bazinelor față de advecția maselor de aer umede din vest. În ceea ce privește valorile scurgerii medii specifice se observă diferențe semnificative în partea de vest a podișului comparativ cu partea de est. Astfel, valorile scurgerii medii specifice cresc cu creșterea altitudinii de la 3 l/s.kmp în vest la 3-4 l/s.kmp în centru și est, conform Sorocovschi, 2009.
În ceea ce privește bilanțul hidric, Sorocovschi, 2009, afirmă faptul că din cantitatea totală de precipitații din cursul unui an - 670-685 mm, doar 16% reprezintă scurgerea totală, adică 109-112 mm, iar restul se elimină în atmosferă prin procesul de evapotranspirație - 563573 mm. Din cantitatea scurgerilor totale, cea mai mare parte, circa 85-87 mm, se scurge superficial și doar o cantitate mică reprezintă scurgerea subterană - 24-25 mm, conform Sorocovschi, 2009. Permeabilitatea stratelor de nisipuri și gresii din orizontul superior aflate în nordul și vestul Podișului Hârtibaciului, au favorizat formarea unor pânze freatice abundente și, de asemenea, o rețea hidrografică densă asociată - 0,7 - 0,9 km/kmp, conform Șoneriu și Grecu, 1987.2.2.2. Influența hidrografiei asupra speciilor și a habitatelor
Situl este dominat de specii și habitate adaptate la condiții de uscăciune, ca o consecință a expoziției versanților și a iradierii solare accentuate, astfel că, din punct de vedere al hidrografiei se poate vorbi de o influență directă asupra acestora din perspectiva menținerii unui regim hidric optim în sol. Stratele impermeabile de argile în asociere cu stratele permeabile superioare de nisipuri și pietrișuri intercalate cu gresii au dus la formarea unei pânze freatice bogate.
Harta hidrografică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.6 la Planul de management.2.3. Pedologie2.3.1. Caracterizarea zonei din punct de vedere pedologic
Zona corespunde Podișului Hârtibaciului, caracterizat printr-o fizionomie edafică mozaicată, rezultată din alternanța mai multor tipuri de soluri, ca urmare a neuniformității condițiilor pedogenetice. În această zonă predomină solurile argiloiluviale, reprezentate prin soluri brune luvice, luvisoluri albice și brune eu-mezobazice. În unele zone, cu precădere pe versanți, se intercalează pseudorendzine legate de substraturile marnoase, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide, regosoluri și erodisoluri. În zona de luncă din cadrul podișului predomină solurile aluviale, conform Șoneriu și Grecu, 1987; Cioacă și Dinu, 2007.
În situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud sunt prezente două clase de soluri: soluri neevoluate - protisoluri și luvisoluri.
Din clasa protisolurilor sunt întâlnite doar soluri aluviale, în timp ce din clasa luvisolurilor se întâlnesc soluri brune argiloiluviale tipice, soluri brune argiloiluviale molice și soluri brune luvice tipice și soluri brune luvice erodate.
Protisolurile includ soluri aflate în stadiul incipient de dezvoltare, având profile de sol slab diferențiate, fără orizonturi diagnostice. În general în această clasă există un orizont A sau O cu grosimi mai mici de 20 de centimetri, fără alte orizonturi diagnostice, după care urmează un orizont Rn sau Rp dacă materialul parental este alcătuit din roci consolidate sau un orizont C dacă aceste materiale sunt neconsolidate. Protisolurile apar în cadrul unor suprafețe discontinui, pot ocupa suprafețe mari sau reduse în regiunile cu relief puternic fragmentat, pe versanți sau culmi, în aria de răspândire a nisipurilor și în luncile râurilor - Mihalache, 2006. Solul aluvial este un protosol aluvial mai evoluat, fiind format pe aluviuni situate pe părțile neinundabile sau rar inundabile ale luncilor, Deltei, sau în preajma unor lacuri; ocupă până la 9,2% din suprafața României și este mult mai fertil decât protosol aluvial. Uneori prezintă exces de umiditate freatică, salinizare și pericol de inundabilitate, conform Posea, 2006.
Solurile din clasa luvisolurilor sunt caracterizate printr-un orizont B argic - Bt, având culori cu valori și crome mai mari de 3,5 la materialul în stare umedă începând din partea superioară a orizontului. Această clasă nu sunt incluse soluri cu orizont B argic-natric - Btna, conform Mihalache, 2006.
Solurile brune argiloiluviale prezintă o formulă de profil de tipul Ao-Bt-Cca sau R.
Orizontul A se formează ca urmare a proceselor de acumulare a substanțelor organice, în general sub formă de humus, din partea superioară a profilului de sol. Orizontul A poate fi de tip molic - Am, umbric - Au sau ocric - Ao, în funcție de tipul de vegetație sub care se formează, conform Oprina-Pavelescu, 2007. Orizontul Ao - A ocric, se caracterizează printr- o culoare deschisă - ocru, ca urmare a conținutului sărac în humus. Acest tip de orizont se întâlnește la solurile formate în climate umede sau foarte umede, cu vegetație specifică de pădure sau de pajiști. Are aproximativ 25 cm grosime, o textură lutoasă și este lipsit de schelet. Structura glomerulară este degradată, conform Oprina-Pavelescu, 2007; Pui și Opriș, 2003.
Orizontul B este un orizont de subsuprafață și poate fi de tranziție, cambic, argic, argic-natric, spodic sau vertic. Orizontul Bt - B argic este un orizont de depunere a argilei migrate din orizonturile superioare. Are o grosime de circa 85 cm, culoare brun-roșcată și conținut sărac în humus. Textura este luto-argiloasă, fiind un strat moderat permeabil, cu structură slab exprimată și lipsit de schelet - Pui și Opriș, 2003; Oprina-Pavelescu, 2007.
Orizontul C reprezintă materialul parental, fiind un material mineral detritic, neconsolidat, care poate avea originea sau nu în roca dură de la baza lui.
Orizontul R este alcătuit din roca parentală, fiind un orizont mineral care se găsește la baza profilului format din roci dure .
Solurile brune luvice prezintă o formulă de profil de tipul Ao-El-Bt-C sau R.
Orizontul Ao prezintă o culoare brun-închisă și un conținut moderat în humus. Are o grosime de 25 cm și o textură lutoasă, fiind totodată permeabil.
Orizontul El - E luvic este dispus deasupra orizontului Bt, având culori deschise și structură poliedrică. Se formează în condiții de eluviere intensă. Textura este mai grosieră comparativ cu cea a orizontului Bt, conform Oprina-Pavelescu, 2007; Pui și Opriș, 2003.
Orizontul Bt are o grosime de minim 15 cm și prezintă o culoare mai închisă decât cea a materialului parental. Este definit de o structură poliedrică sau prismatică și de un conținut bogat în argile - Pui și Opriș, 2003.
Solurile brune luvice ocupă suprafețe importante în Dealurile Subcarpatice, în Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, Podișul Getic și în Piemonturile Vestice și se formează în climat mai umed și mai răcoros, ocupând forme de relief mai netede, cu drenaj extern deficitar și roci mame sărace în elemente bazice, conform Mihalache, 2006. Aceste soluri se formează și evoluează sub păduri de Quercus petraea sau în amestec cu Fagus sylvatica, unde alături de vegetația lemnoasă se dezvoltă și o bogată vegetație ierboasă acidofilă. Rocile parentale sunt sărace în calciu, în elemente nutritive și chiar în minerale fero-magnetice. Acest tip de sol se dezvoltă pe forme diferite de relief, dar pe terenuri slab drenate, care conțin un plus de umiditate care percolează solul, ducând la debazificarea și levigarea activă a unei însemnate părți din complexul coloidal; apa freatică nu influențează formarea profilului de sol, conform Mihalache 2006.
Profilul tipic pentru solurile brune luvice este Ao - El - E/Bt - Bt - C.
Orizontul A0 are o grosime de 15-20 cm, culoare brun-cenușie deschisă, structură grăunțoasă sau poliedrică angulară medie, puțin stabilă și prezintă pete ruginii.
Orizontul El are grosimi de 15-30 cm, culoare brun-deschisă cenușie sau brun- deschisă gălbuie; este parțial levigat de argilă și din această cauză structura devine prăfuită sau mic lamelară. Silicea coloidală pudrează elementele structurale. Prezintă mici depuneri ferimanganice. Orizontul Bt are grosimi de 60-150 cm, culoare brun-gălbui, structură prismatică. Prezintă pelicule coloidale pe fețele elementelor structurale. Culoarea acestui orizont prezintă peste 50% nuanțe de 10 YR și mai galbene cu valori și crome de peste 3,5 la materialul în stare umedă, cel puțin în interiorul elementelor structurale. Este argilos și compact și conține bobovine consistente și pete de oxizi de fier hidratați.
Orizontul C poate lipsi sau apare la adâncimi mari slab conturat - Oprina-Pavelescu, 2007. Textura acestui tip de sol este lutoasă sau luto-prăfoasă în Ao și argiloasă în Bt. Structura în orizontul Ao este grăunțoasă cu slabă stabilitate, în orizontul El este prăfuită sau lamelară, iar în Bt este prismatică mare, foarte compactă. Regimul aero-hidric este defectuos. Orizonturile superioare sunt străbătute ușor de apa din precipitații, dar aceasta se oprește la partea superioară a orizontului Bt. În sezoanele umede aceste soluri prezintă exces de umiditate, iar în sezoanele secetoase deficit de umiditate. Apa iluvionată în Bt este depusă sub formă de pelicule la suprafața elementelor structurale. Conținutul de humus este de 2 - 2,5%, fiind dominat de acizi fulvici. Reacția solului este acidă cu un pH de 5 - 5,4, este slab aprovizionat cu substanțe nutritive și prezintă o slabă activitate microbiologică, conform Mihalache, 2006.2.3.2. Influența tipurilor de soluri asupra speciilor și a habitatelor
Zona analizată se caracterizează prin arii cu soluri aflate în diferite stadii de degradare ca urmare a proceselor de eroziune, a spălării suprafețelor și a alunecărilor de teren - influențate de componența statelor geologice, care necesită lucrări de ameliorare - Drăgulescu, 2010.
În situl Natura 2000, substratul constituit preponderent din soluri argiluviale, expoziția versanților, cât și regimul climatic, au favorizat dezvoltarea unor specii de plante specifice zonelor mediteraneene sau pontice, adaptate la condiții de mediu aride. Acestea edifică habitatele pentru care situl a fost declarat și anume: 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros, 6240* - Pajiști stepice subpanonice și 62C0* Stepe ponto-sarmatice.
Harta solurilor ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.7 la Planul de management.2.4. Clima2.4.1. Caracterizarea zonei din punct de vedere al climei
Suprafața studiată se situează în zona climatului temperat continental cu influențe oceanice, cu mase de aer oceanic umed și polar oceanic. În consecință, verile sunt ceva mai răcoroase și mai umede, iar iernile mai blânde, secetele și viscolele fiind mai rare decât în exteriorul Arcului Carpatic. Temperatura medie lunară maximă se înregistrează în luna iulie, iar cea minimă în luna ianuarie. Valorile termice scad de la vest către est, odată cu creșterea valorilor hipsometrice. În zona studiată, temperatura medie anuală este de 8°C, către extremitatea nord-vestică, aceasta apropiindu-se de 9°C, conform Șoneriu și Grecu, 1987.
Cantitățile medii anuale de precipitații cresc odată cu creșterea altitudinii, de la valori de aproximativ 600 mm în nord-vest până la 700 mm în partea de est a podișului. Cantitatea de precipitații este mai mare în timpul verii, când cad între 250 mm în nord-vest și 300 mm în est și sud. Numărul zilelor ploioase se ridică la 100-105 zile/an. Valorile umidității aerului se încadrează între 77% și 80%.
Zona studiată se încadrează într-un regim eolian caracterizat preponderent prin vânturi de vest, iar viteza medie a vântului este de 2 m/sec.
În ceea ce privește regimul termic al zonei studiate, în anul 2018 temperatura media anuală a fost de 10,9°C. Cea mai caldă lună a fost august, când s-a înregistrat o temperatură medie de 21,7°C, iar cea mai rece ianuarie, când s-au înregistrat valori medii de -0,5°C.
Temperatura medie, pe anotimpuri, are următoarele valori: primăvara: 12,4°C; vara: 20,16°C; toamna: 11,16°C; iarna: -0,5°C.
Tabelul nr. 5. Regimul termic pentru anul 2018

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media anuală

T °C

-0,5

+0,4

+4,4

+15,3

+ 17,5

+ 19,1

+ 19,7

+ 21,7

+ 15,8

+ 12

+ 5,7

- 0,4

+ 10,9

* conform datelor de la https://rp5.ru
Conform datelor prezentate în Tabelul 6, umiditatea relativă medie anuală este de 75% pentru anul 2018, fiind mai ridicată iarna, cu un maxim de 90% în luna decembrie, 85,6% media umidității în lunile de iarnă și mai scăzută în timpul primăverii - 68%.
Tabelul nr. 6. Umiditatea relativă pentru anul 2018 (%)

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	Media anuală
%	86	81	76	61	67	75	78	71	73	70	79	90	75

* conform datelor de la https://rp5.ru
În tabelele 7 - 8 sunt prezentate datele referitoare la regimul pluviometric din zona analizată. Astfel, în anul 2018, dintr-un total de 1209 mm, cele mai mari cantități de precipitații au căzut în lunile iunie - 510 mm și iulie - 229 mm, respectiv în luna decembrie - 167 mm. Numărul total al zilelor cu precipitații a fost 141, lunile cu cele mai multe zile ploioase fiind iulie și decembrie.
În perioada 2008 - 2018 cantitatea medie anuală de precipitații a fost cuprinsă între 482,36 mm - 2011 și 810,44 mm - 2016. Numărul de zile cu precipitații sub formă de ploaie a variat în această perioadă de la 108 - 2012, la 162 de zile - 2014.
Conform datelor colectate în stația meteo Sibiu, în anul 2018, înălțimea medie a stratului de zăpadă a fost de 8,6 cm, iar cea maximă de 34 cm.
Numărul de zile cu precipitații sub formă de ninsoare în ultimii 10 ani a fost cuprins între 17 - 2014 și 52 - 2010.
Viteza medie anuală a vântului în perioada 2008 - 2018 a fost cuprinsă între 7,9 m/s - 2011 și 9,3 m/s - 2012.
Tabelul nr. 7. Cantitatea precipitațiilor - suma precipitațiilor (mm) pentru anul 2018

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	Suma totală a precipitațiilor
mm	44	18	48	24	51	510	229	4.1	54	13	48	167	1209

* conform datelor de la https://rp5.ru
Tabelul nr. 8. Ponderea zilelor cu precipitații pentru anul 2018

Luna	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII	Nr. total zile cu precipitații
zile	10	12	17	8	12	17	19	5	9	3	11	19	141

* conform datelor de la https://rp5.ru2.4.2. Influența condițiilor climatice asupra speciilor și a habitatelor
În cadrul sitului, pe versanții cu expoziție preponderent sudică și sud-estică și s-au dezvoltat ecosisteme forestiere, fapt care determină iradierea puternică a habitatelor. Datorită acestor condiții, în sit este favorizată dezvoltarea unor specii de plante sudice, termofile și xerofile, care sunt caracteristice zonelor pontice și mediteraneene. Aceste specii sunt edificatoare pentru habitatele de interes comunitar din sit, respectiv 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros, 6240* Pajiști stepice subpanonice și 62C0* Stepe ponto-sarmatice.
Generalizând, pajiștile xeroterme sunt răspândite în partea de vest a Podișului Transilvaniei, incluzând Valea Târnavelor și Valea Visei, implicit și situl analizat, ca rezultat al influenței factorilor de tip abiotic. Regimul climatic cu influențe submediteraneene și continentale deopotrivă, precum și altitudinea mai joasă, au contribuit la crearea unor condiții favorabile de dezvoltare a pajiștilor xeroterme în zona de interes, conform Schneider-Binder, 1975.
Harta temperaturilor - medii multianuale și Harta precipitațiilor - medii multianuale din aria naturală protejată se regăsesc în anexa 3.8. și 3.9. la Planul de management.2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Nu este cazul.3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE3.1. Ecosistemele
Pe zona studiului există 6 categorii de ecosisteme identificate în baza claselor de vegetație specifică regiunii continentale. Cele bine reprezentate ca distribuție spațială sunt pajiștile stepice silicole și pășunile, urmate de ecosistemele de tufărișuri de foioase de altitudine joasă, terenuri arabile, iar ca suprafețe restrânse și cu distribuție punctuală se regăsesc ecosistemele de păduri de foioase și plantații de salcâmi sau alte foioase alohtone.
Harta ecosistemelor ariei naturale protejate se regăsește în anexa 3.10. la Planul de management.3.2. Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată3.2.1. Habitate Natura 2000
Situl Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud a fost declarat sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România pentru protecția a 3 tipuri de habitate de interes comunitar.
Tabelul nr. 9. Habitatele de interes comunitar din situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud

Habitat Natura 2000	Aria naturală protejată	Suprafața habitatului Natura 2000 (ha)	Acoperire conform Formularului standard (ha)
6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia)	ROSCI0431 - Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud	76,82	5
6240* Pajiști stepice subpanonice	ROSCI0431 - Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud	46,46	10
62C0* Stepe ponto - sarmatice	ROSCI0431 - Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud	4,31	5

Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată sunt descrise din punctul de vedere al existenței acestora în aria naturală protejată și al caracteristicilor pe care acestea le au în general și în mod special în cadrul acesteia, după cum urmează:A. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat.B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.3.2.1.1. Habitatul 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia)
Tabelul nr. 10. A. Date generale ale tipului de habitat

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	6210*
3.	Denumire habitat	Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) - situri importante pentru orhidee.
4.	Palaearctic Habitats (PalHab)	34.31 până la 34.34
5.	Habitatele din România (HdR)	- R3404 Pajiști ponto-panonice de Festuca rupicola și Koeleria macrantha; - R3408 Pajiști dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola și Koeleria macrantha; - R3413 Pajiști panonic-balcanice de Festuca rupicola și Cleistogene serotina.
6.	Habitatele Natura 2000	6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia), situri importante pentru orhidee.
7.	Asociații vegetale (AV)	- R3404: • Asociația Festucetum rupicolae Burduja și colaboratorii, 1956; sinonim cu Festuceto rupicolae-Onobrychietum Ciocârlan 1969, Festucetum sulcatae-pseudovinae Csuros și colaboratorii, 1963. Asociația se instalează pe terenuri plane sau ușor înclinate, bine drenate, prin lunci sau coaste moderate - Sanda și colaboratorii, 2008. Pajiștile de Festuca rupicola sunt caracteristice zonelor colinare submontane din Moldova, Transilvania și Banat, urcând până la altitudinea de 700 m. Specia caracteristică -Festuca rupicola, atinge o acoperire de 50-60%, printre tufele acesteia instalându-se însoțitoarele: Thymus pannonicus, Botriochloa ischaemum, Filipendula vulgaris, Koeleria macrantha, Medicago falcata, Veronica prostrata, Achillea setacea, Chrysopogon gryllus, Euphorbia cyparissias, Galium verum, Trifolium campestre, Thymus glabrescens, Festuca valesiaca, Carex praecox, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Potentilla argentea și altele asemenea. Fitocenozele acestei asociații aparțin la două subasociații: festucetosum rupicolae sass. typ., cu fitocenoze bogate floristic și mai omogene și botriochloetosum ischaemi Kovâcs 1962, care se dezvoltă pe coaste aride, adesea erodate, pe terenuri sărace în elemente nutritive, având ca specii diferențiale Botriochloa ischaemum, Dorycnium herbaceum și Salvia verticillata -Chifu și colaboratorii, 2014, p. 198, 226. () Observații: Această asociație nu este indicată de Gafta și Mountford, 2008, însă habitatul R3404 pe care-l indică drept corespondent este reprezentat și de această asociație, conform cu Doniță și colaboratorii, 2005, p. 115. • Asociația Salvio-Festucetum rupicolae Zolyomi, 1958 corr. Soo, 1964, sinonim cu Salvio nutantis-nemorosae-Festucetum rupicolae Zolyomi, 1958 - conform cu Chifu și colaboratorii, 2014: fitocenozele asociației se dezvoltă pe pante line, la baza versanților însoriți, din Transilvania. Elementul continental-euroasiatic, Festuca rupicola, este specia caracteristică dominantă. Alături de ea participă, ca specii caracteristice, Salvia nutans - element ponto-panonic și Salvia nemorosa - element ponto-mediteranean-central european. Fitocenozele acestei asociații au fost atribuite la două subasociații: salvio-festucetosum rupicolae sass. typ., cu o răspândire mai largă și o compoziție specifică mai omogenă și paeonietosum tenuifoliae Mititelu și colaboratorii, 1990; sinonim cu Paeonio tenuifoliae-Festucetosum rupicolae Mititelu și colaboratorii, 1990, care are în compoziție specii cu răspândire meridională, având ca specii diferențiale Paeonia tenuifolia, Dianthus membranaceus, Teucrium polium ssp. capitatum, Thymus glabrescens - Chifu și colaboratorii, 2014, p. 140, 153. A fost identificată la Curtișoara, județul Olt, conform Popescu și colaboratorii, 1984 și Proștea Mare, județul Sibiu, conform Sanda și colaboratorii, 2008. Această ultimă subasociație este specifică habitatului 6240*. Doar așa s-ar explica indicația asociației la cele două habitate: 6210* și 6240*. - R3408: • Asociația Rhinantho rumelici - Brometum erecti Sanda și Popescu 1999, sinonim cu Brometum erecti auct. rom. -asociația se întâlnește pe coastele însorite numai în Transilvania. Speciile caracteristice sunt Bromus erectus, specie dominantă și Rhinanthus rumelicus, cu o constanță ridicată. Cu indici de dominanță mai semnificativi participă: Brachypodium pinnatum, Dorycnium herbaceum, Medicago falcata, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Polygala major, Linum catharcticum, Salvia verticillata, Briza media, Medicago lupulina și altele, care fac parte din nucleul cenotic al asociației. Fitocenozele acestei asociații aparțin la două subasociații: rhinantho-brometosum erecti sass. typ. și festucetosum rupicolae, conform Pușcaru-Soroceanu și colaboratorii, 1963, sass. nova hoc loco întâlnită pe coaste însorite, adesea stâncoase, pietroase, având ca specii diferențiale Festuca rupicola, Dorycnium herbaceum și Teucrium chamaedrys -Chifu și colaboratorii, 2014, p. 307, 327. Asociația indicată din Podișul Târnavelor - ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare - Sămărghițan și Oroian, 2014. Specii periclitate identificate în asociație: Cephalaria radiata - NT -aproape amenințată, Gymnadenia conopsea - NT- aproape amenințată, Iris aphylla - VU - vulnerabilă, Orchis coriophora - NT- aproape amenințată, Orchis morio - NT - aproape amenințată, conform clasificării IUCN. - R3413: • Asociația Cleistogeno - Festucetum rupicolae Soo, 1930; Zolyomi, 1958 corr. Soo, 1964 - asociația a fost indicată numai din Transilvania, conform Nuțu și colaboratorii, 1974; Popescu și Sanda, 2000. Speciile caracteristice sunt Festuca rupicola și Cleistogenes serotina. Prin reducerea acoperirii speciei dominante - Festuca rupicola, Cleistogenes serotina devine subdominantă. Indici de dominanță mai importanți pot realiza Melica ciliata, Elymus hispidus. Cu constanță mai ridicată participă speciile: Salvia nutans, Potentilla recta, Carex humilis, Filipendula vulgaris, Linaria genistifolia, Medicago falcata, Centaurea micranthos, Stachys recta, Teucrium chamaedrys, Erysimum odoratum, Orlaya grandiflora, Campanula cervicaria, Dianthus giganteus, Artemisia campestris, Potentilla argentea, Plantago lanceolata, Poa bulbosa, Veronica spicata și altele. Fitocenozele acestei asociații aparțin la două subasociații: cleistogeno-festucetosum rupicolae sass. typ. și alyssetosum murale Nuțu și colaboratorii, 1974, care se dezvoltă pe coaste însorite și terenuri pietroase, adesea scheletice, sărace în elemente nutritive, având ca specii diferențiale Alyssum murale, Dianthus giganteus și Phleum montanum - Chifu și colaboratorii, 2014, p. 139, 153. () Observații generale: Gafta și Mountford, 2008, mai menționează din habitatul 6210* și asociațiile: Thymo comosi-Caricetum humilis Zolyomi, 1931, Morariu și Danciu, 1974; Brachypodio pinnati-Festucetum rupicolae Ghișa, 1962; Carici humilis-Brachypodietum pinnati Soo, 1947; Danthonio-Brachypodietum pinnati Soo, 1946; Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati, Wagner, 1941; Festuco rupicolae-Danthonietum provincialis Csuros și colaboratorii, 1961; Thymo pannonici-Stipetum stenophyllae Sanda și colaboratorii, 1998, fără ca aceste asociații menționate să aibă corespondent un habitat din România. Totuși, le vom descrie în continuare pentru că habitatul 6210* este un habitat cu o vegetație mozaicată aparținând mai multor asociații. • Asociația Thymo comosi-Caricetum humilis Zolyomi, 1931, Morariu și Danciu, 1974 - fitocenozele se dezvoltă pe coaste uscate, în rariști de păduri, pe substrat scheletic, cu soluri adesea superficiale, dar bogate în humus. Asociația este dominată de Carex humilis, care formează un covor continuu, cu o acoperire de 70-80%. Nucleul cenotic este alcătuit din Brachypodium pinnatum, Potentilla incana, Teucrium montanum, T. chamaedrys, Festuca rupicola, Campanula sibirica, Thymus comosus. În zone mai înalte altitudinal se remarcă prezența speciilor mezoxerofile din Brometalia erecti și Cirsio-Brachypodion: Inula ensifolia, Dorycnium herbaceum, Galium glaucum, Onobrychis viciifolia, Thalictrum minus și altele. S-au descris 4 subasociații: thymo-caricetosum humilis sass. typ.; dichanthietosum ischaemi Rațiu și colaboratorii, 1969, cu speciile diferențiale Botriochloa ischaemum, sinonim cu Dichanthium ischaemum, Falcaria vulgaris și Astragalus austriacus; hyacinthelletosum leucophaeae Morariu, 1978 corr. hoc loco, sinonim cu Thymo comosi-Caricetum humilis Morariu și Danciu, 1977 var. caricetum humilis-hyacinthelletosum leucophaeae Morariu 1978, care se dezvoltă pe substrat calcaros, pe coaste însorite și care are ca specii diferențiale Hyacinthella leucophaea, Allium sphaerocephalon, Asperula cynanchica; seslerietosum coerulantis Popescu și Popescu, 1974 stat. nov. - sinonim cu Festuco rupicolae-Seslerietum coerulantis Popescu et Popescu 1974, care vegetează pe coaste abrupte, având ca specii diferențiale Sesleria coerulans și Erysimum witmannii, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 385, 386. () Observație: Asociația. Thymo comosi-Caricetum humilis este indicată de Doniță și colaboratorii, 2005, ca tip de vegetație specific habitatului din România R3406 pentru care nu menționează drept corespondent nici un habitat Natura 2000. Gafta și Mountford, 2008, consideră habitatul R3406 ca fiind corespondent al habitatului 62C0*. • Asociația Brachypodio pinnati-Festucetum rupicolae Ghișa, 1962. În 2004, Chifu și colaboratorii tratează asociația sub numele Festuco rupicolae-Brachypodietum pinnati Mahn, 1965, trecând la sinonimii următoarele: Brachypodio pinnati-Festucetum rupicolae Ghișa, 1962; asociația Brachypodium pinnatum-Festuca sulcata Raclaru, 1967; Dorycnio-Brachypodietum pinnati Csuros și Kovacs, 1962; Carici humilis-Brachypodietum pinnati festucetosum sulcatae Kovacs și Coldea, 1937; Festuco rupicolae-Brachypodietum pinnati transsilvanicum Schneider-Binder, 1971. Speciile caracteristice ale asociației sunt Brachypodium pinnatum și Festuca rupicola care se află în diferite raporturi de codominanță. Nucleul cenotic este reprezentat de specii caracteristice alianței Cirsio-Brachypodion și ordinului Brometalia erecti. Printre cele mai frecvente specii se numără: Lotus corniculatus, Dorycnium herbaceum, Medicago falcata, Onobrychis viciifolia, Teucrium chamaedrys, Asperula cynanchica, Koeleria macrantha, Euphorbia cyparissias, Thymus pannonicus, Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides, Rhinanthus angustifolius și altele. În cadrul asociației au fost diferențiate două subasociații: subasociația festucetosum rupicolae Kovâcs și Coldea, 1967 și subasociația. brometosum inermis Coldea și colaboratorii, 1998, care populează coaste însorite în vecinătatea pădurilor și tufărișurilor, având ca specii diferențiale Bromus inermis, Astragalus cicer și Agrimonia eupatoria, conform Chifu și colaboratorii, 2014 p. 309. • Asociația Carici humilis-Brachypodietum pinnati Soo, 1942, 1947 - sinonim cu Cariceto humilis-Brachypodietum pinnati transilvanicum Scheneider-Binder, 1971. Fitocenozele de Brachypodium pinnatum și Carex humilis, specii caracteristice, se dezvoltă pe coaste însorite, cu înclinare moderată, dar și pe platouri. Speciile caracteristice se află în diferite raporturi de codominanță, la nucleul cenotic participă specii caracteristice al. Cirsio-Brachypodion și ord. Brometalia erecti - Dorycnium herbaceum, Carlina vulgaris, Helianthemum nummularium, Medicago falcata și altele. S-au descris 3 subasociații: typicum; centauretosum atropurpureae -Borza, 1959, cu specii diferențiale: Centaurea atropurpurea, Seseli gracile, Genista januensis var. spathulata; dichanthietosum ischaemi sass. nov. hoc loco cu specii diferențiale Dichanthium ischaemum, Centaurea scabiosa si Koeleria macrantha, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 308. • Asociația Danthonio-Brachypodietum pinnati Soo, 1947 -fitocenoze ce se instalează adesea în locul pădurilor defrișate, în zona pădurilor de stejar și subetajul gorunului, fiind utilizate mai ales ca fâneață. Speciile caracteristice sunt Brachypodium pinnatum si Danthonia alpina, care domină de regulă, sunt însoțite frecvent de: Dorycnium herbaceum, Anthericum ramosum, Linum catharticum, Muscari comosum și altele, din al. Danthonio-Brachypodion și ord. Brachypodio-Chrysopogonetalia. Compoziția floristică este întregită de un grup numeros din Brometalia erecti: Knautia arvensis, Ononis arvensis, Salvia verticillata, Bupleurum falcatum, Coronilla varia, Melampyrum arvense, Polygala major, Thesium linophyllon și altele și din al. Festucion valesiacae și ord. Festucetalia valesiacae: Linum flavum, Stachys germanica, Asperula cynanchica, Filipendula vulgaris, Linum tenuifolium, Prunella grandiflora, Prunella laciniata, Salvia pratensis, Achillea setacea, Dianthus carthusianorum, Euphorbia cyparissias, Galium verum, Thymus pannonicus, Veronica orchidea și altele. Se remarcă și un grup de specii din Stipo-Festucetalia pallentis, clasele Elyno-Seslerietea și Juncetea trifidi, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 333-357. • Asociația Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati Wagner 1941 - fitocenozele vegetează pe terenuri plane și pe versanți însoriți cu expoziție sudică, în zona colinară. Fitocenozele sunt edificate de Brachypodium pinnatum, iar Polygala major este constantă și în unele fitocenoze dominantă. Ambele specii sunt caracteristice asociației. Cu indici de dominanță mai ridicați se remarcă speciile: Briza media, Onobrychis viciifolia, Salvia transsilvanica, Centaurea micranthos, Festuca valesiaca, Chamaecytisus hirsutus, Rhinanthus rumelicus, Anthericum ramosum etc. Speciile cu constanță ridicată: Lotus corniculatus, Knautia arvensis, Scabiosa ochroleuca, Muscari tenuiflorum, Linum flavum, Galium verum, Stachys germanica, Linum catharcticum, Tragopogon orientalis, Arrhenatherum elatius și altele conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 311-328. • Asociația. Festuco rupicolae-Danthonietum provincialis Csuros și colaboratorii, 1961 - Festuco rupicolae-Danthonietum alpinae Csuros și colaboratorii, 1961; sinonim cu Danthonio-Brachypodietum pinnati festucetosum rupicolae Csuros și colaboratorii, 1961; Sanda și Popescu, 1999 - fitocenozele se dezvoltă pe stâncării înierbate, coaste pietroase, margini și tăieturi de păduri și prin poieni, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 334-335. • Asociația Thymo pannonici-Stipetum stenophyllae Sanda și colaboratorii, 1998, sinonim cu Stipetum stenophyllae transilvanicum Soo, 1946 apud Soo, 1947. Specii caracteristice Thymus pannonicus și Stipa stenophylla. Fitocenozele se instalează pe coame de deal sau în treimea superioară a pantelor sudice, sud-estice și sud-vestice. Este compusă din elemente xerofile și mezofile: Cenozele conțin elemente xerofile, dar și mezofile ca: Trifolium pratense, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Pimpinella saxifraga, Seseli annuum, Carex humilis, Plantago argentea, Dianthus carthusianorum, Hypochoeris maculata, Adonis vernalis, Hieracium bauhinii, Peucedanum cervaria, Potentilla arenaria, Chrysopogon gryllus, Salvia austriaca și altele. Indicată din Câmpia Transilvaniei, împrejurimile Blajului, Valea Sebeșului, Valea Gușteriței, Podișul Secașelor - Sanda și colaboratorii, 2008, p. 275.
8.	Tipuri de pădure (TP)	Nu este cazul.
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Conform cu Gafta și Mountford, 2008: Pajiști calcaroase, xerofile până la mezoxerofile, din Festuco-Brometea. Acest habitat este format, pe de o parte, din pajiști stepice sau subcontinentale - Festucetalia valesiacae și pe de altă parte, din pajiști caracteristice regiunilor sub-mediteraneene și mai oceanice - Brometalia erecti. În ultimul caz, se face distincție între pajiștile primare din Xerobromion și pajiștile secundare - seminaturale, din Mesobromion cu Bromus erectus; acestea din urmă se remarcă printr-o mare bogăție specifică a orhideelor. Abandonarea acestor pajiști, prin încetarea activităților pastorale, conduce la instalarea tufărișurilor termofile, cu un stadiu intermediar de vegetație termofilă de lizieră - Trifolio-Geranietea. Siturile importante pentru orhidee vor fi interpretate ca atare pe baza unuia sau mai multora dintre următoarele trei criterii: a) situl adăpostește o suită bogată de specii de orhidee; b) situl adăpostește o populație importantă a cel puțin unei specii de orhidee, considerată a nu fi foarte comună pe teritoriul național; c) situl adăpostește una sau mai multe specii de orhidee considerate a fi rare, foarte rare sau cu prezență excepțională la nivel național. Plante prezente: Mesobromion: Anthyllis vulneraria, Arabis hirsuta, Brachypodium pinnatum, Bromus inermis, Campanula glomerata, Carex caryophyllea, Carlina vulgaris, Centaurea scabiosa, Dianthus carthusianorum, Eryngium campestre, Koeleria pyramidata, Leontodon hispidus, Medicago falcata, Ophrys apifera, O. insectifera, Orchis mascula, O. militaris, O. morio, O. purpurea, O. ustulata, Polygala comosa, Primula veris, Sanguisorba minor, Scabiosa columbaria, Veronicaprostrata, V. teucrium. Xerobromion: Bromus erectus, Fumana procumbens, Globulari apunctata, Hippocrepis comosa. Festucetalia valesiacae - Adonis vernalis, Euphorbia seguieriana, Festuca valesiaca, Silene otites, Stipa capillata, S. joannis. Animale: Papilio machaon, Iphiclides podalirius -Lepidoptere; Libelloides spp., Mantis religiosa - Neuroptere. Adesea în asociere cu tufărișuri și păduri termofile și cu pajiști pioniere xerofile cu Sedum - Sedo-Scleranthetea.
10.	Specii caracteristice	Brachypodium pinnatum, Polygala major, Danthonia alpina, Bromus inermis, Bromus erectus, Salvia nemorosa, S. nutans, Cleistogenes serotina, Festuca rupicola, Dianthus armeria, Rhinanthus rumelicus, Carex humilis, Thymus comosus, Thymus pannonicus, Stipa stenophylla.
11.	Fotografii	A se vedea Anexa nr. 2.

Tabelul nr. 11. B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	6210*
2.	Statutul de prezență [spațial]	Larg răspândit
3.	Statutul de prezență [management]	Natural
4.	Suprafața tipului de habitat	76,82 ha - valoarea efectivă a suprafeței, rezultată în urma studiilor de inventariere și cartare a habitatului.
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	Mai - septembrie 2019
6.	Distribuția tipului de habitat [descriere]	Habitatul 6210* a fost identificat în situl ROSCI0431 în zona nord-vestică, nord-estică, sudică și centrală, în asociere cu tufărișuri și alternând cu habitatul 6240*. Habitatul este prezent atât în zonele marginale, cât și în zona centrală a sitului. În sit, acest habitat este format, pe de o parte, din pajiști stepice sau subcontinentale - Festucetalia valesiacae și pe de altă parte, din pajiști secundare, seminaturale, din Mesobromion. Aceste pajiști se remarcă prin prezența mai multor specii de orhidee, specia Orchis tridentata fiind prezentă în sit cu populații numeroase, iar speciile Orchis militaris și O. ustulata cu un număr mai mic de exemplare. În acest habitat au fost identificate următoarele specii din Mesobromion, care se regăsesc și în descrierea generală a habitatului: Anthyllis vulneraria, Arabis hirsuta, Brachypodium pinnatum, Bromus inermis, Campanula glomerata, Carex caryophyllea, Carlina vulgaris, Centaurea scabiosa, Dianthus carthusianorum, Eryngium campestre, Koeleria pyramidata, Leontodon hispidus, Medicago falcata, Orchis militaris, O. ustulata, Polygala comosa, Primula veris, Sanguisorba minor, Scabiosa columbaria, Veronica prostrata, V. teucrium. Din Festucetalia valesiacae au fost identificate în sit toate speciile menționate în descrierea generală a habitatului, respectiv: Adonis vernalis, Euphorbia seguieriana, Festuca valesiaca, Silene otites, Stipa capillata, S. joannis. Exceptând speciile enumerate anterior din habitat, care sunt menționate și în descrierea generală a habitatului, au mai fost identificate în alcătuirea floristică a habitatului 6210* următoarele specii: Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Festuca rupicola, Danthonia alpina, Thymus pannonicus, Stipa tirsa, Polygala major, P. sibirica, Orchis tridentata, Teucrium chamaedrys, Onobrychis viciifolia, Centaurea stoebe ssp. australis, Euphorbia cyparissias, Dictamnus albus, Vinca herbacea, Linum flavum, Coronilla varia, Veronica spicata, V. orchidea, V. chamaedrys, V. austriaca ssp. austriaca, Potentilla recta, Hypericum perforatum, Jurinea mollis ssp. transylvanica, Rhinanthus rumelicus, R. minor, Scabiosa ochroleuca, Anthericum ramosum, Briza media, Leucanthemum vulgare, Salvia nutans, S. pratensis, S. nemorosa, S. austriaca, S. verticillata, Vincetoxicum hirundinaria, Plantago media, Senecio vulgaris, S. jacobaea ssp. jacobaea, Tragopogon pratensis ssp. orientalis, Lotus corniculatus, Knautia arvensis, Galium mollugo, G. verum, Origanum vulgare, Dactylis glomerata, Thalictrum aquilegiifolium, Nonea pulla, Ononis arvensis ssp. arvensis, Linum austriacum, L. catharticum, L. tenuifolium, Filipendula vulgaris, Cytisus nigricans, Daucus carota ssp. carota, Artemisia austriaca, Falcaria vulgaris, Seseli annuum, Chrysopogon gryllus, Gentiana cruciata, Campanula cervicaria, Stachys germanica, S. recta, S. officinalis, Verbascum chaixii ssp. chaixii, Inula ensifolia, Lathyrus tuberosus, Agrimonia eupatoria, Vicia cracca, Ornithogalum pyramidale, Allium rotundum, A. denudatum (syn. A. albidum), Campanula persicifolia, C. sibirica, Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Clinopodium vulgare, Elymus hispidus, Botriochloa ischaemum, Agrostis capillaris, Echium vulgare, Asperula cynanchica, Anthoxanthum odoratum, Achillea millefolium, Colchicum autumnale, Ornithogalum umbellatum ssp. umbellatum, Prunella laciniata, P. vulgaris, Trifolium medium, T. pratense, T. montanum, T. alpestre, T. pannonicum, Cynosurus cristatus, Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides, Koeleria macrantha, Geranium sylvaticum, Melampyrum arvense, Equisetum arvense, Genista tinctoria, Scorzonera purpurea, Lathyrus pratensis, Fragaria vesca, Euphrasia stricta ssp. stricta, Orobanche reticulata ssp. pallidiflora, Verbascum phoeniceum, Muscari comosum, Bupleurum falcatum, Euphorbia glareosa, Astragalus monspessulanus, A. austriacus, A. onobrychis, Potentilla cinerea ssp. cinerea, Nepeta nuda, Cruciata laevipes, Plantago lanceolata, Thesium linophyllon, Eryngium planum, Pimpinella saxifraga, Hypochaeris maculata, Asparagus officinalis, Cytisus austriacus, C. albus, Poa pratensis, Stipa pulcherrima, Erysimum diffusum, Melilotus officinalis, Cichorium intybus, Tanacetum corymbosum ssp. corymbosum, Clematis integrifolia, Medicago minima, Achillea collina, Dianthus giganteus, Pilosella piloselloides ssp. bauhinii, Alcea pallida, Silene vulgaris, Luzula campestris, Reseda lutea, Tanacetum vulgare, Erophila verna, Taraxacum officinalis, Carum carvi, Hypochaeris radicata, Pilosella hoppeana ssp. testimonialis, Urtica dioica, Phragmites australis și altele. De asemenea, au mai fost identificate și următoarele specii de arbuști: Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Evonymus europaeus, Elaeagnus angustifolia, Hippophaë rhamnoides, Rubus caesius. Habitatul 6210*, identificat în sit, nu are corespondență cu niciun habitat din România. În sit, habitatul este reprezentat de fitocenoze care aparțin asociațiilor: - Festuco rupicolae-Brachypodietum pinnati Mahn, 1965, sinonim cu Dorycnio-Brachypodietum pinnati Csűrös și Kovács, 1962, fitocenoze care vin în contact cu fitocenoze ale habitatului 6240*; - Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati Wagner, 1941; - Danthonio-Brachypodietum pinnati Soó, 1946 - fragmente situate în zona centrală și nord-estică a sitului, utilizate mai ales ca fâneață. Pe suprafețe mici mai apar și fitocenoze de Thymo pannonici-Stipetum stenophyllae Sanda și colaboratorii, 1998.
7.	Distribuția tipului de habitat [hartă]	Harta distribuției habitatului 6210* se regăsește în Anexa nr. 3.11.1. la Planul de management.
8.	Alte informații privind sursele de informații	Informații privind sursele de informații se regăsesc în capitolul 10. Bibliografie și referințe.

3.2.I.2. Habitatul 6240* Pajiști stepice subpanonice
Tabelul nr. 12. A. Date generale ale tipului de habitat

Nr.	Informație / Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	6240*
3.	Denumire habitat	Pajiști stepice subpanonice
4.	Palaearctic Habitats (PalHab)	34.315
5.	Habitatele din România (HdR)	- R3414 Pajiști ponto-panonice de Festuca valesiaca - R3415 Pajiști ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum și Festuca valesiaca - R3501 Pajiști balcanice de Chrysopogon gryllus și Danthonia alpina
6.	Habitatele Natura 2000	6240* Pajiști stepice subpanonice
7.	Asociații vegetale (AV)	- R3414: • Asociația Medicagini minimae-Festucetum valesiacae Wagner, 1941 - asociație răspândită mai ales în zona colinară a Transilvaniei, Câmpia Banat-Crișana, pe terenuri cu înclinări și expoziții diferite. Speciile caracteristice sunt Festuca valesiaca și Medicago minima. Speciile Botriochloa ischaemum, Scabiosa ochroleuca, Achillea collina, Euphorbia cyparissias, Galium verum, Dorycnium herbaceum, Tanacetum corymbosum, Plantago lanceolata, Plantogo media, au o constanță redusă. În cadrul asociației au fost definite două subasociații: - typicum; - chrysopogonetosum grylli Coldea și Sârbu în 2012, relevee cu o compoziție floristică mai termofilă, având ca diferențiale pe Chrysopogon gryllus și Dasypyrum villosum conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 115, 138. - R3415: • Asociația Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi - Krist, 1937; Pop, 1977 - asociație cu o răspândire largă în centrul și vestul României, ocupând versanții însoriți și erodați, cu soluri puțin evoluate, uscate și foarte sărace în elemente nutritive. Specia caracteristică este Botriochloa ischaemum, care realizează o acoperire de 70-80%, uneori 90%. Specia caracteristică este însoțită frecvent de Festuca valesiaca, F. rupicola, Koeleria macrantha, iar în pajiștile intens degradate de numeroase buruieni. Cu o constanță ridicată se remarcă: Asperula cynanchica, Teucrium chamaedrys, Achillea collina, Centaurea micranthos, Thymus glabrescens, T. pannonicus, Plantago lanceolata, Potentilla argentea și altele, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 117, 139. - R3501: • Asociația Danthonio-Chrysopogonetum grylli Boșcaiu, 1970, 1972, sinonim cu Agrostio-Danthonietum Kojič, 1957- Se dezvoltă pe soluri nisipo-argiloase, de regulă afânate, de pe pante și platouri însorite, având un caracter mezoxerofil. Specii caracteristice sunt Chrysopogon gryllus și Danthonia alpina, care se află în raporturi de codominanță. Fitocenozele sunt răspândite preponderent în Banat, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 329, 357. • Campanulo lingulatae-Brometum riparii Roman, 1974, Sanda, Popescu, 1999, sinonim cu Zernetum (Brometum) fibrosi danubiale Roman, 1974 - fitocenozele de Bromus riparius și Campanula lingulata se dezvoltă în pajiști însorite de pe coaste stâncoase, calcaroase, adesea cu tufărișuri, pe soluri superficiale, dar bogate în humus. Au fost identificate de Roman în Podișul Mehedinți, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 227, 245. () Observații generale: Gafta și Mountford, 2008, mai menționează din habitatul 6240* și asociațiile: Pulsatillo- Festucetum rupicolae Dostál, 1933, Soó, 1963, Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevič și colaboratorii, 1955, Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniță și colaboratorii, 1992, Stipetum capillatae Hueck, 1931, Krausch, 1961, Festuco rupicolae-Caricetum humilis Soó, 1930, 1947, Festucetum valesiaco-rupicolae Csűrös și Kovács, 1962, Koelerietum macranthae Răvăruț și colaboratorii, 1976, Popescu și Sanda, 1988 și Salvio nutantis-Paeonietum tenuifoliae Mititelu, 1990 care nu caracterizează nici unul din habitatele din România indicate de Gafta și Mountford, 2008 ca fiind corespondente ale habitatului 6240*. Totuși, le vom descrie în continuare pentru că 6240* este un habitat caracterizat de o vegetație mozaicată aparținând mai multor asociații. • Asociația Pulsatillo-Festucetum rupicolae Dostál, 1933 Soó, 1963 - asociație semnalată de Mititelu și Cojocaru, 1970, din rezervația "Frumoasa" Suceava, unde se instalează pe platou sau pe pante. Speciile caracteristice, Festuca rupicola și Pulsatilla pratensis, sunt însoțite de o serie de elemente stepice, xerofile, ca: Potentilla argentea, Carex humilis, Teucrium chamaedrys, Stachys officinalis, Potentilla arenaria, Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Medicago falcata, Adonis vernalis, Thymus marchalianum, Carduus hamulosus, Anchusa barrelieri, Achillea setacea, conform Sanda și colaboratorii, 2008, p. 256. • Asociația Agrostio-Festucetum valesiacae, Borisavljevič și colaboratorii, 1955 - sinonim cu Medicagini-Festucetum valesiacae antoxantetosum odoratae Chifu și Ștefan, 1978; Agrostio-Festucetum valesiacae Ardelean, 1983, Agrosteto-Festucetum sulcatae Csűrös-Kaptalan, 1971. Speciile caracteristice sunt Festuca valesiaca și Agrostis capillaris. Constanță mai ridicată au speciile: Koeleria macrantha, Filipendula vulgaris, Botriochloa ischaemum, Medicago falcata, Achillea setacea, Euphorbia cyparissias, Poa bulbosa, Potentilla argentea și altele. Se alătură specii din Brometalia erecti și Arrhenatheretea: Lolium perrene, Lotus corniculatus, Poa pratensis, Prunella vulgaris, Thymus pulegioides, Trifolium pratense, T. repens și altele. S-au descris patru subasociații: agrostio-festucetosum valesiacae; anthoxantetosum odoratae Chifu și Ștefan, 1978, cu specii diferențiale Anthoxanthum odoratum, Agrostis capillaris și Poa pratensis; koelerietosum macranthae sass. nova hoc loco, cu diferențiale Koeleria macrantha, Euphorbia cyparissias, Thymus glabrescens; dichanthietosum ischaemi sass. nova hoc loco, cu diferențiale Dichanthium (Botriochloa) ischaemum, Teucrium chamaedrys, Hieracium pilosella, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p.116, 117, 138. • Asociația Thymo pannonici - Chrysopogonetum grylli Doniță și colaboratorii, 1992, sinonim cu Chrysopogonetum grylli moldavicum Bârcă, 1973. Speciile caracteristice, Chrysopogon gryllus și Thymus pannonicus sunt însoțite de specii din clasa Festuco- Brometea: Botriochloa ischaemum, Festuca rupicola, Koeleria macrantha, Medicago falcata, Festuca valesiaca, Galium verum, Salvia nemorosa, Plantago lanceolata, Rhinanthus rumelicus, Potentilla argentea și altele, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 330, 357. () Observații: Asociația este răspândită cu precădere în Moldova și nordul Olteniei. • Asociația Stipetum capillatae - Hueck, 1931, Krausch, 1961 - asociație răspândită în Transilvania și vestul României, ocupă platouri, coaste abrupte, adesea puternic erodate la suprafață, cu alunecări frecvente de teren. Fitocenozele sunt dominate de Stipa capillata, însoțită frecvent de Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum, Teucrium chamaedrys, Euphorbia cyparissias și altele. Se remarcă și elemente din Brometalia erecti și pe terenurile degradate specii din Artemisietea și Stellarietea mediae, conform Chifu și colaboratorii, 140, 153. • Asociația Festuco rupicolae-Caricetum humilis Soó, 1930, 1947. • Asociația Festucetum valesiaco-rupicolae Csűrös și Kovács, 1962 - speciile caracteristice Festuca valesiaca și F. rupicola sunt însoțite frecvent de: Koeleria macrantha, Medicago falcata, Potentilla incana, Achillea collina, Euphorbia cyparissias, Galium verum, Thymus pannonicus, Trifolium campestre, Kohlrauskia prolifera, Plantago lanceolata, Potentilla argentea, Salvia verticillata, Tragopogon orientalis, Trifolium alpestre, Dorycnium herbaceum, Trifolium ochroleucum și altele, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 118, 139. • Asociația Koelerietum macranthae Răvăruț și colaboratorii, 1976; Popescu și Sanda, 1988 - se dezvoltă în aceleași condiții ca și Medicagini-Festucetum valesiacae, dar preferă pante cu înclinare de 3-8°. Alături de Koeleria macrantha, ca specii caracteristice ale asociației sunt amintite: Festuca valesiaca, Poa bulbosa, Medicago falcata, M. lupulina, Lotus corniculatus. Specii constante: Achillea setacea, Alyssum desertorum, A. alyssoides, Artemisia austriaca, Arenaria serpyllifolia, Plantago lanceolata, Inula brittanica, Potentilla arenaria, Scleranthus annuus, Thymus marchalianus, conform Sanda și colaboratorii, 2008. • Asociația Salvio nutantis-Paeonietum tenuifoliae Mititelu, 1990; Sanda și colaboratorii, 2008 - Chifu și colaboratorii, 2014 descriu la această asociație două subasociații: salvio- festucetosum rupicolae sass. typ. cu o răspândire mai largă și o compoziție specific mai omogenă, și paeonietosum tenuifoliae - Mititelu și colaboratorii, 1990, stat. nov. sinonim cu Paeonio tenuifoliae-Festucetosum rupicolae - Mititelu și colaboratorii, 1990, care are în compoziție specii cu răspândire meridională, având ca specii diferențiale Paeonia tenuifolia, Dianthus membranaceus, Teucrium polium ssp. capitatum, Thymus glabrescens, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 140, 153. A fost identificată la Curtișoara, Olt, conform Popescu și colaboratorii, 1984 și Proștea Mare, Sibiu, conform Sanda și colaboratorii, 2008. () Observație: este sinonimul asociației Salvio-Festucetum rupicolae - Zólyomi, 1958 corr. Soó, 1964 indicată de Gafta și Mountford, 2008 ca fiind specifică habitatului 6210*. Noi considerăm sass. paeonietosum tenuifoliae specifică habitatul 6240*. Doar așa s-ar explica indicația asociației la cele două habitate: 6210* și 6240*.
8.	Tipuri de pădure (TP)	Nu este cazul.
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Conform cu Gafta și Mountford, 2008: Pajiști de stepă, dominate de graminee cespitoase, camefite și alte plante perene, ale alianței Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu pietriș. Aceste pajiști au origine parțial naturală, parțial antropogenică. Plante: Festuca valesiaca, Allium flavum, Gagea pusilla, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys, Medicago minima, Helianthemum canum, Poa badensis, Scorzonera austriaca, Potentilla arenaria, Seseli hippomarathum, Alyssum alyssoides, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Astragalus austriacus, A. exscapus, A. onobrychis, Oxytropis pilosa, Daphne cneorum, Iris humilis subsp. arenaria, Carex humilis, Festuca rupicola, Stipa capillata, S. joannis, Botriochloa ischaemum.
10.	Specii caracteristice	Botriochloa ischaemum, Bromus riparius, Chrysopogon gryllus, Danthonia alpina, Festuca valesiaca, F. rupicola, Medicago minima, Carex humilis, Pulsatilla pratensis, Agrostis capillaris, Thymus pannonicus, Stipa capillata, Koeleria macrantha, Salvia nutans, Paeonia tenuifolia.
11.	Fotografii	A se vedea Anexa nr. 2.

Tabelul nr. 13. B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	6240*
2.	Statutul de prezență [spațial]	Larg răspândit
3.	Statutul de prezență [management]	Natural
4.	Suprafața tipului de habitat	46,46 ha - valoarea efectivă a suprafeței, rezultată în urma studiilor de inventariere și cartare a habitatului.
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	Februarie - septembrie 2019
6.	Distribuția tipului de habitat [descriere]	Habitatul 6240*, identificat în sit, nu are corespondență cu nici un habitat din România. În sit, habitatul este reprezentat de fitocenoze ce aparțin asociațiilor: • Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevič și colaboratorii, 1955 - fragmente de habitat situate în extremitatea sud-vestică a sitului. • Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniță și colaboratorii, 1992. Fragmentele de habitat ocupate de cenozele asociației sunt numeroase, situate în partea centrală a sitului, pe versanții cu expoziție sudică și sud- vestică. Ele vin în contact la partea superioară a platourilor cu cenoze ce aparțin habitatului 62C0* - vegetație din asociația Danthonio-Stipetum stenophyllae și Stipetum pulcherrimae, iar pe pante se intercalează cu cenoze ale habitatului 6210*, asociația Danthonio- Brachypodietum pinnati și Polygalo majoris- Brachypodietum pinnati. • Stipetum capillatae - Hueck, 1931; Krausch, 1961 - fragmente situate în zona nordică a sitului, pe versanți cu expoziție sudică și sud-vestică; cenozele de Stipetum capillatae vin în contact cu fitocenoze ale asociației Festuco rupicolae-Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*. Habitatul 6240* este reprezentat în sit de pajiști care au următoarea compoziție floristică: Festuca valesiaca, Agrostis capillaris, Thymus pannonicus, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, Teucrium chamaedrys, Medicago minima, Potentilla arenaria, Artemisia austriaca, Astragalus austriacus, A. onobrychis, Festuca rupicola, Stipa joannis, Botriochloa ischaemum, Koeleria macrantha, Anthericum ramosum, Pilosella piloselloides ssp. bauhinii, Prunella grandiflora, Ranunculus polyanthemos ssp. polyanthemoides, Asperula cynanchica, Centaurea scabiosa, Chondrilla juncea, Dictamnus albus, Elymus hispidus, Euphorbia seguieriana, Falcaria vulgaris, Filipendula vulgaris, Medicago falcata, Nonea pulla, Potentilla recta, Prunella laciniata, Salvia pratensis, Scabiosa ochroleuca, Stachys recta ssp. recta, Stipa pulcherrima, Trifolium montanum, Veronica prostrata, Astragalus monspessulanus, Eryngium campestre, Inula ensifolia, Jurinea mollis ssp. transylvanica, Salvia nutans, Achillea collina, Adonis vernalis, Campanula sibirica, Cytisus austriacus, Echium vulgare, Euphorbia cyparissias, Galium verum, Hypericum perforatum, Muscari comosum, Pimpinella saxifraga, Salvia nemorosa, Trifolium campestre, Verbascum phoeniceum, Vinca herbacea, Campanula glomerata, Brachypodium pinnatum, Carlina vulgaris, Knautia arvensis, Trifolium alpestre, Allium albidum, Bupleurum falcatum, Coronilla varia, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Melampyrum arvense, Onobrychis viciifolia, Plantago media, Thesium linophyllon, Hieracium pilosella, Plantago lanceolata, Potentilla argentea, Veronica spicata, Elymus repens, Eryngium planum, Arabidopsis thaliana, Erophila verna, Onosma arenaria ssp. arenaria, Sonchus arvensis, Asperula tenella, Leontodon hispidus ssp. danubialis, Vicia angustifolia ssp. angustifolia, Odontites luteus, Cruciata glabra, Salvia transsylvanica, Salvia pratensis, Linum hirsutum, Tragopogon dubius, Crataegus monogyna și altele
7.	Distribuția tipului de habitat [hartă]	Harta distribuției habitatului 6240* se regăsește în Anexa nr. 3.11.2. la Planul de management.
8.	Alte informații privind sursele de informații	Informații privind sursele de informații se regăsesc în capitolul 10. Bibliografie și referințe.

3.2.1.3. Habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice
Tabelul nr. 14. A. Date generale ale tipului de habitat

Nr.	Informație / Atribut	Descriere
1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
3.	Denumire habitat	Stepe ponto-sarmatice
4.	Palaearctic Habitats (PalHab)	34.92
5.	Habitatele din România (HdR)	- R3406 Pajiști daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis și Brachypodium pinnatum - R3407 Pajiști ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) și Danthonia (provincialis) alpina - R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima și S. joannis - R3418 Pajiști ponto-panonice de Agropyron cristatum și Kochia prostrata - R3419 Pajiști vest-pontice de Stipa ucrainica și Stipa dasyphilla - R3420 Pajiști vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon și Poa angustifolia - R3421 Pajiști ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata și Agropyron brandzae () Observații generale: din cele 7 habitate HdR, indicate de Gafta și Mountford, 2008 - R3406, R3407, R3409, R3418, R3419, R3420, R3421- conform Doniță și colaboratorii, 2005, 2006, doar R3407, R3409 au prezență sigură în Transilvania și, în consecință, în sit. - Conform Doniță și colaboratorii, 2005 habitatul R3406 nu are corespondent Natura 2000; în 2006 autorii îl încadrează la 6290*. Asociația Thymo comosi-Caricetum humilis Zolyomi, 1931, Morariu și Danciu, 1974 este indicată de Gafta și Mountford, 2008 ca tip de vegetație specific habitatului 6210*.
6.	Habitatele Natura 2000	62C0* Stepe ponto-sarmatice
7.	Asociații (AV) vegetale	- R3406: • Asociația Thymo comosi-Caricetum humilis Zolyomi, 1931, Morariu și Danciu, 1974 - fitocenozele se dezvoltă pe coaste uscate, în rariști de păduri, pe substrat scheletic, cu soluri adesea superficiale, dar bogate în humus. Asociația este dominată de Carex humilis, care formează un covor continuu, cu o acoperire de 70-80%. Nucleul cenotic este alcătuit din Brachypodium pinnatum, Potentilla incana, Teucrium montanum, T. chamaedrys, Festuca rupicola, Campanula sibirica, Thymus comosus. În zone mai înalte altitudinal se remarcă prezența speciilor mezoxerofile din Brometalia erecti și Cirsio-Brachypodion: Inula ensifolia, Dorycnium herbaceum, Galium glaucum, Onobrychis viciifolia, Thalictrum minus și altele. S-au descris 4 subasociații: thymo-caricetosum humilis sass. typ.; dichanthietosum ischaemi Rațiu și colaboratorii, 1969, cu speciile diferențiale Dichanthium (Botriochloa) ischaemum, Falcaria vulgaris și Astragalus austriacus; - hyacinthelletosum leucophaeae Morariu, 1978 corr. hoc loco sinonim cu Thymo comosi-Caricetum humilis Morariu, 1978, care se dezvoltă pe substrat calcaros, pe coaste însorite și care are ca specii diferențiale Hyacinthella leucophaea, Allium sphaerocephalon, Asperula cynanchica; seslerietosum coerulantis Popescu și Popescu, 1974 stat. nov. Festuco rupicolae-Seslerietum coerulantis Popescu și Popescu, 1974, care vegetează pe coaste abrupte, având ca specii diferențiale Sesleria coerulans și Erysimum witmannii - Chifu și colaboratorii, 2014, p. 385, 389. () Observații: Asociația este indicată de Gafta și Mountford, 2008 ca tip de vegetație pentru habitatul 6210*. • Asociația Carici humilis-Stipetum joannis Pop și Hodișan, 1985, sinonim cu Stipetum joannis calcicolum Csűrös și colaboratorii, 1964, Stipetum joannis Prodan - asociația se dezvoltă insular în silvostepa Moldovei, în zonele montane inferioare, pe coaste moderat înclinate, slab erodate și relativ uscate, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 386, 397. • Asociația Chrysopogono-Caricetum humilis Zolyomi, 1950, 1958 - cenozele de Chrysopogon gryllus și Carex humilis de la Râpa Roșie, județul Alba, conform Sanda și colaboratorii, 2008, p. 252. - R3407: • Asociația Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941, asociația se dezvoltă pe coaste domoale și pe platouri late, pe versanți cu expoziție generală nordică, cu soluri profunde și fertile și suficient de revene. Speciile caracteristice sunt Stipa tirsa și Danthonia alpina. Stipa tirsa este edificatoarea asociației. Cu o frecvență mai importantă se remarcă speciile: Brachypodium pinnatum, Carex humilis, Ferulago sylvatica, Hypochoeris maculata, Peucedanum cervaria, Pimpinella saxifraga, Trifolium alpestre, Onobrychis viciifolia, Potentilla incana, Phleum montanum, Koeleria macrantha, Filipendula vulgaris, Fragaria viridis, Trifolium montanum, Dianthus carthusianorum, Inula hirta și altele. Asociația are două subasociații: danthonio-stipetosum tirsae sass. typ.; festucetosum rupicolae sass. hoc loco, care populează terenurile stâncoase, având ca specii diferențiale Festuca rupicola, Trifolium alpestre, Thesium linophyllon, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 335, 357. • Asociația Stipetum stenophyllae Soó, 1944 - sinonim cu Galio octonarii- Stipetum tirsae Ciocârlan, 1969; Popescu și Sanda, 1992, Stipetum stenophyllae pontico-romanicum Ciocârlan, 1969, art. 34; Stipetum stenophyllae sensu auct. - fitocenozele se dezvoltă pe platouri cu înclinație slabă până la abruptă. Asociația este edificată de Stipa tirsa și Carex humilis care devine uneori subdominantă, și de Galium octonarium care are o frecvență ridicată. Se remarcă lipsa speciei Danthonia alpina, Chifu și colaboratorii, 2014 p. 310, 328. În Sanda și colaboratorii, 2008, pagina 270 se face următoarea remarcă: descrisă din bazinul Slănicului de Buzău. În Moldova a fost semnalată de pe Dealul Vulpea-Piatra Neamț. - R3409: • Asociația Stipetum lessingianae Soo, 1927 n.n.; 1947 - cuprinde pajiștile stepice cantonate în treimea superioară a pantelor Podișului Transilvaniei, limitrofe în general pădurilor edificate de Quercus petraea și Q. robur. Specii caracteristice: Stipa lessingiana, S. pennata, S. pulcherrima, Crambe tataria, Allium ammophilum, Peucedanum tauricum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, S. nutans, Nepeta ucranica, Centaurea trinervia, C. ruthenica, Astragalus peterfii, Scorzonera hispanica var. strictiformis, Jurinea simonkaiana, Salvia nutans, Iris pumila, conform Sanda și colaboratorii, 2008, pagina 268. • Asociația Stipetum pulcherrimae Soo, 1942, sinonim cu Salvio nutanti-Stipetum pulcherrimae - Boșcaiu și colaboratorii, 1948. Fitocenozele se întâlnesc în Podișul Transilvaniei de la partea nordică a Câmpiei Transilvaniei până la marginea sudică a Podișului Târnavelor. Ocupă treimea superioară a pantelor expuse spre sud, sud-vest, sud-est, puternic înclinate. În fitocenoze apare și Centaurea atropurpurea considerată o caracteristică locală. Alte specii: Cephalaria uralensis, Vinca herbacea, Echium russicum, Salvia austriaca, Festuca valesiaca, Centaurea micranthos, Jurinea mollis, Thymus marchallianus, Leonthodon asper, Inula ensifolia, Verbascum phoeniceum. Cu o constanță mare apar: Euphorbia cyparissias, Teucrium chamaedrys, Eryngium campestre, Medicago falcata, conform Sanda și colaboratorii, 2008. Conform cu Chifu și colaboratorii, 2014, p. 247 și p. 256 și Coldea, 2012, p. 157 asociația Stipetum pulcherrimae Soó, 1942 este sinonimă cu asociația Jurineo transylvanicae-Stipetum pulcherrimae - Soó, 1942, nom. nov. h.l. - R3418: • Asociația Agropyro pectinati-Kochietum prostratae Zolyomi, 1958 corr. hoc loco, Agropyro-Kochietum prostratae Zólyomi - 1957; 1958 - fitocenozele au fost descrise din Dobrogea, Insula Popina, Câmpia Munteniei și mai rar din sudul Moldovei și Transilvania. Specii caracteristice Bassia prostrata, Agropyron cristatum ssp. pectinatum au o densitate bună, realizând o acoperire de 70-80%. Mai frecvente sunt: Artemisia austriaca, Botriochloa ischaemum, Euphorbia seguieriana, Medicago falcata, Festuca valesiaca, Salvia nemorosa, Poa bulbosa și altele, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 141, 153. • Asociația Agropyretum pectiniforme Prodan, 1939; Dihoru, 1970 - fitocenozele se dezvoltă pe suprafețe mici, pe terenuri plane sau slab înclinate, uscate, mai ales în poienile din pădurile de stejar și silvostepă din Moldova, Dobrogea, vestul României, sau pe terenuri nisipoase în Delta Dunării. Speciile caracteristice: Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Festuca valesiaca. Agropyron cristatum este dominantă în toate fitocenozele, iar indici de dominanță ridicați, devenind uneori subdominante, realizează Bassia prostrata și Festuca valesiaca, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 201, 226. - R3419: • Asociația Stipo ucrainicae-Festucetum valesiacae Dihoru, 1969; Dihoru și Doniță, 1970, sinonim cu Astragalo ponticae-Stipetum ucrainicae Dihoru, 1969, 1970; Sanda, Popescu, 1999, Stipo (ucrainicae)-Festucetum valesiacae - Dihoru, 1970 - asociația a fost identificată numai în Dobrogea, pe terenuri cu pante cu înclinări moderate și accentuate, conform Chifu și colaboratorii, 2014, pagina 157. - R3420: • Asociația Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae Pop, 1970; sinonim cu Poa bulbosa Burduja și colaboratorii, 1956, Poëtum bulbosae Răvătuț și colaboratorii, 1956, Artemisietum austriacae Răvăruț și colaboratorii, 1956; 1958 - asociația secundară, care se dezvoltă pe terenurile intens pășunate, este o asociație degradată din cauza pășunatului excesiv și a eroziunii solului, la nivelul căreia predomină speciile terofite în raport cu hemicriptofitele. Poa bulbosa și Artemisia austriaca sunt plante care rezistă pe terenurile bătătorite de animale în timpul pășunatului. În fitocenozele de Poa bulbosa și Artemisia austriaca se întâlnește un număr mare de specii xerofile, caracteristice clasei Festuco-Brometea, ceea ce scoate în evidență că această asociație reprezintă un stadiu avansat de degradare al pajiștilor, în urma folosirii lor în mod abuziv. Așa se explică și apariția a numeroase plante ruderale, nitrofile, lipsite de valoare furajeră, neconsumate de animale. Este o asociație secundară, cu largă răspândire în pajiștile edificate de Festuca valesiaca și Stipa capillata, din care derivă datorită acțiunii combinate a pășunatului intensiv și a eroziunii solului. Alături de cele două specii caracteristice: Artemisia austriaca și Poa bulbosa mai apar în fitocenoze: Potentilla arenaria, Achillea setacea, Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Alyssum desertorum, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Medicago lupulina, Plantago lanceolata, Arenaria serpyllifolia și altele. Asociația are cinci subasociații descrise: Artemisio austriacae-poëtosum bulbosae sass. typ.; Cynodontetosum dactyloni Pop, care se dezvoltă pe terenui intens pășunate, cu specia diferențială Cynodon dactylon; euphorbietosum seguierianae Horeanu, 1975, Sârbu și colaboratorii, 1997, care populează terenuri cu textură nisipoasă, ușoară, având ca specii diferențiale Euphorbia seguieriana și Euphorbia cyparissias; medicaginetosum minimae Popescu și Sanda, 1975, stat. nov., care se dezvoltă pe terenuri plane, nisipoase, având ca specii diferențiale pe Medicago minima și Alyssum desertorum, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 183, 196. • Asociația Cynodonto-Poëtum angustifoliae Rapaics, 1926 Soo, 1957, sinonim cu Poëtum angustifoliae Burduja și colaboratorii, 1956 - este tot asociație secundară; conține și specii ruderale care indică stadiul degradativ al fitocenozelor. Alături de speciile caracteristice și edificatoare: Cynodon dactylon și Poa angustifolia, se dezvoltă constant speciile: Artemisia austriaca, Salvia nemorosa, Achillea setacea, Galium humifusum, Botriochloa ischaemum, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Medicago minima, M. lupulina, Potentilla argentea, Erodium cicutarium, Plantago lanceolata și altele. Este caracteristică terenurilor despădurite din zona pădurilor de stejar, din Muntenia și Oltenia, Pușcaru- Soroceanu și colaboratorii, 1963. Pe suprafețe restrânse se mai întâlnește și în Moldova, Delta Dunării și vestul României, pe soluri mai revene, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 184, 197. - R3421: • Asociația Koelerio lobate-Artemisietum lerchianae - Dihoru, 1970; Dihoru și Doniță, 1970, sinonim cu Koelerio- Artemisietum lerchianae Dihoru, 1970 - asociația vegetează pe stânci calcaroase, însorite, în Podișul Babadag, Capul Doloșman, conform Chifu și colaboratorii, 2014, pagina 258. () Observații generale: asociațiile Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi Burduja și colaboratorii, 1956, Sârbu și colaboratorii, 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae Burduja și colaboratorii, 1956, Răvăruț și colaboratorii, 1956, Sârbu și colaboratorii, 1999; Elytrigietum hispidi - Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988, apare extrazonal, pe suprafețe mici, și în Podișul Târnavelor - S. Oroian, inedit; nu sunt caracteristice pentru habitatele HdR indicate de Gafta și Mountford, 2008 ca fiind corespondente ale habitatului 62C0*. Totuși, le vom descrie în continuare pentru că 62C0* este un habitat cu o vegetație mozaicată aparținând mai multor asociații. • Asociația. Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi Burduja și colaboratorii, 1956; Sârbu și colaboratorii, 1999 - sinonim cu asociația Botriochloa ischaemi, Burduja și colaboratorii, 1956, Andropogonetum ischaemi moldavicum, Dobrescu, 1971, Andropogonetum ischaemi moldavicum, Bârcă, 1973. Specii caracteristice: Taraxacum serotinum și Botriochloa ischaemum, care este și dominantă. Acestora li se adaugă: Centaurea micranthos, Euphorbia glareosa, Thymus pannonicus, Artemisia austriaca, Astragalus onobrychis, Teucrium chamaedrys, Achillea setacea, Euphorbia cyparissias, Festuca valesiaca, Salvia nemorosa, Potentilla argentea. Au fost descrise 3 subasociații: taraxacum dichanthietosum ischaemi sass. typ.; caraganetosum frutices, Dobrescu și Vițalariu, 1973, sass. nova hoc loco; sinonim cu Botriochloetum ischaemi caraganetosum frutices Dobrescu și Vițalariu, 1973, având ca specii diferențiale pe Caragana frutex, Hypericum elegans, Lathyrus lacteus; scutellarietosum pinnatifidae Dihoru și Negrean, 1969, stat. nova; sinonim cu Alysso-Scutellarietum, Dihoru și Negrean, 1969, având specie diferențială Scutellaria orientalis var. pinnatifida, conform Chifu și colaboratorii, 2014 p. 158, 182. • Asociația Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae Burduja și colaboratorii, 1956, Răvăruț și colaboratorii, 1956; Sârbu și colaboratorii, 1999 - sinonim cu: asociației Festuca valesiaca - Burduja și colaboratorii, 1956; Festucetum valesiacae Răvăruț și colaboratorii, 1956; Medicagini-Festucetum valesiacae sensu auct.; Medicagini-Festucetum valesiacae moldavicum Bârcă, 1973; Festucetum valesiacae ponticum-romanicum - Ciocârlan, 1969. Fitocenozele ocupă terenuri foarte accidentate, cu eroziuni și alunecări de terenuri puternice. Specii caracteristice Festuca valesiaca, care este și subdominantă și Taraxacum serotinum. S-au descris mai multe subasociații: taraxaco-festucetosum valesiacae sass. typ; koelerietosum macrantae Răvăruț și colaboratorii, 1956; Chifu, Mânzu și Zamfirescu, 2006, sinonim cu Koelerietum gracilis - Răvăruț și colaboratorii, 1956, Medicagini-Festucetum valesiacae koelerietosum - Bârcă, 1975, care sunt fitocenoze puternic xerofile, cu specii diferențiale Koeleria macrantha, Centaurea micranthos, Stachys recta, Phlomis pungens; botriochloetosum ischaemi Ciocârlan, 1968, sass. nova hoc loco, sinonim cu: Festucetum valesiacae pontico-romanicum subasociația botriochloetosum - Ciocârlan,1968; Medicagini- Festucetum valesiacae Wagner, 1941 botriochloetosum - Ciocârlan, 1968; Popescu, Sanda și Doltu, 1980. Se dezvoltă pe pante uscate, adesea erodate. Diferențialele sunt: Botriochloa (Dichanthium) ischaemum, Galium octonarium, Stachys germanica, Anchusa barrelieri.; stipetosum pennatae Pușcaru-Soroceanu și colaboratorii, 1963, stat. nov., sinonim cu Festuca valesiaca + Stipa joannis - Pușcaru-Soroceanu și colaboratorii, 1963. Specii diferențiale - Stipa pennata și S. capillata; anthoxanthetosum odoratae sass. nova hoc loco cu specii diferențiale Anthoxanthum odoratum și Elymus repens; sternbergietosum colchiciflorae - Păun și Popescu, 1972, sass. nova hoc loco, sinonim cu Medicagini-Festucetum valesiacae sternbergietosum - Păun și Popescu, 1972, cu specii diferențiale Sternbergia colchiciflora și Salvia nemorosa; poëtosum angustifoliae - Bârcă, 1975, sass. nova hoc loco, sinonim cu Medicagini-Festucetum valesiacae moldavicum poëtosum angustifoliae Bârcă, 1975, pe terenuri plane sau slab înclinate, cu umiditate moderată în sol, uneori pe coaste domoale, cu specii diferențiale Poa angustifolia și Elymus repens, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 155, 181. • Asociația Elytrigietum hispidi Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988 - sinonim cu: Elytrigietum intermediae - Dihoru, 1970; Elytrigietum hispidi Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988. Specii caracteristice: Elymus hispidus, Festuca valesiaca. Alte specii: Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Teucrium polium ssp. capitatum, Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Euphorbia glareosa, Thymus pannonicus, Hypericum elegans, Teucrium chamaedrys, Achillea setacea, Orlaya grandiflora, Ornithogalum sibthorpii și altele. Pot fi prezente și specii din Quercetea pubescentis (Orchis simia, Paeonia peregrina, Asparagus verticillatus și altele, ca urmare a vecinătății cu aceste păduri, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 204, 226.
8.	Tipuri de pădure (TP)	Nu este cazul.
9.	Descrierea generală a tipului de habitat	Conform cu Gafta și Mountford, 2008: În structura și corologia tipică, acest habitat grupează stepe ale câmpiilor, platourilor și dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice și văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg și Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Bothriochloa ischaemum (sinonim cu Dichanthium ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetație din alianțele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion și Pimpinello-Thymion zygioidi.
10.	Specii caracteristice	Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Artemisia austriaca, A. lerchiana, Carex humilis, Chrysopogon gryllus, Cynodon dactylon, Danthonia alpina, Kochia prostrata, Koeleria lobata, Stipa capillata, S. dasyphylla, S. joannis, S. lessingiana, S. pulcherrima, S. stenophylla, S. ucrainica, Poa angustifolia, P. bulbosa, Thymus comosus, Taraxacum serotinum, Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Elymus hispidus.
11.	Fotografii	A se vedea Anexa nr. 2.

Tabelul nr. 15. B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

Nr.	Informație/Atribut	Descriere
1.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
2.	Statutul de prezență [spațial]	Izolat
3.	Statutul de prezență [management]	Natural
4.	Suprafața tipului de habitat	4,31 ha - valoarea efectivă a suprafeței, rezultată în urma studiilor de inventariere și cartare a habitatului.
5.	Perioada de colectare a datelor din teren	Februarie - septembrie 2019
6.	Distribuția tipului de habitat [descriere]	Habitatul este reprezentat în teritoriu de: - Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941; - Stipetum pulcherrimae Soó, 1942; Cele două asociații ocupă coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului. - Elytrigietum hispidi - Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988 - asociația este reprezentată de două parcele situate în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a sitului. Habitatul 62C0* are corespondente în sit următoarele habitate din România: - R3406 Pajiști daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis și Brachypodium pinnatum. Vegetația prezentă pe suprafețele candidate pentru habitatul 62C0* este un mozaic care nu poate fi încadrat în asociații pentru că lipsesc elementele caracteristice, de exemplu Carex humilis și Thymus comosus, însă sunt prezente speciile: Stipa joannis, Brachypodium pinnatum, Potentilla cinerea, Teucrium montanum, T. chamaedrys, Festuca rupicola, Campanula sibirica, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Onobrychis viciifolia, Chrysopogon gryllus. - R3407 Pajiști ponto-panonice de Stipa stenophylla/S. tirsa și Danthonia (provincialis) alpina. Din acest habitat a fost identificată asociația Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa 1941; - R3409 Pajiști pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima și S. joannis. A fost identificată asociația Stipetum pulcherrimae Soo, 1942. În situl analizat, acest habitat include tipuri de vegetație din alianțele Festucion valesiacae și Stipion lessingianae, având următoarea alcătuire floristică: Stipa pulcherrima, Stipa tirsa, Danthonia alpina, Elymus hispidus, Festuca valesiaca, Dactylis glomerata, Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum, Stipa capillata, Origanum vulgare, Erysimum diffusum, Trifolium pratense, Bromus inermis, Melilotus officinalis, Reseda lutea, Sonchus arvensis, Centaurea scabiosa, Veronica spicata, Jurinea mollis ssp. transylvanica, Dictamnus albus, Adonis vernalis, Vinca herbacea, Euphorbia glareosa, Salvia nutans, Hypericum perforatum, Medicago lupulina, Genista tinctoria, Plantago media, Galium verum, Filipendula vulgaris, Falcaria vulgaris, Agrostis capillaris, Briza media, Campanula sibirica, Prunella laciniata, Prunella vulgaris, Euphorbia cyparissias, Dianthus carthusianorum, Eryngium campestre, Festuca rupicola, Astragalus austriacus, Viola arvensis, Achillea millefolium, Galium verum, Asperula cynanchica, Polygala major, Chrysopogon gryllus, Thymus pannonicus, Salvia pratensis, Dianthus carthusianorum, Agrimonia eupatoria, Filipendula vulgaris, Plantago media, Pilosella piloselloides ssp. bauhinii, Potentilla cinerea, Cytisus albus, Achillea collina, Thesium linophyllon, Leucanthemum vulgare, Prunus spinos a, Brachypodium pinnatum, Onobrychis viciifolia, Knautia arvensis, Agrimonia eupatoria, Scabiosa ochroleuca, Medicago falcata, Hypericum perforatum, Inula ensifolia, Nigella arvensis, Cytisus austriacus, Botriochloa ischaemum, Chondrilla juncea, Stachys officinalis, Coronilla varia, Trifolium medium, Salvia transsylvanica și altele.
7.	Distribuția tipului de habitat [hartă]	Harta distribuției habitatului 62C0* se regăsește în Anexa nr. 3.11.3. la Planul de management.
8.	Alte informații privind sursele de informații	Informații privind sursele de informații se regăsesc în capitolul 10. Bibliografie și referințe.

– Hărțile de distribuției ale tipurilor de habitate
Tabelul nr. 16. Hărțile de distribuției ale tipurilor de habitate

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Localizarea tipului de habitat sau a grupului de tipuri de habitate [geometrie]	Hărțile distribuției habitatelor 6210*, 6240* și 62C0* se regăsesc în Anexele 3.11.1, 3.11.2 și 3.11.3.
A.2.	Clasificarea tipurilor de habitate	EC - tipuri de habitate de importanță comunitară;
A.3.	Codul tipului de habitat 1	6210*
A.4.	Procent tip de habitat 1	23,09 %
A.5.	Codul tipului de habitat 2	6240*
A.6.	Procent tip de habitat 2	13,96 %
A.7.	Codul tipului de habitat 3	62C0*
A.8.	Procent tip de habitat 3	1,29 %
A.9.	Calitatea datelor referitoare la tipul de habitat în locul respectiv	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
A.10.	Confidențialitate	Informații publice.
A.11.	Alte detalii	-

3.2.2. Habitate după clasificarea națională
Nu este cazul.4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE4.1. Comunitățile locale și factorii interesați
Acest capitol furnizează informații privind dimensiunea socio-economică a comunităților/unităților administrativ teritoriale din proximitatea ariilor protejate, în vederea identificării acelor activități și practici economice cu potențial de risc asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor.4.1.1. Comunitățile locale
Unități administrativ-teritoriale
Situl Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud este localizat pe teritoriul a două unități administrative din județul Sibiu, comunele Șeica Mare și Slimnic. Cea mai mare parte din aria naturală protejată - 67%, este localizată pe raza comunei Șeica Mare, acoperind 1,85% din suprafața acesteia - 222,9 ha. Restul de 33% este localizată pe raza comunei Slimnic acoperind o suprafață de 109,8 ha reprezentând 1,02% din suprafața comunei.
Raportat la suprafața totală a unităților administrative pe care este localizată, situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud prezintă o însemnătate relativ mică din perspectiva funcțiilor direct productive - exploatarea resurselor naturale existente în interiorul ariei naturale protejate.
Harta unităților administrativ teritoriale se regăsește în Anexa 3.12. la Planul de management.
Tabelul nr. 17. Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

Județ	UAT	Procent din UAT	Procent din ANP
Sibiu	Șeica Mare	1,85	67
	Slimnic	1,02	33

● Caracterizarea unităților administrativ - teritoriale
Pentru caracterizarea comunităților umane din proximitatea ariei naturale protejate vom prezenta aspectele socio-demografice și economice incluzând în principal informații ce provin de la Institutul Național de Statistică - aspecte demografice și Registrul Comerțului - aspecte economice, dar și informații obținute din partea factorilor interesați.
Notă: Având în vedere faptul că nu există localități în interiorul ariei naturale protejate, toate referirile din Planul se management se adresează localităților din proximitatea ariei naturale protejate.– Date demografice privind comunitatea locală
Tabelul nr. 18. Populația* localităților aflate în proximitatea ariei naturale protejate

Județ	Localitate	Sex	An de referință		An de analizat: 2019
			2010	2015	Nr. total	Prezența estimată în sit
Sibiu	Slimnic	Feminin	1.918	1.940	1.956	0
		Masculin	1.948	1.988	2.005	0
		Total	3.866	3.928	3.961	0
	Șeica Mare	Feminin	2.362	2.376	2.326	0
		Masculin	2.413	2.386	2.353	0
		Total	4.775	4.762	4.679	0
	Total		8.641	8.690	8.640	0

Pe ansamblu, populația celor două comune pe raza cărora este localizat situl este relativ stabilă cunoscând variații nesemnificative în intervalul 2010 - 2019. Din punct de vedere al distribuirii pe comunități, cea mai mare parte a populației este localizată în satele comunei Șeica Mare -54%-, în timp ce în comuna Slimnic regăsim 45% din populația din proximitatea ariei naturale protejate.
Tabelul nr. 19. Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariei naturale protejate, și care sunt relevante din punct de vedere al prezentei umane în interiorul sitului

Nr. crt.	Județ	Localitate	An de referință		An de analizat: 2019
			2010	2015	Nr. total	Prezența estimată în sit
1.	Sibiu	Șeica Mare	4.775	4.762	4.679	0
2.	Sibiu	Slimnic	3.866	3.928	3.961	0
Total			8.641	8.690	8.640	0

Tabelul nr. 20. Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate

Nr.	Județ	Localitate	An de referință		An de analizat 2018
			2010	2015
1.	Sibiu	Șeica Mare	59	55	39
2.		Slimnic	35	43	34

Tabelul nr. 21. Dinamica mortalității per localitate pentru localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate

Nr.	Județ	Localitate	An de referință		An de analizat 2018
			2010	2015
1.	Sibiu	Șeica Mare	56	59	61
2.		Slimnic	37	54	45

În ceea ce privește sporul natural - diferența dintre natalitate și mortalitate, se remarcă instalarea și accentuarea crescândă a unui decalaj între natalitate și mortalitate, indicând un fenomen de îmbătrânire demografică dar și de scădere a populației. Din acest punct de vedere este de așteptat ca populația din proximitatea ariei naturale protejate să se înscrie pe un trend din ce în ce mai puternic de scădere și îmbătrânire cu efecte directe asupra prezenței estimate în sit dar și a naturii activităților socio-economice derulate în interiorul acestuia.
Tabelul nr. 22. Migrație: Stabiliri de reședința în localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate

Nr.	Județ	Localitate	An de referință		An de analizat 2018
			2010	2015
1.	Sibiu	Șeica Mare	21	23	20
2.		Slimnic	16	24	71

Tabelul nr. 23. Migrație: Plecări cu reședința din localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate

Nr.	Județ	Localitate	An de referință		An de analizat 2018
			2010	2015
1.	Sibiu	Șeica Mare	34	27	17
2.		Slimnic	24	24	13

În ceea ce privește fluxurile migraționale, se constată o tendință generală de scădere a populației - balanță migrațională negativă caracterizată de un număr mai mare de plecări decât de stabiliri cu domiciliul în comunitățile vizate. Se înregistrează o excepție notabilă în cea ce privește numărul stabilirilor de domiciliu în anul 2018, când 71 de persoane s-au stabilit pe raza comunei Slimnic. Fenomenul este unul atipic însă explicabil în primul rând prin atractivitatea naturală a zonei și apropierea de municipiul Sibiu, acesta fiind la o distanță de doar 17 km. Aceste caracteristici recomandă Slimnic ca o potențială zonă rezidențială pentru locuitorii municipiului Sibiu.– Utilități publice
Tabelul nr. 24. Utilități publice din anul 2016 pentru localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate

Utilități	Județ	Localitate
		Șeica Mare	Slimnic
Apă	Sibiu	da (parțial)	da (parțial)
Canalizare		da (parțial)	da (parțial)
Stație epurare		da	nu
Încălzire cu lemne		da	da
Încălzire cu gaze		da (parțial)	da (parțial)
Colectare deșeuri		da	da
Comunicații - telefonie fixă		da	da
Comunicații - telefonie mobilă		da	da

– Efective de animale
Creșterea animalelor reprezintă, alături de cultivarea pământului, principala activitate economică de subzistență. Potrivit datelor furnizate de INS în perioada 2010-2016 efectivele de animale au scăzut considerabil, fapt determinat în principal de fenomenului de îmbătrânire a populației, dar și de gradul redus de interes al populației ce își stabilește domiciliul în zonă pentru activități cu caracter agricol.
Tabelul nr. 25. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2016 pentru localitățile aflate în proximitatea ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale	Județ	Localitate	Număr de animale		Localitatea de proveniență
			Permanente	Aduse din altă localitate
Bovine	Sibiu	Șeica Mare	620	0	-
	Sibiu	Slimnic	550	0	-
Porcine	Sibiu	Șeica Mare	774	0	-
	Sibiu	Slimnic	1.300	0	-
Ovine	Sibiu	Șeica Mare	17.720	0	-
	Sibiu	Slimnic	16.500	0	-
Păsări	Sibiu	Șeica Mare	8.000	0	-
	Sibiu	Slimnic	7.000	0	-

Notă: informația privind localitatea de proveniență a efectivelor de ovine ce utilizează zonele de pășunat din interiorul ariei naturale protejate nu sunt disponibile. Se estimează faptul că peste o treime din aceste efective au proprietari din afara celor două comunități pe raza cărora este inclusă aria naturală protejată. De altfel, una dintre cele mai mari firme din comuna Slimnic, SC GOTLIB CATTLE TRADE SRL are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al animalelor vii cu aplicare la nivelul efectivelor de ovine din zonă. Această societate comercială reunea 25 de angajați și peste 3 milioane euro cifră de afaceri, în anul 2018.– Date privind activitățile economice
Dat fiind faptul că în interiorul ariei naturale protejate nu există comunități umane, analiza activităților economice se va realiza doar la nivelul comunităților din proximitatea acesteia. Datele prezentate conturează profilul economic al zonei și fundamentează dinamica presiunilor antropice de natură economică asupra stării de conservare a speciilor și habitatelor.
Tabelul nr. 26. Date privind activitățile economice pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Domeniu activitate-CAEN	Formă de organizare	Județ	Localitate	Nr. societăți comerciale
În interiorul ariei naturale protejate nu există comunități unde să fie înregistrate firme sau puncte de lucru ale acestora.

Potrivit Registrului Comerțului, la nivelul comunei Șeica Mare figurează 262 de agenți economici privați, totalizând un număr de 153 de angajați.
Tabelul nr. 27. Distribuția actorilor economici pe localitățile din proximitatea arie naturale protejate

Județ	UAT	Agenți economici	Angajați
Sibiu	Șeica Mare	262	153
	Slimnic	244	183

Analiza detaliată privind principalele domenii economice indică o prevalență a activităților din domeniul serviciilor, precum transport de mărfuri sau restaurante, confecțiilor, comerțului și construcțiilor.
Tabelul nr. 28. Distribuția actorilor economici pe domenii de activitate și număr angajați

Domeniu de activitate - CAEN	Slimnic	Șeica Mare	Total
CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri	33	31	64
CAEN: 1419 - Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii	-	34	34
CAEN: 5610 - Restaurante	10	16	26
CAEN: 4623 - Comerț cu ridicata al animalelor vii	25	-	25
CAEN: 4771 - Comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate	24	-	24
CAEN: 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor	23	-	23
CAEN: 4313 - Lucrări de foraj și sondaj pentru construcții	-	22	22
CAEN: 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun	7	8	15
CAEN: 4520 - Întreținerea și repararea autovehiculelor	13	-	13
CAEN: 1071 - Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie	-	11	11
CAEN: 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente	9	-	9
CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale	6	1	7
CAEN: 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată	7	-	7
CAEN: 4752 - Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate	3	3	6
CAEN: 9602 - Coafura și alte activități de înfrumusețare	-	5	5
CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare	-	4	4
CAEN: 4779 - Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine	4	-	4
CAEN: 7732 - Activități de închiriere și leasing cu mașini și echipamente pentru construcții	-	4	4
CAEN: 142 - Creșterea altor bovine	-	3	3
CAEN: 4110 - Dezvoltare (promovare) imobiliară	3	-	3
CAEN: 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umana	3	-	3
CAEN: 1032 - Fabricarea sucurilor de fructe și legume	2	-	2
CAEN: 1061 - Fabricarea produselor de morărit	-	2	2
CAEN: 1107 - Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate	-	2	2
CAEN: 111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase	2	-	2
CAEN: 150 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor)	2	-	2
CAEN: 3831 - Demontarea (dezasamblarea) mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor	2	-	2
CAEN: 4633 - Comerț cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor și grăsimilor comestibile	-	2	2
CAEN: 5811 - Activități de editare a cărților	2	-	2
CAEN: 9002 - Activități suport pentru interpretare artistică (spectacole)	-	2	2
CAEN: 4719 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare	-	1	1
CAEN: 4778 - Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate	1	-	1
CAEN: 6831 - Agenții imobiliare	-	1	1
CAEN: 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea	-	1	1
Total	181	153	334

Principalele societăți comerciale ce activează la nivelul comunităților din proximitatea ariei naturale protejate reprezintă factori interesați locali a căror consultare este esențială în elaborarea măsurilor din Planul de management, dar și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la valoarea ariei naturale protejate. În acest sens prezentăm mai jos principalii agenți economici din perspectiva numărului de angajați.
Dintre actorii economici, un rol aparte îl are SC Baroque Slimnic din Slimnic care este singura unitate de primire turiști acreditată de Ministerul Turismului până la data de 1 iulie 2019.
Tabelul nr. 29. Principalii agenți economici pe localități

Județ	UAT	Firma	Locație	Angajați
Sibiu	Șeica Mare	OCTAV CONF S.R.L. - confecții	Șoseaua Sibiului 381B, Șeica Mare, Județul Sibiu	34
		DUE FEFE S.R.L. - transport mărfuri	Șeica Mare 1083, Șeica Mare, Județul Sibiu	28
		KONIGPLUG S.R.L. - foraje	Strada Principală 417, Șeica Mare, Județul Sibiu	22
		D T DELIVERY S.R.L. -restaurante	- 414, Șeica Mare, Județul Sibiu	16
		JALUX SRL -panificație și patiserie	Strada Șeica Mare 307, Șeica Mare, Județul Sibiu	8
		R S HAIR DESIGN S.R.L.	- 445, Șeica Mare, Județul Sibiu	5
		AGRO CORA S.R.L.	Comuna Șeica Mare 304, Șeica Mare, Județul Sibiu	4
		BAU MASCHIENEN SERVICE S.R.L.	Strada Principală 417, Șeica Mare, Județul Sibiu	4
		DORIDAN S.R.L.	161 -, Șeica Mare, Județul Sibiu	4
		BOARTA EXPRES TRANSPORT S.R.L.	244 -, Șeica Mare, Județul Sibiu	3
		BUIA - HIGHLAND S.R.L.	Strada Principală 417, Șeica Mare, Județul Sibiu	3
		CĂLI TOTAL INVEST S.R.L.	- 499, Șeica Mare, Județul Sibiu	3
		FAVORIT PAN FOOD PROD S.R.L.	- 218, Șeica Mare, Județul Sibiu	3
		AVRAM RALU COM S.R.L.	- 416, Șeica Mare, Județul Sibiu	2
		BVP AGENCY SIB S.R.L.	Strada Cărări 294, Șeica Mare, Județul Sibiu	2
		DANPAN S.R.L.	(CALVASER) 1050, Șeica Mare, Județul Sibiu	2
		EDOCOM S.R.L.	Comuna Șeica Mare 901, Șeica Mare, Județul Sibiu	2
		RADA ASO S.R.L.	12 -, Șeica Mare, Județul Sibiu	2
		ROMLACT HERMANNSTADT S.R.L.	- 4, Șeica Mare, Județul Sibiu	2
		LAYNER PROD S.R.L.	417 -, Șeica Mare, Județul Sibiu	1
	Slimnic	GOTLIB CATTLE TRADE S.R.L.	Strada Mândrei FN, Slimnic, Județul Sibiu	25
		MONTANA GERROM S.R.L.	Strada Rușilor 76, Slimnic, Județul Sibiu	24
		AUTO-SCHIEB S.R.L.	Strada Principală 31, Slimnic, Județul Sibiu	18
		TRANSMIT INSTAL S.R.L.	Strada Mândrei 1, Slimnic, Județul Sibiu	13
		EXPRESS CAR WASH S.R.L.	Strada Lungă 35, Slimnic, Județul Sibiu	9
		AMINA EVENTS S.R.L.	Strada Serbii 1, Slimnic, Județul Sibiu	9
		TRANSIB S.R.L.	Strada Mândrei 1, Slimnic, Județul Sibiu	7
		NICOLE BAROQUE TOUR S.R.L.	Strada Principală 208-210, Slimnic, Județul Sibiu	7
		NAN ADY CONSTRUCT S.R.L.	Strada Fundatura Glodari 4, Slimnic, Județul Sibiu	6
		BIG-SIB CONSTRUCT S.R.L.	Strada Principală 31, Slimnic, Județul Sibiu	5
		MARED TRADING S.R.L.	Strada Cetății 20, Slimnic, Județul Sibiu	4
		SERVAUTO DACIAN S.R.L.	Strada Principală 86, Slimnic, Județul Sibiu	4
		VESEUD 11 S.R.L.	- 11, Slimnic, Județul Sibiu	4

4.1.2. Factorii interesați
Această secțiune prezintă rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor și practicilor acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei protejate.
Tabelul nr. 30. Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și implică cu privire la aria naturală protejată

Nr.	Denumire factor interesat	Tip	Aria de interes
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Autoritatea centrală pentru protecția mediului	Protecția mediului Managementul fondului forestier și cinegetic și gospodărirea apelor
2.	Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu	Autoritatea competentă pentru protecția mediului	Protecția mediului
3.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Autoritatea competentă pentru managementul ariilor naturale protejate	Protecția mediului
4.	Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Sibiu	Instituție publică	Protecția mediului
5.	Consiliul Județean Sibiu	Administrația publică județeană	Administrație
6.	Consiliile Locale ale celor 2 UAT pe raza cărora se află aria naturală protejată	Autoritate publică	Administrație
7.	Instituții școlare din UAT pe raza cărora se află aria naturală protejată	Instituție publică	Educație
8.	Comunitățile locale ce se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejate	Comunitatea locală	Modul în care ariile influențează utilizarea/ exploatarea proprietăților pe care le dețin.
9.	Direcția pentru Agricultură a Județului Sibiu	Instituție publică	Agricultură
10.	Organizații non- guvernamentale de conservare a naturii	ONG	Conservarea naturii

Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al cunoștințelor, atitudinilor, și interesului acestora, referitor la valorile biodiversității și resursele naturale ale ariei naturale protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:
Tabelul nr. 31. Analiza factorilor interesați I

Nr.	Denumire factor interesat	Domeniul de interes	Cunoștințe		Atitudini		Practici
			Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere	Calificativ	Descriere
1.	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate Reglementarea și administrarea resurselor de apă și forestiere	Mare	Cunoaște limitele sitului, habitatele pentru care a fost declarat Cunoaște limitele ariei naturale protejate	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare Acțiuni de adaptarea managementului forestier	Pozitiv	Asigurarea respectării prevederilor Planului de management
2.	Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Managementul ariilor naturale protejate,	Mare	Cunoaște limitele sitului și habitatele aferente, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare	Pozitiv	Implementează planul de management
3.	Consiliul Județean Sibiu	Administrație	Mediu	Interes și informații minimale	Neutru	Interes și informații minimale	Negativ	Lipsa asumării unui rol activ
4.	Administrația Publică Locală - Șeica Mare, Slimnic	Clarificarea regulilor de amenajare a teritoriului	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Interes și informații minimale	Neutru	Lipsa asumării unui rol activ
5.	Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mare	Cunoaște limitele sitului, speciile - inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de informare și ecologizare	Pozitiv	Analiza riguroasă pentru acordare actelor de reglementare - avize/acorduri/autori zații
6.	Garda Națională de Mediu - Comisariatul Sibiu	Protejarea și conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei protejate	Mediu	Cunoaște limitele sitului, speciile - inclusiv habitatele aferente acestora, pentru care a fost declarat	Pozitiv	Realizează acțiuni de control	Pozitiv	Controlează existența actelor lege de reglementare și respectarea acestora
7.	Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură județul Sibiu	Agricultură	Mediu	Interes și informații medii despre situl Natura 2000	Pozitiv	Interesați de domeniul protecției mediului	Mediu	Asigurarea respectării prevederilor Planului de management
8.	Comunitățile locale din vecinătatea sitului	-	Mediu	Interes și informații minimale	Pozitiv	Interes privind condițiile generate de existența sitului	Neutru	Nu sunt obișnuiți cu respectarea condițiilor generate de existența sitului Natura 2000
9.	Unități școlare din proximitatea ariei protejate	Educație	Mediu	Cunoștințe de spre specii și habitate - profesori științele naturii	Favorabilă	Interes pentru ore practice și activități aplicative.	Pozitiv	Activități ocazionale de protecția mediului Interes pentru parteneriate pe problematica de mediu.
10.	Societăți comerciale din proximitatea ariei protejate	Economic	Mediu	Interes și informații minimale	Favorabil	Mai ales pentru turism	Neutru	Lipsa asumării unui rol activ

Tabelul nr. 32. Analiza factorilor interesați II

Categorii de factori interesați	Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată	Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare	Aspecte care necesită atenție; amenințări și probleme	Importanță
Autorități de mediu, de reglementare și control activități
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor	Implementarea politicilor specifice de mediu, managementul apelor și pădurilor la nivel național.	Asigură sprijin pentru instituția responsabilă de managementul ariei protejată cu scopul accesării diverselor programe de finanțare	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată cu privire la legislația de mediu, precum și reglementarea raporturilor cu gestionarii unor resurse din vecinătatea și din aria naturală protejată - ape, fond forestier, resurse cinegetice	Ridicată
Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate	Implementează planurile de management, responsabilitate de realizare a managementului ariilor naturale protejate	Administratorul ariei naturale protejate	Reglementarea raporturilor cu gestionarii unor activități din vecinătatea și din aria naturală protejată, cu privire la legislația privind conservarea naturii	Ridicată
Agenția pentru Protecția Mediului județul Sibiu	Avizează solicitările de înființare și continuare a unor activități economice, monitorizează aceste activități, analizează și răspunde reclamațiilor legate de problemele de mediu din aria naturală protejată	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria naturală protejată și care implică colaborare cu factorii interesați	Nu au fost identificate.	Ridicată
Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Sibiu	Monitorizează și sancționează nerespectarea prevederilor legale cu privire la activități care se desfășoară în vecinătatea și în aria naturală protejată	Gestionarea eficientă și de comun acord a problemelor care apar în aria naturală protejată și care implică colaborare	Comunicarea și cooperare pozitive.	Ridicată
Consiliul Județean Sibiu	Realizează și implementează politici de dezvoltare economică și socială la nivelul județului, ce pot avea un impact asupra ariei naturale protejate, emite certificate de urbanism pentru proiectele ce se doresc a fi realizate în aria naturală protejată și în vecinătatea acesteia	Politicile și investițiile planificate de Consiliile Județene pot asigura dezvoltarea valențelor turistice ale ariei naturale protejate, reducerea impacturilor negative - de exemplu prin investiții în sisteme de gestionare a deșeurilor	Investițiile în dezvoltarea economică și promovarea turismului.	Ridicată
Asociația Județeană de Turism Sibiu	Promovarea turistică a sitului	Interes pentru includerea zonei în circuite turistice	Nu au fost identificate.	Medie
Administrație publică locală
Administrația Publică Locală - Consiliul Local Șeica Mare și Slimnic	Gestionează planificarea teritoriului la nivelul unității administrativ teritoriale, asigură aprobarea și avizarea diferitelor inițiative - modernizarea unor infrastructuri, construcții de locuințe, dezvoltarea activităților economice și altele asemenea	Realizarea investițiilor cu respectarea cerințelor de conservare a mediului	Realizarea de investiții care să afecteze obiectivele de conservare	Ridicată
Gestionari / administratori de resurse
Agenți economici
Firme/agenți economici cu activități pe teritoriul sitului și în vecinătatea acestuia: pensiuni turistice, operatori de turism, creșterea animalelor	Posibili parteneri și susținător ai unor activități în folosul ariei naturale protejate	Asigură locuri de muncă pentru comunitățile locale din vecinătatea ariei naturale protejate	Interes pentru promovarea turistică a ariei naturale protejate	Scăzută
Comunități locale
Comunitățile locale din vecinătatea sitului	Își desfășoară existența, inclusiv prin locuire și activități specifice în interiorul și proximitatea ariei naturale protejate	Colaborează cu instituția responsabilă de managementul ariei naturale protejate, indicând problemele cu care se confruntă în aria naturală protejată	Unele dintre activitățile desfășurate în aria naturală protejată au impact negativ	Mare
Instituții de educație și cercetare
Unități școlare din comunitățile din proximitatea ariei naturale protejate	Conlucrarea în ceea ce privește educația privind protecția mediului a copiilor/tinerilor ce locuiesc în localitățile din vecinătatea aria naturală protejată	Implicare în acțiuni de educație și conștientizare asigură multiple efecte pozitive pe termen lung	Implicare sporadică în activități de informare și conștientizare	Ridicată

4.2. Utilizarea terenului
Lista tipurilor de utilizări ale terenului, conform claselor "Corine Land Cover", care au fost identificate în cadrul ariei naturale protejate, este prezentată pe categorii de utilizare, în tabelul următor:
Tabelul nr. 33. Lista tipurilor de utilizări ale terenului în aria naturală protejată

Nr.	Clasă CLC*	Suprafață totală ocupată [ha]	Pondere din suprafața sitului [%]
1.	211 Terenuri arabile neirigate	30,17	9,1
2.	311 Păduri de foioase	3,45	1
3.	321 Pajiști naturale	299,08	89,9

*- Clase "Corine Land Cover" conform nomenclatorului
Harta utilizării terenului în cadrul ariei naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 3.13. la Planul de management.4.3. Situația juridică a terenurilor
Situl Natura ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud are un regim de proprietate mixt, regăsindu-se aici atât proprietate publică - estimată la circa 55% din suprafața sitului, cât și proprietate privată - estimată la circa 45% din suprafața sitului. Suprafața aflată în proprietatea publică include mai ales pajiști aflate în proprietatea consiliilor locale Șeica Mare și Slimnic iar proprietatea privată include, cu preponderență, terenurile agricole și suprafețe de pajiști și fânețe. Datele privind regimul proprietății juridice asupra terenurilor sunt estimative având la bază atât date furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, conform căreia nivelul ariei naturale protejate există doar 11 corpuri de proprietate înregistrate la ANCPI, dar și estimări ale actorilor locali.
Harta juridică a ariei naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 3.14. la Planul de management.
Tabelul nr. 34. Centralizarea situației juridice a terenurilor

Domeniu		Procent din suprafața ANP [%]*
Domeniul Public	domeniul public al statului - DS	-
	domeniul privat al statului - DPS	-
	domeniul public al unităților administrativ-teritoriale -	-
	DAT
	domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale - DPT	-
	Total domeniul public - DP	55
Proprietate Privată	proprietatea privată a persoanelor fizice - PF	-
	proprietatea privată a persoanelor juridice - PJ	-
	Total proprietate privată - PP	45
Proprietate necunoscută	Total procent pentru care nu se cunoaște încadrarea în domeniul public sau privat - XX	-

*Având în vedere că datele privind regimul de proprietate în interiorul ariei naturale protejate nu sunt disponibile la nivelul UAT sau al instituțiilor publice de resort, situația prezentată în acest raport cuprinde estimări.4.4. Administratori, gestionari și utilizatori
Tabelul nr. 35. Administratori și gestionari

Nr.	Administrator /Gestionar	Perioada Adm/Gest	Suprafața totală [ha]	Detalii
1.	AV Foxterierul	Până la 01.04.2023	332,7	Administrarea fondului cinegetic din fondul de vânătoare Slimnic

4.5. Infrastructură și construcții
Situl Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud este localizat în partea dreaptă a drumului național DN14, ce leagă localitățile Sibiu, Mediaș și Sighișoara, fiind o cale rutieră intens circulată. De altfel, acest drum este cel mai apropiat de limitele ariei naturale protejate, asigurând un acces facil pe latura vestică a sitului. În partea de sud, principalul drum este DC3 ce leagă localitatea Veseud de DN 14. În partea de nord a sitului se găsește drumul județean DJ141 A ce tranzitează localitățile Șeica Mare și Boarta. Chiar dacă aceste drumuri nu se regăsesc în interiorul ariei naturale protejate, ele reprezintă principalele căi de acces, mai ales prin intermediul numeroaselor drumuri agricole ce asigură accesul la terenurile din interiorul și proximitatea ariei naturale protejate.
Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate este prezentată în Anexa 3.15. la Planul de management, harta privind perimetrul construit al localităților este prezentată în Anexa 3.16. la Planul de management și harta construcțiilor este prezentată în Anexa 3.17. la Planului de management.– Descrierea infrastructurii și construcțiilor
La nivelul ariei naturale protejate au fost identificate patru construcții, toate localizate în zona comunei Slimnic și având rol de construcții cu destinație agricolă-sezonieră. Este vorba mai ales de construcții de tip stână și anexele aferente acestora.
Tabelul nr. 36. Tipuri de construcții

Nr.	Județ	Localitate	Tip construcție	Număr Total
1.	Sibiu	Slimnic	Construcție cu destinație agricolă sezonieră - stână	4

Tabelul nr. 37. Locuințe existente în anul 2017, în proximitatea ariei naturale protejate, grupate pe localități

Județ	Localitate	An de referință		An de analizat
		2010	2015	2017
Sibiu	Șeica Mare	1.823	1.846	1.851
	Slimnic	1.374	1.423	1.423
Total		3.197	3.269	3.274

Datele privind dinamica construcțiilor la nivelul comunelor analizate indică un fenomen intens de creștere la nivelul comunei Slimnic unde, comparativ cu anul de referință 2010, numărul construcțiilor a crescut cu 77 de noi gospodării. Fenomenul s-a intensificat mai ales în ultimii 5 ani. De precizat că toate gospodăriile sunt în afara ariei naturale protejate, presiunea de creștere a intravilanului manifestându-se mai ales în zonele Slimnic, Ruși și Veseud însă fără să prezinte o amenințare directă la adresa modului de utilizare a terenurilor din interiorul sitului Natura 2000.
Tabelul nr. 38. Autorizații de construire eliberate pentru clădiri, în proximitatea ariei naturale protejate, pe categorii de construcții, județe și localități și cereri de avize/acorduri de mediu

Categorii de construcții	Județ	Localitate	An de referință	An de analizat
			2015	2018
Clădiri rezidențiale	Sibiu	Șeica Mare	2	2
-gospodării individuale
Clădiri rezidențiale -gospodării individuale	Sibiu	Slimnic	2	1

Tendințele de extindere a intravilanului prin dezvoltarea de noi construcții s-au temperat în ultimii ani când s-a înregistrat un număr mic de noi autorizații de construcții, toate pentru gospodării individuale.
Datele privind perimetrul construit al localităților indică caracterul relativ izolat al ariei naturale protejate, prezența umană în interiorul sitului fiind generată mai ales de activitățile specifice de exploatare a terenurilor agricole și a pajiștilor/pășunilor.4.6. Patrimoniu cultural
Dintre toate obiectivele incluse pe lista monumentelor istorice, cele ce prezintă construcții sau ruine vizibile și vizitabile constituie principalele obiective ce au o însemnătate specială la nivelul mentalului colectiv și al potențialilor vizitatori. Nominalizăm aici Cetatea Slimnicului, castelul familiei Bolzai dar și bisericile evanghelice fortificate de la Buia, Șeica Mare și Slimnic. La aceste obiective se adaugă și situri arheologice din Borta și Buia, comuna Șeica Mare și Slimnic. Harta bunurilor culturale clasate ca patrimoniu cultural național este prezentată în Anexa 3.18. la Planul de management .
Tabelul nr. 39. Lista monumentelor istorice prezente la nivelul UAT-urilor vizate

Cod LMI	Denumire	Localitate	Localizare	Datare
SB-II-m-A-12342	Castelul familiei Bolyai	sat Buia; comuna Șeica Mare	La ieșirea din sat, spre nord-vest, pe un drum secundar	secolele XV - XVII
SB-II-m-B-12343	Biserica evanghelică	sat Buia; comuna Șeica Mare	112	secolul XV,1786
SB-II-m-B-12557	Biserica evanghelică	sat Șeica Mare; comuna Șeica Mare	122	secolele XIV - XVIII,1806
SB-I-m-A-11943.01	Așezare	sat Boarta; comuna Șeica Mare	„Cetățuia”	Hallstatt
SB-I-m-A-11943.02	Așezare	sat Boarta; comuna Șeica Mare	„Cetățuia”	Neolitic
SB-I-s-A-11942	Situl arheologic de la Boarta	sat Boarta; comuna Șeica Mare	Intravilan	secolele II - III p. Chr.
SB-I-s-A-11943	Situl arheologic de la Boarta, punct „Cetățuia”	sat Boarta; comuna Șeica Mare	„Cetățuia”
SB-I-s-A-11944	Situl arheologic de la Boarta, punct „Saivan”	sat Boarta; comuna Șeica Mare	„Saivan”, terasa dealului Zapozii la circa 100m V de Pinul Zapozii și la circa 50m NV de DJ Boarta - Buia	secolele VI-VII
SB-I-s-B- 11952	Așezare	sat Buia; comuna Șeica Mare	La nord-est de marginea intravilanului	Latene, Cultura geto-dacică
SB-I-s-B-11992	Așezare	sat Slimnic; comuna Slimnic	„Cetățeaua”	Epoca bronzului, Cultura Coțofeni
SB-I-s-B-11993	Așezarea romană de la Slimnic, punct „Șarba - La Saivane”	sat Slimnic; comuna Slimnic	„Șarba - La Saivane”, la 4 km SE de extremitatea S a intravilanului, pe cursul inferior al pârâului Șarba, între dealurile Coastele Șarbei (N), Pădurile Șurii (E), Lan	secolele II - III p. Chr.
SB-I-s-B-11994	Situl arheologic de la Slimnic, punct „Șarba - Stempen”	sat Slimnic; comuna Slimnic	„Șarba - Stempen” la extremitatea sudică a intravilanului, la sud de confluența pâraielor Bacia și Șarba, până la 1-1,2 km sud – sud-est de aceeași confluență	secolele I a. Chr.- I p. Chr.
SB-I-s-B-11995	Așezare	sat Slimnic; comuna Slimnic	„În Rusu”, la 1km nord de extremitatea intravilanului	secolele II - III p. Chr.
SB-I-s-B-11996	Situl arheologic de la Slimnic	sat Slimnic; comuna Slimnic	La 1,5km vest de sat în dreapta văii Slimnicului, și a DJ Slimnic Mândra	secolele IX - X
SB-II-m-A-12552	Cetatea Slimnicului (Stolzenburg): incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turn de poartă, bastion, anexe	sat Slimnic; comuna Slimnic	Pe deal, spre sud-est de centrul satului	secolele XIV - XVIII
SB-II-m-A-12553	Biserica evanghelică	sat Slimnic; comuna Slimnic	17	a doua jumătate a secolului XIV - secolul XVI
SB-II-m-B-12554	Biserica „Sfinții Arhangheli”	sat Slimnic; comuna Slimnic	Str. Principală 84	1831, renovată 1889-1910

Notă:
Codul LMI cuprinde: Acronimul Județului - un numeral roman ce grupează monumentele în funcție de natura lor (I-IV) - o minusculă (m pentru monument, a pentru ansamblu sau s pentru sit arheologic) - o majusculă care descrie monumentul din punct de vedere valoric (A/B) - un număr de ordine unic la nivelul întregii țări.
Categorii monumente din punct de vedere structural: I - monumente de arheologie, II - monumente de arhitectură, III - monumente de for public, IV - monumente memoriale și funerare.
Categorii monumente din punct de vedere valoric: Grupa A - monumente istorice de valoare națională sau universală; Grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.4.7. Obiective turistice
Activitatea turistică la nivelul ariei naturale protejate este relativ limitată în special ca urmare a lipsei infrastructurii de cazare. Unitățile de cazare din zonă se reduc de fapt la o singură unitate și anume "Baroque Slimnic", o pensiune cu o capacitate de 13 locuri.
Turismul este reprezentat mai ales de drumeții ocazionale din partea pasionaților de natură și este concentrat în zonele marcate de drumurile cu utilizare sezonieră agricolă. Este vorba mai ales de turism de scurtă durată - maxim o zi. Obiectivelor turistice din interiorul și proximitatea ariei naturale protejate sunt listate în tabelul următor:
Tabelul nr. 40. Tipuri de obiective turistice

Nr.	Județ	Localitate	Obiectiv turistic	Tip obiectiv
1.	Sibiu	Sat Buia; comuna Șeica Mare	Castelul familiei Bolyai	ruine
2.		Sat Buia; comuna Șeica Mare	Biserica evanghelică	așezământ de cult
.		Sat Șeica Mare; comuna Șeica Mare	Biserica evanghelică	așezământ de cult
4.		Slimnic	Cetatea Slimnicului	ruine
5.		Slimnic	Biserica evanghelică	așezământ de cult
6.		Com. Loameș	Vulcanii Noroioși de la Hasag	obiectiv natural
7.		Șeica Mare	Punct belvedere	obiectiv natural
8.		Șeica Mare	Punct belvedere	obiectiv natural
9.		Șeica Mare	Punct belvedere	obiectiv natural

Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere este prezentă în Anexa nr. 3.19 la Planului de management.5. ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
În cadrul procesului de elaborare a Planului de management identificarea activităților cu impact asupra ariei naturale protejate este o etapă critică, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activitățile și regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ adresează efectele negative ale acestor activități, în vederea micșorării, eliminării sau compensării efectelor acestora și/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată. Totodată măsurile de management pot fi adaptate în funcție de intensitatea efectului activităților cu impact asupra ariei naturale protejate, în sensul în care pentru o aceeași activitate, măsurile de management pot diferi dacă intensitatea impactului este ridicată față de măsurile de management pentru aceeași activitate dar cu intensitate scăzută a impactului.
Din punct de vedere al temporalității activităților cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale și amenințări viitoare. Definițiile acestor două categorii sunt următoarele:
Presiune actuală - P - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă.
Amenințare viitoare - A - acea activitate cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.
Identificarea activităților pentru evaluarea impacturilor s-a realizat pe baza nomenclatorului propus de ANPM în parteneriat cu MMSC în cadrul proiectului "Sistem Integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Ecologice Natura 2000 - SINCRON", și preluat de Ordinul nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate.5.1. Lista activităților cu potențial impact
În mod firesc, nu toate obiectivele de investiții sau nu toate aceste activități antropice desfășurate, sau eventual propuse, pe raza sitului, produc sau pot produce efecte negative asupra stării de conservare a ariilor naturale protejate vizate.5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
În urma activităților specifice de investigare a activităților cu impact antropic asupra sitului ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud au fost identificate un număr de 11 presiuni actuale și 5 amenințări viitoare asupra habitatelor de interes comunitar.
Tabelul nr. 41. Tabelul A: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A04.02.01. Pășunatul neintensiv al vacilor
	Detalii	-la nivelul sitului se practică pășunatul neintensiv; -activitatea de pășunat se desfășoară inclusiv în perimetrele de interes conservativ având un impact scăzut asupra habitatelor de pajiște vizate de proiect. -pășunatul început primăvara devremecontribuie în mod direct și indirect la degradarea covorului vegetal și implicit, la degradarea solului. -în perimetrul analizat s-a constatat că pășunatul se face pe suprafețele ocupate de asociația Agrostio-Festucetum valesiacae din habitatul 6240* și asociația Polygalo majoris- Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
A.2.	Presiune actuală	A04.02.02. Pășunatul neintensiv al oilor
	Detalii	-în extremitatea sud-estică a sitului există două stâne, iar în vecinătatea nord-estică o altă stână. -se practică pășunatul extensiv liber și pășunatul dirijat. -în perioadele în care producția de masă verde depășește necesarul animalelor, pășunatul se face selectiv, speciile de graminee și leguminoase valoroase dispar, fiind consumate în mod repetat, iar buruienile ajung să facă semințe și să domine cu timpul în covorul ierbos. - în perimetrul analizat s-a constatat că pășunatul se face pe suprafețele ocupate de asociația Agrostio-Festucetum valesiacae din habitatul 6240* și asociația Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
A.3.	Presiune actuală	A06.01.01. Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producția de alimente
	Detalii	- în sit se practică agricultura: culturi cerealiere, cum ar fi grâu și porumb, plante tehnice - floarea-soarelui și altele. - cultivarea excesivă a terenurilor agricole, utilizarea pesticidelor și altele, duce la poluarea difuză a apelor de suprafață. - substanțele chimice folosite în agricultură pot ajunge în corpurile de apă de suprafață prin scurgere la suprafață, percolare, infiltrare și altele asemenea. - poluarea și încărcarea cu nutrienți - azot și fosfor, determină pierderi de biodiversitate și produc degradarea ecosistemelor. Presiune scăzută – S - habitatele 6210* și 6240*.
A.4.	Presiune actuală	A11. Alte activități agricole decât cele listate mai sus
	Detalii	- în extremitatea sud-estică a sitului, ca și în vecinătatea nord-estică există plantații de pomi fructiferi. - folosirea unor substanțe chimice pentru tratamentele fitosanitare poate determina creșterea gradului de poluare și o modificare a proprietăților fizico-chimice ale solului. Presiune Scăzută (S) - habitatul 6210*.
A.5.	Presiune actuală	D01.01. Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
	Detalii	- potecile pentru animale străbat suprafața sitului; efectele utilizării acestor poteci sunt tasarea solului, răspândirea speciilor invazive, ruderalizarea pajiștilor. - drumurile de pământ către stânele și terenurile agricole din sit, au condus la afectarea substratului vegetal datorită eroziunii și la pierderea unor mici suprafețe din habitatele de pajiște. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210*, 6240*.
A.6	Presiune actuală	E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj
	Detalii	- existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
A.7.	Presiune actuală	H05.01. Gunoiul și deșeurile solide
	Detalii	- gunoiul și materialele rezultate din demolări - moloz, resturi de cărămizi și altele au fost observate la limita sud-vestică a sitului. Acestea produc poluarea aerului și a apelor de suprafață. Presiune Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*.
A.8.	Presiune actuală	I01. Specii invazive non-native /alogene
	Detalii	- dezvoltarea speciilor invazive non-native conduce la o degradare a structurii asociațiilor vegetale și habitatelor. – una dintre cele mai mari amenințări la adresa biodiversității o constituie invazia unor specii alohtone. -au fost identificate mai multe specii de plante invazive, non-native, adventive, dintre care cea mai mare răspândire o au speciile invasive alohtone: Erigeron annuus ssp. septentrionalis și Xanthium italicum care au fost observate în pajiști, în apropierea culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210*, 6240* și 62C0*.
A.9.	Presiune actuală	I02. Specii native (indigene) problematice
	Detalii	- anumite suprafețe din habitatele 6210* și 6240* sunt invadate de specii ca Phragmites australis și Urtica dioica. Astfel, trestia - Phragmites australis, a fost observată în special în locurile permanent umede din jurul izvoarelor și pe valea din centrul sitului, dar și pe versanții cu expoziție sudică. Populații compacte de urzică - Urtica dioica, au fost observate în locurile târlite. Presiune Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*.
A.10.	Presiune actuală	J01.01. Incendii
	Detalii	-incendiile, sub forma suprafețelor de vegetație incendiate sau sub forma focului de tabără, respectiv vetre de foc, pot avea consecințe majore asupra regenerării naturale dar și asupra stării de conservare a habitatelor. -focul făcut în habitatul 6210* afectează starea de conservare a habitatului. -la momentul realizării studiilor de teren, presiunea se manifesta în mai multe locuri, la nivelul ariei protejate, fiind observată o vatră de foc pe versantul din colțul nord-vestic al sitului și vegetație incendiată în zona ocupată de habitatul 6210* aproape de stâlpul de electricitate. Presiune Medie (M) - habitatul 6210*.
A.11.	Presiune actuală	K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune
	Detalii	- succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. Presiune Medie (M) - habitatul 62C0*.

5.1.2. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 42. Tabelul B: Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	A02.03. Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
	Detalii	- în partea centrală a sitului au fost observate numeroase suprafețe de teren ocupate de culturi de porumb și alte suprafețe abandonate care în prezent erau ocupate cu buruieni, ceea ce înseamnă că suprafețele ocupate de terenuri cultivate au fost mai mari. Amenințare Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
B.2.	Amenințare viitoare	B01.02. Plantare artificială, pe teren deschis, copaci nenativi
	Detalii	- au fost observate plantații de salcâm - Robinia pseudoacacia, în extremitatea sud-vestică și nord-estică a sitului. Specia poate scăpa de sub control, se poate înmulți și deveni invazivă, ocupând teren în defavoarea pajiștilor. Amenințare Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
B.3.	Amenințare viitoare	I01. Specii invazive non-native, alogene
	Detalii	- Robinia pseudoacacia plantată pentru fixarea versanților poate scăpa de sub control și deveni invazivă. În felul acesta se poate deteriora și reduce suprafața habitatelor naturale. - dezvoltarea speciilor invazive non-native conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale și habitatelor. Amenințare Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*.
B.4	Amenințare viitoare	I02. Specii native problematice
	Detalii	- specia Phragmites australis care a fost observată într-un număr mare de exemplare în locurile permanent umede din jurul izvoarelor, pe valea din centrul sitului și pe versanții sudici se poate extinde mai mult, ocupând suprafețe mari din habitatele de pajiște. - ca urmare a creșterii gradului de ruderalizare și specia Urtica dioica care a fost observată în locurile târlite se poate dezvolta și în alte zone. Amenințare Ridicată (R) - habitatele 6210* și 6240*.
B.5.	Amenințare viitoare	K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune
	Detalii	- succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. Amenințare Scăzută (S) – habitatul 6240* Amenințare Ridicată (R) – habitatul 62C0*.

5.2. Hărțile activităților cu potențial impact5.2.1. Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 43. Tabelul C: Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod	Parametru	Descriere
A.1.	Presiune actuală	A04.02.01. Pășunatul neintensiv al vacilor
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii A04.02.01 este prezentată în Anexa 3.20.1. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	La momentul realizării studiilor de teren, presiunea se manifesta redus la nivelul ariei protejate, fiind observată în zonele marginale și în zona centrală a sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240*, în locurile respective, din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locurile respective, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
C.4.	Detalii	-pășunatul se face pe suprafețe din sit unde pajiștile au compoziție bună în specii cu valoare pastorală ridicată; -această activitate se face în toată perioada activă de vegetație a plantelor, adică de primăvara devreme până la începerea înghețului, și este un pășunat mixt, astfel că efectul negativ exercitat asupra vegetației este mult potențat. -pășunatul necontrolat a influențat atât aspectul covorului vegetal cât și gradul de acoperire cu vegetație. În perimetrul analizat s-a constatat că pășunatul se face pe suprafețele ocupate de asociațiile Agrostio-Festucetum valesiacae din habitatul 6240* și Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*. -în sit, habitatul 6240* este reprezentat de fitocenoze ce aparțin asociațiilor: -Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevič și colaboratorii, 1955 – fragmente de habitat care sunt pășunate. -Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniță și colaboratorii, 1992 – sinonim cu Chrysopogonetum grylli moldavicum Bârcă 1973. Fragmentele de habitat ocupate de cenozele asociației sunt numeroase, nu sunt pășunate și nici nu sunt utilizate ca fâneață. -Stipetum capillatae – Hueck, 193; Krausch, 1961 – cenoze care vin în contact cu habitatul 6210*; asociația Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati. Aceste fragmente de habitat nu sunt pășunate și nici utilizate ca fâneață. Ele apar ca insule de dimensiuni reduse în cadrul habitatului 6240*. Habitatul 62C0* este reprezentat în teritoriu de asociațiile: -Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941 – fragmente care nu sunt pășunate; -Stipetum pulcherrimae Soó, 1942 – fragmente care nu sunt pășunate; -Elytrigietum hispidi -Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988 – fragmente care nu sunt pășunate.
A.2.	Presiune actuală	A04.02.02. Pășunatul neintensiv al oilor
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii A04.02.02 este prezentată în Anexa 3.20.2. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	La momentul realizării studiilor de teren, presiunea se manifesta redus la nivelul ariei protejate, fiind observată în zona centrală a sitului, dar și în zonele marginale.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240*, în locurile respective, din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locurile respective, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
C.4.	Detalii	-pășunatul se face pe suprafețe din sit unde pajiștile au compoziție bună în specii cu valoare pastorală ridicată; -pășunatul necontrolat a influențat atât aspectul covorului vegetal cât și gradul de acoperire cu vegetație. În perimetrul analizat s-a constatat că pășunatul se face pe suprafețele ocupate de asociațiile Agrostio-Festucetum valesiacae din habitatul 6240* și Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*.
A.3.	Presiune actuală	A06.01.01. Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producția de alimente
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii A06.01.01 este prezentată în Anexa 3.20.3. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	La momentul realizării studiilor de teren, presiunea se manifesta redus la nivelul ariei protejate. În zonele limitrofe sitului și chiar în sit se practică agricultura: culturi cerealiere - grâu, porumb, plante tehnice - floarea-soarelui.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
C.4.	Detalii	-în zonele limitrofe sitului și chiar în sit se practică agricultura: culturi cerealiere - grâu, porumb, plante tehnice - floarea- soarelui. -culturile au fost observate în zonele limitrofe sitului la limitele estică, sudică, nordică și în zona centrală a sitului. Această activitate poate deveni o amenințare dacă se va face conversia terenurilor - culturi în detrimentul pajiștilor.
A.4.	Presiune actuală	A11. Alte activități agricole decât cele listate mai sus
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii A11 este prezentată în Anexa 3.20.4. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Presiunea a fost identificată în cazul habitatului 6210* în partea sud-estică a sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatul 6210*. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locurile respective, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatul 6210*.
C.4.	Detalii	- în cazul plantațiilor sunt necesare lucrări agricole de întreținere - tăieri în uscat, prașile mecanice, tratamente fitosanitare, recoltare, fertilizarea solului. - tratamentele fitosanitare aplicate pot avea efecte negative asupra solului, determinând o modificare a proprietăților fizico- chimice ale solului.
A.5.	Presiune actuală	D01.01. Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii D01.01 este prezentată în Anexa 3.20.5. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Exceptând dealurile din partea nordică a sitului, toată suprafața sitului este străbătută de poteci.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
C.4.	Detalii	- drumurile, potecile fragmentează habitatele, tasează solurile, favorizează răspândirea speciilor invazive, duc la ruderalizarea pajiștii.
A.6.	Presiune actuală	E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii E04.01 este prezentată în Anexa 3.20.6. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Zona sud-estică a sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
C.4.	Detalii	- existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive.
A.7.	Presiune actuală	H05.01. Gunoiul și deșeurile solide
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii H05.01 este prezentată în Anexa 3.20.7. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Zona sud-vestică a sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
C.4.	Detalii	Gunoi și materiale rezultate din demolări, precum moloz, resturi de cărămizi și altele asemenea, au fost observate la limita vestică a sitului. Acestea produc poluarea aerului și a apelor de suprafață.
A.8.	Presiune actuală	I01. Specii invazive non-native, alogene
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii I01 este prezentată în Anexa 3.20.8. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Specii invazive non-native – specii alogene, au fost observate în zona centrală a sitului, în apropierea sitului și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate; în jumătatea estică și nord-estică a sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210*, 6240* și 62C0* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210*, 6240* și 62C0*.
C.4.	Detalii	- specii invazive alohtone: Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum au fost observate în apropierea culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate, în zona centrală a sitului și în pajiștile din sit.
A.9.	Presiune actuală	I02. Specii native problematice
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii I02 este prezentată în Anexa 3.20.9. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Presiunea a fost observată în zona centrală a sitului, în apropierea și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. În zona central nordică pe valea cu direcție sud-est – nord-vest. În colțul sud-estic al sitului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ mediu pentru habitatele 6210* și 6240*. Presiune Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*.
C.4.	Detalii	- în zona centrală a sitului, în apropierea sitului și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. - în zona central nordică există o vale cu direcție sud-est – nord- vest care este colmatată și unde abundă Phragmites australis, Mentha longifolia, Urtica dioica. - de asemenea, colțul sud-estic al sitului este presărat cu izvoare de pantă în jurul cărora specia Phragmites australis se dezvoltă abundent în detrimentul pajiștilor.
A.10	Presiune actuală	J01.01. Incendii
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii J01.01 este prezentată în Anexa 3.20.10. la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	La momentul realizării studiilor de teren, presiunea se manifesta redus la nivelul ariei protejate fiind observată o vatră de foc și vegetație incendiată.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatul 6210*, în locul respectiv din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatul 6210*.
C.4.	Detalii	- incendierea accidentală/naturală sau intenționată pune în pericol suprafața ocupată de habitat în situl ROSCI0431. Focul făcut în aria naturală protejată afectează starea de conservare a habitatului 6210*. - la momentul realizării studiilor de teren, presiunea se manifestă în mai multe locuri, la nivelul ariei protejate, fiind observată o vatră de foc pe versantul din colțul nord-vestic al sitului și vegetație incendiată în zona ocupată de habitatul 6210* aproape de stâlpul de electricitate.
A.11	Presiune actuală	K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune
C.1.	Localizarea presiunii actuale [geometrie]	Harta presiunii K02.01 este prezentată în Anexa 3.20.11 la Planul de management.
C.2.	Localizarea presiunii actuale [descriere]	Presiunea a fost observată în special în zona centrală a sitului, dar și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a habitatului. S-a constatat că cca 25% din suprafața habitatului este afectată din punct de vedere al structurii și funcțiilor habitatului.
C.3.	Intensitatea presiunii actuale	Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ mediu pentru habitatul 62C0*. Presiune Medie (M) - habitatul 62C0*.
C.4.	Detalii	- presiunea a fost observată în cazul suprafețelor ocupate de habitat pe coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a habitatului.

Harta tuturor presiunilor identificate la nivelul ariei naturale protejate este prezentă în Anexa 3.20.12 la Planul de management.5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Tabelul nr. 44. Tabelul D: lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	A02.03. Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării A02.03 este prezentată în Anexa 3.21.1. la Planul de management.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Zona centrală a sitului
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Amenințarea viitoare poate avea un impact semnificativ negativ scăzut în locurile respective din aria naturală protejată. Amenințare Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
D.4.	Detalii	- dacă pe viitor se va mări suprafața cultivată în sit, pentru că există terenuri proprietate privată, se va reduce suprafața habitatelor.
B.2.	Amenințare viitoare	B01.02. Plantare artificială, pe teren deschis, copaci nenativi
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării B01.02 este prezentată în Anexa 3.21.2. la Planul de management.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Plantațiile de Robinia pseudoacacia din sit.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Amenințarea viitoare are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Amenințare Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*.
D.4.	Detalii	- salcâmul este o specie invazivă și este posibil a se înmulți necontrolat pe pășunile din sit.
B.3.	Amenințare viitoare	I01. Specii invazive non-native
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării I01 este prezentată în Anexa 3.21.3. la Planul de management.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Jumătatea estică și nord-estică a sitului.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Amenințarea viitoare poate avea un impact semnificativ negativ mediu în locurile respective din aria naturală protejată. Amenințare Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*.
D.4.	Detalii	-specia Robinia pseudoacacia are o capacitate de înmulțire excelentă și poate concura cu speciile autohtone câștigând teren în defavoarea acestora. -dezvoltarea speciilor invazive non-native conduce la o degradare a structurii asociațiilor vegetale și habitatelor. - înmulțirea speciile alohtone care invadează habitatele poate determina deteriorarea structurii caracteristice și specifice a acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native.
B.4.	Amenințare viitoare	I02. Specii native, indigene, problematice
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării I02 este prezentată în Anexa 3.21.4. la Planul de management.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	În zona centrală a sitului, în apropierea și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. În zona central nordică pe valea cu direcție sud-est – nord-vest. În colțul sud-estic al sitului.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Amenințarea viitoare poate avea un impact semnificativ negativ ridicat în locurile respective din aria naturală protejată. Amenințare Ridicată (R) - habitatele 6210* și 6240*.
D.4.	Detalii	-speciile native problematice se pot extinde și în alte zone din sit, invadând habitatele de pajiște pe suprafețele respective. -în zona central nordică există o vale cu direcție sud-est – nord-vest, care este colmatată și unde abundă Phragmites australis, Mentha longifolia, Urtica dioica. -colțul sud-estic al sitului este presărat cu izvoare de pantă în jurul cărora specia Phragmites australis se dezvoltă abundent în detrimentul pajiștilor și în viitor ar putea afecta suprafața habitatelor 6210* și 6240*.
B.5.	Amenințare viitoare	K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune
D.1.	Localizarea amenințării viitoare [geometrie]	Harta amenințării K02.01 este prezentată în Anexa 3.21.5. la Planul de management.
D.2.	Localizarea amenințării viitoare [descriere]	Zona centrală a sitului și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a habitatului 62C0*.
D.3.	Intensitatea amenințării viitoare	Scăzută (S) - habitatul 6240*- Amenințarea scăzută poate avea un impact semnificativ negativ scăzut în locurile respective din aria naturală protejată. Ridicată (R) - habitatul 62C0*- amenințarea viitoare care poate avea au un impact semnificativ negativ ridicat, în locul respectiv, din aria naturală protejată.
D.4.	Detalii	- amenințarea se poate manifesta în cazul suprafețelor ocupate de habitatul 6240* în zona centrală a sitului și în cazul habitatului 62C0* pe coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a habitatului.

Harta tuturor amenințărilor identificate la nivelul ariei naturale protejate este prezentă în Anexa 3.21.6. la Planul de management.5.3. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
Tabelul nr. 45. Tabelul G: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate

Cod	Parametru	Descriere
A.1	Presiune actuală	A. Agricultura A04. Pășunatul A04.02. Pășunatul neintensiv A04.02.01. Pășunatul neintensiv al vacilor A04.02.02. Pășunatul neintensiv al oilor A06.01.01. Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producția de alimente A11. Alte activități agricole decât cele listate mai sus D. Rețele de comunicații D01. Drumuri, poteci și căi frate D01.01. Poteci, trasee, trasee pentru ciclism E. Urbanizare, dezvoltare rezidențială și comercială E04. Infrastructuri, construcții în peisaj E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj H. Poluare H05. Poluarea solului și deșeurile solide , cu excepția evacuărilor H05.01. Gunoiul și deșeurile solide I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01. Specii invazive non-native, alogene I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I02. Specii native, indigene, problematice J. Modificări ale sistemului natural J01. Focul și combaterea incendiilor J01.01. Incendii
G.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2	Codul unic al tipului de habitat	6210*
G.3	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunilor asupra habitatului 6210* este prezentată în Anexa 3.22.1.1 la Planul de management.
G.4	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	A04.02.01: în colțul sud-vestic al sitului. A04.02.02: în partea sud-vestică, centrală și sud-estică. A06.01.01: în zona centrală a sitului. A11: în partea sud-estică a sitului. D01.01: pe toată suprafața habitatului din jurul potecilor, drumurilor. E04.01: în zona sudică a sitului. H05.01: în partea sud-vestică a sitului. I01: în jumătatea nord-estică a sitului, în habitatul 6210*. I02:în zona central nordică pe valea cu direcție sud-est – nord-vest. J01.01: pe versantul din colțul nord-vestic al sitului și în zona centrală ocupată de habitatul 6210*, aproape de stâlpul de electricitate.
G.5	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S): presiunea A04.02.01, A04.02.02, A06.01.01, A11, D01.01, E04.01, H05.01, I01 Medie (M): presiunea I02, J01.01
G.6	Confidențialitate	Informații publice
G.7	Detalii	-pășunatul neintensiv al vacilor, în lipsa unei supravegheri a întregii zone, se desfășoară inclusiv în perimetrele de interes conservativ având în general un impact negativ scăzut asupra habitatelor de pajiște vizate de proiect. -față de pășunatul cu ovine, pășunatul neintensiv cu vaci are o influență mai mică asupra habitatelor de interes din sit, având în vedere numărul de animale mai scăzut și modul diferit de hrănire a bovinelor, însă suprapășunatul cu efective mari de vaci și pe suprafețe reduse, poate avea consecințe grave asupra habitatelor. -în perimetrul analizat s-a constatat că pășunatul se face pe suprafețele ocupate de asociația Polygalo majoris- Brachypodietum pinnati din 6210* și asociația Agrostio- Festucetum valesiacae din habitatul 6240*. -pășunatul neintensiv al oilor, se desfășoară inclusiv în perimetrele de interes conservativ având în general un impact negativ scăzut asupra habitatelor de pajiște vizate de proiect. -pășunatul tradițional moderat, cu efective reduse și practicat în scheme de rotație și respectând perioadele de repaos necesare pentru regenerarea vegetației poate face în continuare obiectul unui management sustenabil în zonele indicate. -în perimetrul analizat s-a constatat că pășunatul se face pe suprafețele ocupate de asociația Polygalo majoris- Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*. -presiunea A06.01.01: Această activitate poate deveni o amenințare dacă se va face conversia terenurilor -culturi în detrimentul pajiștilor. -în cazul plantațiilor sunt necesare lucrări agricole de întreținere - tăieri în uscat, prașile mecanice, tratamente fitosanitare, recoltare, fertilizarea solului și altele. -folosirea unor substanțe chimice pentru tratamentele fitosanitare poate determina creșterea gradului de poluare și o modificare a proprietăților fizico-chimice ale solului. -poluarea și încărcarea cu nutrienți - azot și fosfor, determină pierderi de biodiversitate și produc degradarea ecosistemelor. -drumurile, potecile fragmentează habitatele, tasează solurile, favorizează răspândirea speciilor invazive, duc la ruderalizarea pajiștii. -existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Totuși, distanța dintre acestea este destul de mare, astfel că impactul asupra habitatului este nesemnificativ. -gunoi și materiale rezultate din demolări - moloz, resturi de cărămizi și altele, au fost observate la limita sud-vestică a sitului. Acestea produc poluarea aerului și a apelor de suprafață. -specii invazive alohtone: Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum au fost observate în apropierea culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate, dar și în interiorul habitatului 6210*. -în zona centrală a sitului, în apropierea și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. În zona central nordică există o vale cu direcție sud-est – nord-vest care este colmatată și unde abundă Phragmites australis, Mentha longifolia, Urtica dioica. De asemenea, colțul sud-estic al sitului este presărat cu izvoare de pantă în jurul cărora specia Phragmites australis se dezvoltă abundent în detrimentul pajiștilor. -incendierea accidentală sau intenționată pune în pericol suprafața ocupată de habitat în situl ROSCI0431. Focul făcut în aria naturală protejată afectează starea de conservare a habitatului 6210*.
A.2	Presiune actuală	A. Agricultura A04.02. Pășunatul neintensiv A.04.02.01. Pășunatul neintensiv al vacilor A04.02.02. Pășunatul neintensiv al oilor A06. Culturi anuale și perene nelemnoase A06.01. Culturi anuale pentru producția de alimente A06.01.01. Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producția de alimente A11. Alte activități agricole decât cele listate mai sus D. Rețele de comunicații D01. Drumuri, poteci și căi frate D01.01. Poteci, trasee, trasee pentru ciclism E. Urbanizare, dezvoltare rezidențială și comercială E04. Infrastructuri, construcții în peisaj E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj H. Poluare H05. Poluarea solului și deșeurile solide H05.01. Gunoiul și deșeurile solide I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01. Specii invazive non-native, alogene I02. Specii native, indigene, problematice
G.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2.	Codul unic al tipului de habitat	6240*
G.3.	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunilor asupra habitatului 6240* este prezentată în Anexa 3.22.1.2 la Planul de management.
G.4.	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	A.04.02.01: în colțul sud-vestic al sitului. A04.02.02: în partea sud-vestică, centrală și sud-estică. A06.01.01: limitele estică, sudică, nordică și în zona centrală a sitului. A11: în partea sudică a sitului. D01.01: exceptând dealurile din partea nordică a sitului, pe toată suprafața. E04.01: zona sud-estică. H05.01: în partea sud-vestică a sitului. I01.în jumătatea nord-estică a sitului. I02. în zona central nordică pe valea cu direcție SE-NV.
G.5.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S): pentru presiunile: A.04.02.01, A04.02.02, A06.01.01, A11, D01.01, E04.01, H05.01, I01. Medie (M): pentru presiunea I02.
G.6.	Confidențialitate	Date publice
G.7.	Detalii	-A04.02.01 și A04.02.02: Se practică pășunatul extensiv liber și pășunatul dirijat. În perimetrul analizat s-a constatat că pășunatul se face pe suprafețele ocupate de as. Agrostio-Festucetum valesiacae din habitatul 6240*. -A06.01.01: Această activitate poate deveni o amenințare dacă se va face conversia terenurilor, culturi în detrimentul pajiștilor. -A11: În cazul plantațiilor sunt necesare lucrări agricole de întreținere: tăieri în uscat, prașile mecanice, tratamente fitosanitare, recoltare, fertilizarea solului. Fertilizarea solului și folosirea unor substanțe chimice pentru tratamentele fitosanitare poate determina creșterea gradului de poluare și o modificare a proprietăților fizico-chimice ale solului. -D01.01: Drumurile, potecile fragmentează habitatele, tasează solurile, favorizează răspândirea speciilor invazive, duc la ruderalizarea pajiștii. -E04.01: Existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Totuși, distanța dintre acestea este destul de mare, astfel că impactul asupra habitatului este nesemnificativ. -H05.01: Gunoi și materiale rezultate din demolări au fost observate la limita sud-vestică a sitului. Acestea produc: -poluarea aerului; -poluarea apelor de suprafață. -I01: Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum au fost observate în apropierea culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate. -I02: În zona centrală a sitului, în apropierea și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. În zona central nordică există o vale cu direcție SE-NV care este colmatată și unde abundă Phragmites australis, Mentha longifolia, Urtica dioica.
A.3	Presiune actuală	I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01. Specii invazive non-native, alogene K. Procesele naturale biotice și abiotice, fără catastrofe K02. Evoluție biocenotică, succesiune K02.01. Schimbarea compoziției de specii , succesiune
G.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
G.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
G.3.	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta presiunilor asupra habitatului 62C0* este prezentată în Anexa 3.22.1.3 la Planul de management
G.4.	Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere]	I01: în partea sud-vestică a sitului. K02.01: în zona centrală a sitului, dar și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a sitului.
G.5.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat	Scăzută (S): pentru presiunea: I01. Medie (M): pentru presiunea K02.01.
G.6.	Confidențialitate	Date publice
G.7.	Detalii	- I01: Erigeron annuus ssp. septentrionalis, care poate deveni o amenințare pentru acest habitat dacă se înmulțește necontrolat. - K02.01: Succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice.

5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate
Tabelul nr. 46. Tabelul H: Evaluarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipurilor de habitate

Cod	Parametru	Descriere
B.1.	Amenințare viitoare	A. Agricultura A02. Modificarea practicilor de cultivare A02.03. Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile B. Silvicultura B01. Plantarea de pădure pe teren deschis B01.02. Plantare artificială, pe teren deschis, copaci nenativi I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01. Specii invazive non-native, alogene I02. Specii native, indigene problematice
H.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
H.2.	Codul unic al tipului de habitat	6210*
H.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta amenințărilor asupra habitatului 6210* este prezentată în Anexa 3.22.2.1 la Planul de management
H.4.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	A02.03: în partea centrală a sitului au fost observate numeroase suprafețe de teren ocupate de culturi de porumb și alte suprafețe abandonate care în prezent sunt ocupate cu buruieni, suprafețe care ar putea fi extinse în viitor. B01.02: în extremitatea sud-estică și nordică a sitului în jumătatea N-E a sitului. în zona centrală a sitului, în zona central nordică pe valea cu direcție SE-NV și în colțul sud-estic al sitului. viitor. B01.02: în extremitatea sud-estică și nordică a sitului. I01: în jumătatea N-E a sitului. I02: în zona centrală a sitului, în zona central nordică pe valea cu direcție SE-NV și în colțul sud-estic al sitului.
H.5.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Scăzută (S): amenințarea A02.03, B01.02 Medie (M): amenințarea I01, I02
H.6.	Confidențialitate	Informații publice
H.7.	Detalii	- A02.03: Dacă pe viitor se va mări suprafața cultivată în sit, pentru că există terenuri proprietate privată, se va reduce suprafața habitatelor. - B01.02: Salcâmul este o specie invazivă și este posibil a se înmulți necontrolat pe pășunile din sit. - I01: Specia Robinia pseudoacacia are o capacitate de înmulțire excelentă și poate concura cu speciile autohtone câștigând teren în defavoarea acestora. Dezvoltarea speciilor invazive non-native conduce la o degradare a structurii asociațiilor vegetale și habitatelor. Este bine cunoscut faptul că una dintre cele mai mari amenințări la adresa biodiversității o constituie invazia unor specii alohtone. Înmulțirea speciile alohtone care invadează habitatele poate determina deteriorarea structurii caracteristice și specifice a acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. - I02: Speciile native problematice tind să ocupe suprafețe din ce în ce mai mari în anumite zone din sit, ceea ce reprezintă o potențială amenințare asupra habitatelor din aria naturală protejată. Dezvoltarea speciilor native cu potențial invaziv conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale tipice habitatului 6210*.
B.2.	Amenințare viitoare	A. Agricultura A02. Modificarea practicilor de cultivare A02.03. Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile B. Silvicultura B01. Plantarea de pădure pe teren deschis B01.02. Plantare artificială, pe teren deschis, copaci nenativi I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01. Specii invazive non-native, alogene I02. Specii native, indigene, problematice K. Procesele naturale biotice și abiotice, fără catastrofe K02. Evoluție biocenotică, succesiune K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune
H.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
H.2.	Codul unic al tipului de habitat	6240*
H.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta amenințărilor asupra habitatului 6240* este prezentată în Anexa 3.22.2.2 la Planul de management
H.4.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	A02.03: în partea centrală a sitului au fost observate numeroase suprafețe de teren ocupate de culturi de porumb și alte suprafețe abandonate care în prezent sunt ocupate cu buruieni, suprafețe care ar putea fi extinse în viitor. B01.02: în extremitatea sud-vestică și nordică a sitului. I01: în jumătatea N-E a sitului. I02: în zona centrală a sitului, în zona central nordică pe valea cu direcție SE-NV și în colțul sud-estic al sitului. K02.01: în partea centrală a sitului.
H.5.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Scăzută (S): amenințarea A02.03, B01.02, K02.01 Medie (M): amenințarea I01 Ridicată (R): amenințarea I02
H.6.	Confidențialitate	Date publice
H.7.	Detalii	- A02.03: Dacă pe viitor se va mări suprafața cultivată în sit, pentru că există terenuri proprietate privată, se va reduce suprafața habitatelor. - B01.02: Salcâmul este o specie invazivă și este posibil a se înmulți necontrolat pe pășunile din sit. - I01: Specia Robinia pseudoacacia are o capacitate de înmulțire excelentă și poate concura cu speciile autohtone câștigând teren în defavoarea acestora. Dezvoltarea speciilor invazive non-native conduce la o degradare a structurii asociațiilor vegetale și habitatelor. Este bine cunoscut faptul că una dintre cele mai mari amenințări la adresa biodiversității o constituie invazia unor specii alohtone. Înmulțirea speciile alohtone care invadează habitatele poate determina deteriorarea structurii caracteristice și specifice a acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. - I02: Speciile native problematice tind să ocupe suprafețe din ce în ce mai mari în anumite zone din sit, ceea ce reprezintă o potențială amenințare asupra habitatelor din aria naturală protejată. Dezvoltarea speciilor native cu potențial invaziv conduce la degradarea structurii asociațiilor vegetale tipice habitatului 6240*. - K02.01: Succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. În viitor este posibil să intervină o astfel de amenințare la adresa acestui habitat.
B.3.	Amenințare viitoare	K. Procesele naturale biotice și abiotice , fără catastrofe K02. Evoluție biocenotică, succesiune K02.01. Schimbarea compoziției de specii, succesiune
H.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
H.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
H.3.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [geometrie]	Harta amenințărilor asupra habitatului 62C0* este prezentată în Anexa 3.22.2.3 la Planul de management
H.4.	Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat [descriere]	Pentru amenințarea K02.01 Schimbarea compoziției de specii, succesiune: În partea centrală a sitului.
H.5.	Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra tipului de habitat	Ridicată (R) - Pentru amenințarea K02.01
H.6.	Confidențialitate	Date publice
H.7.	Detalii	- K02.01: Succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. În viitor este posibil ca această amenințare să determine o deteriorare accentuată a habitatului, ducând până la pierderi de habitat.

6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE
Evaluarea stării de conservare este esențială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activitățile și regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare.6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitate de interes conservativ
Prezentul plan de management se axează pe habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud. Conform Formularului Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud, habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarată aria naturală protejată și care vor fi evaluate din punct de vedere a stării de conservare, sunt următoarele:
● 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia);
● 6240* Pajiști stepice subpanonice;
● 62C0* Stepe ponto-sarmatice.
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat s-a realizat pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:
● suprafeței ocupate;
● structurii și funcțiilor sale specifice;
● perspectivelor sale în viitor.6.1.1. Habitatul 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia)6.1.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul nr. 47. E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.	Parametru	Descriere
E.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2	Codul unic al tipului de habitat	6210*
E.3	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	76,82 ha - valoare efectivă a suprafeței
E.4	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
E.5	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	0,05% - valori de 0-2% corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. • 130.000 ha - 1.300 kmp pe plan național, conform cu Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor din România - Simona Mihăilescu, Daniela Strat, Ion Cristea, Viorica Honciuc. Constanța: Editura Dobrogea, 2015.
E.6	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	Semnificativă.
E.7	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în Planul de management anterior	Nu există un plan de management anterior.
E.8	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	76,82 ha.
E.9	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Inventariere în teren și cartografiere.
E.10	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	”≈” - aproximativ egal.
E.11	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă.
E.12	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul.
E.13	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul.
E.14	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
E.15	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul.
E.16	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu este cazul.
E.17	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.
E.18	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”FV” - favorabilă.
E.19	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	Nu este cazul.
E.20	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	Nu este cazul.

Tabelul nr. 48. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.1.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul nr. 49. F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	6210*
F.3	Structura și funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.
F.4	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”FV” - favorabilă.
F.5	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul.
F.6	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul.

Tabelul nr. 50. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul nr. 51. G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	6210*
G.3	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă.
G.4	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”≈” - aproximativ egal.
G.5	Perspectivele tipului de habitat în viitor	FV - perspective bune.
G.6	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.
G.7	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Tabelul nr. 52. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.1.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
Tabelul nr. 53. H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	6210*
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	”FV” - favorabilă.
H.4.	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat	Nu este cazul.
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Nu este cazul.
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Starea globală de conservare a habitatului 6210* în aria naturală protejată este ”FV” - favorabilă. Analizând parametrii în funcție de care se evaluează starea globală de conservare a habitatului 6210* în aria naturală protejată s-a stabilit că: • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate este ”FV” - favorabilă; • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice este ”FV” - favorabilă și • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este ”FV” - favorabilă. Habitat cu suprafață stabilă, în ansamblu este stabil ca structură și funcții. Efectul cumulat al impacturilor antropice este redus și viabilitatea pe termen lung a habitatului este asigurată.

Tabelul nr. 54. 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.2. Habitatul 6240* Pajiști stepice subpanonice6.1.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul nr. 55. E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.	Parametru	Descriere
E.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2	Codul unic al tipului de habitat	6240*
E.3	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	46,46 ha - valoare efectivă a suprafeței
E.4	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
E.5	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	0,01% - valori de 0-2% corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. • 280.000 ha - 2800 kmp, pe plan național, conform cu Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor din România - Simona Mihăilescu, Daniela Strat, Ion Cristea, Viorica Honciuc. Constanța: Editura Dobrogea, 2015.
E.6	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	Semnificativă.
E.7	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în Planul de management anterior	Nu există un plan de management anterior.
E.8	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	46,46 ha.
E.9	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Inventariere în teren și cartografiere.
E.10	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	”≈” - aproximativ egal.
E.11	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă.
E.12	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul.
E.13	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul.
E.14	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
E.15	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul.
E.16	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu este cazul.
E.17	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.
E.18	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”FV” - favorabilă.
E.19	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	Nu este cazul.
E.20	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	Nu este cazul.

Tabelul nr. 56. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul nr. 57. F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	6240*
F.3.	Structura și funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice se află în condiții bune, fără deteriorări semnificative.
F.4.	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”FV” - favorabilă.
F.5.	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul.
F.6.	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul.

Tabelul nr. 58. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul nr. 59. G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	6240*
G.3	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă.
G.4	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”≈” - aproximativ egal.
G.5	Perspectivele tipului de habitat în viitor	FV - perspective bune.
G.6	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.
G.7	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată.

Tabelul nr. 60. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
Tabelul nr. 61. H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	6240*
H.7.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	”FV” - favorabilă.
H.8.	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat	Nu este cazul.
H.9.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Nu este cazul.
H.10.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Starea globală de conservare a habitatului 6240* în aria naturală protejată este ”FV” - favorabilă. Analizând parametrii în funcție de care se evaluează starea globală de conservare a habitatului 6240* în aria naturală protejată s-a stabilit că: • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate este ”FV” - favorabilă; • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice este ”FV” - favorabilă și • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este ”FV” - favorabilă. Habitat cu suprafață stabilă, în ansamblu este stabil ca structură și funcții. Efectul cumulat al impacturilor antropice este redus și viabilitatea pe termen lung a habitatului este asigurată.

Tabelul nr. 62. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.3. Habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice.6.1.3.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței acoperite de către tipul de habitat
Tabelul nr. 63. E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Nr.	Parametru	Descriere
E.1	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară
E.2	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
E.3	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	4,31 ha - valoare efectivă a suprafeței.
E.4	Calitatea datelor pentru suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
E.5	Raportul dintre suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată și suprafața ocupată de acesta la nivel național	0,002% - valori de 0-2% corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. • 170.000 ha - 1700 kmp pe plan național, conform cu Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor din România - Simona Mihăilescu, Daniela Strat, Ion Cristea, Viorica Honciuc. Constanța: Editura Dobrogea, 2015.
E.6	Suprafața ocupată de tipul de habitat în aria naturală comparată cu suprafața totală ocupată de acesta la nivel național	Nesemnificativă. Atunci când suprafața ocupată de tipul de habitat este mică și se poate considera ca fiind nesemnificativă la nivel național.
E.7	Suprafața reevaluată ocupată de tipul de habitat estimată în Planul de management anterior	Nu există un plan de management anterior.
E.8	Suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat în aria naturală protejată	5 ha.
E.9	Metodologia de apreciere a suprafeței de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat din aria naturală protejată	Inventariere în teren și cartografiere.
E.10	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă a tipului de habitat și suprafața actuală ocupată	”≈” - aproximativ egal
E.11	Tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	”0” - stabilă.
E.12	Reducerea suprafeței tipului de habitat se datorează restaurării altui tip de habitat	Nu este cazul.
E.13	Explicații asupra motivului descreșterii suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul.
E.14	Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței tipului de habitat	Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete.
E.15	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat	Nu este cazul.
E.16	Magnitudinea tendinței actuale a suprafeței tipului de habitat exprimată prin calificative	Nu este cazul.
E.17	Schimbări în tiparul de distribuție a suprafețelor tipului de habitat	Nu există schimbări în tiparul de distribuție al suprafețelor tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate sau acestea sunt nesemnificative.
E.18	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	”FV” - favorabilă.
E.19	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	Nu este cazul.
E.20	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate	Nu este cazul.

Tabelul nr. 64. Matricea 8) Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
X

6.1.3.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice tipului de habitat
Tabelul nr. 65. F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și funcțiilor sale specifice

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
F.3	Structura și funcțiile tipului de habitat	Structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, dar nici mai mult de 25% din suprafața tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale, incluzând și speciile sale tipice.
F.4	Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”U1” - nefavorabilă - inadecvată.
F.5	Tendința stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	”0” - este stabilă.
F.6	Detalii asupra stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice	Nu este cazul.

Tabelul nr. 66. Matricea 9) Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice habitatului

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	X

6.1.3.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul nr. 67. G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
G.3	Tendința viitoare a suprafeței tipului de habitat	”-” - descrescătoare.
G.4	Raportul dintre suprafața de referință pentru starea favorabilă și suprafața tipului de habitat în viitor	”
G.5	Perspectivele tipului de habitat în viitor	U1 - perspective inadecvate.
G.6	Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor	Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.
G.7	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat	Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată.

Tabelul nr. 68. Matricea 10) Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării Planului de management actual

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	X

6.1.3.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat
Tabelul nr. 69. H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Nr.	Parametru	Descriere
E.1.	Clasificarea tipului de habitat	EC - tip de habitat de importanță comunitară.
E.2.	Codul unic al tipului de habitat	62C0*
H.3.	Starea globală de conservare a tipului de habitat	”U1” - nefavorabilă - inadecvată.
H.4.	Tendința stării globale de conservare a tipului de habitat	”0” - este stabilă.
H.5.	Detalii asupra stării globale de conservare a tipului de habitat necunoscute	Nu este cazul.
H.6.	Descrierea stării globale de conservare a tipului de habitat în aria naturală protejată	Starea globală de conservare a habitatului 62C0* în aria naturală protejată este ”U1” - nefavorabilă - inadecvată. Analizând parametrii în funcție de care se evaluează starea globală de conservare a habitatului 62C0* în aria naturală protejată s-a stabilit că: • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeței ocupate este ”FV” - favorabilă; • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice este ”U1” - nefavorabilă - inadecvată și • Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare este U2 - perspective inadecvate. Habitat cu suprafață mică, structura și funcțiile tipului de habitat, incluzând și speciile sale tipice nu se află în condiții bune, circa 25% din suprafața tipului de habitat este deteriorată în ceea ce privește structura și funcțiile sale, incluzând și speciile sale tipice. Efectul cumulat al impacturilor antropice este mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat.

Tabelul nr. 70. Matricea 11) Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

Favorabilă	Nefavorabilă - inadecvată	Nefavorabilă - rea	Necunoscută
	X

6.2. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl
Tabelul nr. 71. Parametrii pentru habitatul 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (situri importante pentru orhidee)

Parametru	Unitatea de măsură	Valoarea țintă	Informații adiționale
Suprafață habitat	ha	76,82 (E8)	S-a considerat ca parametru scop atingerea unei suprafețe de 76,82 ha (valoarea efectivă a suprafeței, rezultată în urma studiilor de inventariere și cartare a habitatului).
Abundența speciilor edificatoare și caracteristice din abundența totală	%/25 mp	Cel puțin 50%	În sit, habitatul este reprezentat de fitocenoze care aparțin asociațiilor: - Festuco rupicolae - Brachypodietum pinnate; Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati; Danthonio-Brachypodietum pinnati Pe suprafețe mici mai apar și fitocenoze de Thymo pannonici- Stipetum stenophyllae. Brachypodium pinnatum este o specie cu indici de abundență-dominanță ridicați în fitocenozele din sit.
Suprafața de sol erodat/ neacoperit de vegetație	%/25 mp	Maxim 5%	Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte). Acest fapt poate fi atins prin reducerea încărcăturii de animale, prin excluderea de sub pășunat a zonelor cele mai abrupte și erodate, respectiv prin evitarea pășunatului habitatului în timpul și după perioadele ploioase când târlitul are efectele cele mai devastatoare.
Abundența speciilor invazive/ rudelare/ nitrofile în habitatul speciei	%/25 mp	0	Speciile alohtone care invadează habitatele pot fi responsabile de deteriorarea structurii caracteristice și specifice ale acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. Au fost identificate mai multe specii de plante invazive, non-native, adventive, dintre care cea mai mare răspândire o au speciile invazive alohtone: Erigeron annuus ssp. septentrionalis și Xanthium italicum care au fost observate în pajiști, în apropierea culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate. Eliminarea acestora în totalitate contribuie la menținerea habitatului în starea de conservare favorabilă.
Bogăția specifică	Număr specii/25 mp	40-50	Intervalul reprezintă numărul de specii prezente în general în habitate pajiști xerofile, facies cu tufărișuri raportat la 25 mp.
Înălțimea vegetației	cm	70-100 (120)	Înălțimea vegetației pentru o stare de conservare favorabilă este dată de înălțimea speciilor edificatoare, în acest caz Brachypodium pinnatum, Stipa stenophylla.
Suprafața cosită și/sau pășunată habitatului	ha	Toată suprafața habitatului cosită și pășunată conform legislației în vigoare.	Pentru prevenirea reducerii suprafețelor ocupate de acest tip de habitat este necesară dezvoltarea unui set de reguli stricte privind pășunatul pe suprafața sitului, armonizate cu amenajamentele pastorale locale.
Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri)	% / 25 mp	Maxim 15%	Închegarea tufărișurilor reprezintă o amenințare asupra pâlcurile abandonate ale habitatului, iar în zonele erodate s-a practicat fixarea solului prin plantarea unor specii invazive (Robinia pseudoacacia) și perpetuarea unor specii de arbuști (Prunus spinosa, Crataegus monogyna). Brachypodium pinnatum, specie edificatoare a acestor pajiști este o specie caracteristică marginilor de păduure.

Tabelul nr. 72. Parametrii pentru habitatul 6240* Pajiști stepice subpanonice

Parametru	Unitatea de măsură	Valoarea țintă	Informații adiționale
Suprafață habitat	ha	46,46 (E8)	S-a considerat ca parametru scop atingerea unei suprafețe de 46,46 ha (valoarea efectivă a suprafeței, rezultată în urma studiilor de inventariere și cartare a habitatului).
Abundența speciilor caracteristice habitatului din abundența totală	% / 25 mp	Cel puțin 50%	În sit, habitatul este reprezentat de fitocenoze ce aparțin asociațiilor: - Agrostio-Festucetum valesiacae; - Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli; Stipetum capillatae. Chrysopogon gryllus este o specie cu indici de abundență-dominanță ridicați în fitocenozele din sit.
Suprafața de sol erodat/ neacoperit de vegetație	%/ 25 mp	Maxim 5%	Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte). Acest fapt poate fi atins prin reducerea încărcăturii de animale, prin excluderea de sub pășunat a zonelor cele mai abrupte și erodate, respectiv prin evitarea pășunatului habitatului în timpul și după perioadele ploioase când târlitul are efectele cele mai devastatoare.
Abundența speciilor invazive/ rudelare/ nitrofile în habitatul speciei	% / 25 mp	0	Speciile alohtone care invadează habitatele pot fi responsabile de deteriorarea structurii caracteristice și specifice ale acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. Au fost identificate mai multe specii de plante invazive, non-native, adventive, dintre care cea mai mare răspândire o au speciile invazive alohtone: Erigeron annuus ssp. septentrionalis și Xanthium italicum care au fost observate în pajiști, în apropierea culturilor și pe suprafețele luate în cultură și apoi abandonate. Eliminarea acestora în totalitate contribuie la menținerea habitatului în starea de conservare favorabilă.
Bogăția specifică	Număr specii/ 25mp	40-60	Intervalul reprezintă numărul de specii în general în habitate de stepă din țară, raportată la 25 mp.
Înălțimea vegetației	cm	30 - 100 (150)	Înălțimea vegetației pentru o stare de conservare favorabilă este dată de înălțimea speciilor edificatoare, în acest caz Chrysopogon gryllus, Stipa capillata și Festuca valesiaca. Se consideră înălțimea vegetației măsurată în mijlocul lunii mai, în perioada în care vegetația se află în stadiul de înflorire.
Suprafața cosită și/sau pășunată habitatului	ha	46,46	Edificatorii acestor pajiști au valoare furajer bună, mai ales Festuca valesiaca. Pentru prevenirea reducerii suprafețelor ocupate de acest tip de habitat este necesară dezvoltarea unui set de reguli stricte privind pășunatul pe suprafața sitului, armonizate cu amenajamentele pastorale locale. Pășunatul este reglementat de legislația în vigoare.
Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri)	% / 25 mp	Maxim 5%	Închegarea tufărișurilor reprezintă o amenințare asupra pâlcurile abandonate ale habitatului, iar în zonele erodate s-a practicat fixarea solului prin plantarea unor specii invazive (Robinia pseudoacacia) și perpetuarea unor specii de arbuști (Prunus spinosa, Crataegus monogyna ).

Tabelul nr. 73. Parametrii pentru habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice

Parametru	Unitatea de măsură	Valoarea țintă	Informații adiționale
Suprafață habitat	ha	4,31 ha	S-a considerat ca parametru scop atingerea unei suprafețe de 46,46 ha (valoarea efectivă a suprafeței, rezultată în urma studiilor de inventariere și cartare a habitatului).
Abundența speciilor caracteristice habitatului din abundența totală	% / 25 mp	Cel puțin 50%	Habitatul este reprezentat în teritoriu de: Danthonio- Stipetum stenophyllae Ghișa 1941; Stipetum pulcherrimae; Elytrigietum hispidi.
Suprafața de sol erodat/ neacoperit de vegetație	%/ 25 mp	Maxim 5%	Habitatul se instalează de obicei pe soluri moderat erodate. Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte). Acest fapt poate fi atins prin reducerea încărcăturii de animale, prin excluderea de sub pășunat a zonelor cele mai abrupte și erodate, respectiv prin evitarea pășunatului habitatului în timpul și după perioadele ploioase când târlitul are efectele cele mai devastatoare.
Abundența speciilor invazive/ rudelare/ nitrofile în habitatul speciei	% / 25 mp	0	Speciile alohtone care invadează habitatele pot fi responsabile de deteriorarea structurii caracteristice și specifice ale acestora, deoarece provoacă scăderea densității sau chiar dispariția populațiilor de plante native. Eliminarea acestora în totalitate contribuie la menținerea habitatului în starea de conservare favorabilă.
Bogăția specifică	Număr specii/25 mp	40-50	Intervalul reprezintă numărul de specii în general în habitate de stepă din țară, raportată la 25 mp.
Înălțimea vegetației	cm	30 - 100	Înălțimea vegetației pentru o stare de conservare favorabilă este dată de înălțimea speciilor edificatoare, în acest caz Stipa stenophylla; Stipa pulcherrima; Elymus hispidus Se consideră înălțimea vegetației măsurată în mijlocul lunii mai, în perioada în care vegetația se află în stadiul de înflorire.
Suprafața cosită și/sau pășunată habitatului	ha	0	Aceste habitate nu se cosesc și nici nu sunt pășunate de animale, valoarea alimentară a speciilor edificatoare fiind redusă spre minim. Totuși, în lipsa unui pășunat se va produce o succesiune naturală spre habitatele cu care acestea vin în contact, astfel că, la intervale mai mari de timp ar trebui pășunate, dar cu o încărcătură minimă de animale.
Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri)	% / 25 mp	Maxim 5%	Închegarea tufărișurilor reprezintă o amenințare asupra pâlcurile abandonate ale habitatului, iar în zonele erodate s-a practicat fixarea solului prin plantarea unor specii invazive (Robinia pseudoacacia) și perpetuarea unor specii de arbuști (Prunus spinosa, Crataegus monogyna ).

7. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE DE MANAGEMENT7.1. Scopul Planului de Management pentru aria naturală protejată
A fost definit scopul Planului de management în sensul în care acesta reprezintă o afirmare a unei stări viitoare ideale pentru întreaga arie naturală protejată, pe termen lung, ca rezultat al implementării Planului de management.
Planul de management conduce în mod clar și logic spre atingerea Scopului declarat. Astfel Scopul Planului de management captează esența a ceea ce reprezintă aria naturală protejată, este clar și succint și permite tuturor celor implicați să împărtășească o viziune comună, unică asupra viitorului ariei naturale protejate.
Planul de management:
● furnizează informații de bază în descrierea rezervației;
● identifică activitatea de management ce trebuie urmată, obiectivele specifice ce pot fi astfel atinse;
● identifică acțiunile ce trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivelor;
● implementează politicile de conservare curente;
● identifică activitățile de monitoring necesare în realizarea obiectivelor de conservare;
● joacă rol de ghid și asigură continuitatea unui management eficace;
● este un instrument de comunicare și educație, promovează recunoașterea valorii biodiversității sitului.
Scopul prezentului Plan de Management este: Asigurarea și menținerea stării de conservare favorabilă a habitatelor pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud și a speciilor caracteristice acestora, în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale care se găsesc pe teritoriul sitului.7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități
O temă de management reprezintă o secțiune a Planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între ele. Obiectivele generale reprezintă țintele ce trebuie atinse pe termen lung, în urmărirea îndeplinirii scopului Planului de management. Obiectivele specifice reprezintă obiectivele pe termen scurt, care contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului de management.7.2.1. Obiective generale și specifice
Având în vedere complexitatea ariei naturale protejate vizate, atât din punct de vedere al atributelor pentru conservarea naturii, a resurselor naturale existente, dar și din punct de vedere al satisfacerii necesităților sistemului socio-uman în contextul dezvoltării durabile a comunităților locale, prin prezentul Plan de management au fost identificate următoarele teme și au fost asociate acestora următoarele obiective generale și obiective specifice:
Tabelul nr. 74. Obiective generale și specifice ale ariei naturale protejate vizate de Planul de management

Tema	Obiectiv general	Obiectiv specific
T1 - Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes conservativ)	OG1 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul menținerii/îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acestora.	OS1-1 - Menținerea stării de conservare favorabile a habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) OS1-1.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 76,82 ha.
		OS1-2 - Menținerea stării de conservare favorabile a habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice OS1-2.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 46,46 ha.
		OS1-3 - Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice OS1-3.1 - Conservarea suprafeței habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv creșterea suprafeței ocupate de la 4,3 ha la 5ha OS1-3.2 - Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 62C0* - Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia, prin menținerea a minim 75% a speciilor sale caracteristice și combaterea speciilor invazive Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum
T2 - Inventarierea / evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității	OG2 - Asigurarea bazei de informații/date referitoare la habitatele pentru care a fost declarată aria naturală protejată, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului	OS2-1 - Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora; OS2-2 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora.
T3 - Administrarea și managementul efectiv al ANP și asigurarea durabilității managementului	OG3 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate, cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes conservativ	OS3-1 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora; OS3-2 - Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management; OS3-3 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management și a logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate OS3-4 - Monitorizarea implementării Planului de management.
T4 - Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului	OG4 - Implicarea activă a tuturor factorilor interesați, creșterea gradului de conștientizare a publicului față de situl Natura 2000 și înțelegerea problemelor de mediu din zonă, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a zonei.	OS4-1 - Asigurarea unui management participativ al ariei naturale protejate prin implicarea activă a factorilor interesați în acțiunile de conservare a biodiversității; OS4-2 - Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la aria naturală protejată.
T5 – Utilizarea durabilă a resurselor naturale	OG5 - Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud	OS5-1 - Promovarea utilizării durabile a pajiștilor; OS5-2 - Promovarea unei dezvoltări urbanistice durabile a localităților aflate în vecinătatea ariei naturale protejate;
T6 - Turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale	OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei	OS6-1 - Promovarea valorilor sitului și a zonei de ansamblu a acestuia

7.2.2. Măsuri de management
Măsurile de conservare și management reprezintă totalitatea demersurilor/acțiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor specifice și sunt prezentate în continuare.
Tabelul nr. 75. Măsuri de management

Cod_MM	Impact - P/A		Măsura de management	Descriere
OG1 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul menținerii/îmbunătățirii stării de conservare favorabilă a acestora OS1-1 - Menținerea stării de conservare favorabile a habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco- Brometalia ) OS1-1.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 76,82 ha.
1.1.1.1 Menținerea categoriei de folosință a terenurilor	A02.03. Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile		Menținerea categoriei de folosință a terenurilor	Nu este permisă înlocuirea pajiștilor aflate ce constituie habitatul 6210* cu terenuri arabile, respectiv pajiștile din zona nord-vestică, nord-estică, sudică și centrală a sitului. Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile ar duce la pierderea unor suprafețe din habitatul 6210*.
1.1.1.2. Controlul pășunatului	A04.02.01 Pășunatul neintensiv al vacilor A04.02.02 Pășunatul neintensiv al oilor		Reglementarea practicilor agricole și zootehnice pastorale pe suprafața habitatului 6210*	Pășunatul pe pajiștile ce constituie habitatul 6210* este reglementat prin legislația în vigoare. Administratorul sitului va efectua controale periodice, în special în extremitatea sud-estică a sitului unde există două stâne și în vecinătatea nord-estică unde există o altă stână. Pășunatul în timpul iernii și primăvara timpuriu are efecte negative asupra habitatului, astfel această activitate este interzisă în perioada noiembrie - mai. Măsura vizează prevenirea apariției suprapășunatului cu vaci și oi. Pentru prevenirea reducerii suprafețelor ocupate de acest tip de habitat este necesară dezvoltarea unui set de reguli stricte privind pășunatul pe suprafața sitului. Prin aceasta se va diminua și răspândirea speciilor cu caracter ruderal și a unor specii indigene care în anumite condiții pot deveni problematice datorită faptului că se înmulțesc excesiv și ocupă noi teritorii.
1.1.1.3.Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului	A06.01.01 Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producția de alimente A11 Alte activități agricole decât cele listate mai sus		Controlul folosirii pesticidelor și îngrășămintelor pe terenurile agricole din apropierea habitatului, cu încurajarea agriculturii ecologice.	În vederea prevenirii poluării cu pesticide și îngrășăminte a ternurilor agricole din apropierea habitatului, Administratorul va realiza controale periodice. De asemenea, Administratorul sitului va realiza parteneriate cu proprietarii de teren agricol, precum și cei ai livezilor pentru nefolosirea pesticidelor, în special în extremitatea sud-estică a sitului, ca și în vecinătatea nord-estică, unde există plantații de pomi fructiferi. Administratorul va acorda produselor rezultate din agricultură marca „Produs în arie naturală protejată în România”. Infiltrările de fertilizanți folosiți în agricultură pot afecta habitatele de pajiște. Cultivarea excesivă a terenurilor agricole și utilizarea pesticidelor duc la poluarea difuză a apelor de suprafață și la o modificare a proprietăților fizico-chimice ale solului. Prin urmare, substanțele chimice folosite în agricultură pot ajunge în corpurile de apă de suprafață prin scurgere la suprafață, infiltrare și altele. Poluarea și încărcarea excesivă cu nutrienți - azot și fosfor, determină pierderi de biodiversitate și produc degradarea ecosistemelor, afectează negativ speciile din habitatele de pajiște învecinate. Poate avea loc o proliferare a speciilor nitrofile și invazive, ceea ce ar putea determina pierderea unor suprafețe din habitat.
1.1.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia	B01.02 Plantare artificială, pe teren deschis - copaci nenativi		Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia, care are potențial invaziv.	În vederea prevenirii înmulțirii speciei invazive Robinia pseudoacacia, în extremitatea sud-vestică a sitului se va realiza monitorizarea și controlul acestei specii de către Administratorul sitului. Specia poate scăpa de sub control, se poate înmulți și deveni invazivă, ocupând teren în defavoarea pajiștilor. Pentru a preveni această situație este necesară monitorizarea periodică a zonei.
1.1.1.5.Controlul creării de noi cărări și drumuri	D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism		Evitarea stabilirii drumurilor noi alternative prin habitat.	Amenajarea unor noi drumuri pe suprafața habitatului 6210* se va face conform prevederilor art. 28 din OUG nr. 57/2007 cu modificările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/ 2011 cu modificările și completările ulterioare. Drumurile de pământ de la limitele terenurilor agrare, care deservesc populația din zonă, se degradează în sezonul ploios; astfel locuitorii sunt nevoiți să creeze noi cărări și drumuri de multe ori prin habitatele de interes comunitar. La amenajarea unor noi drumuri, dacă este necesar, se va verifica distribuția habitatului 6210* pentru a preveni fragmentarea acestuia.
1.1.1.6 Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului	E04.01 Infrastructuri agricole, construcții în peisaj		Evitarea amplasării de stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului 6210* sau în imediata vecinătate a acestuia.	Amplasarea de stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului 6210* se va face conform prevederilor art. 28 din OUG aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului și apariția de noi depozite de deșeuri organice provenite de la animale, favorizând astfel dezvoltarea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Zonele de târlire compromit structura de vegetație, de aceea trebuie evitat ca instalarea stânelor să se facă în interiorul habitatului sau la limita acestuia.
1.1.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide		Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide	În vederea prevenirii depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide pe suprafața habitatului, Administratorul va realiza controale periodice mai ales în zona stânelor. De asemenea, Administratorul va realiza parteneriate cu comuna Șeica Mare și Slimnic. Aceste deșeuri se acumulează în anumite zone din sit și trebuie eliminate periodic. Gunoiul și materiale rezultate din demolări - moloz, resturi de cărămizi și altele, au fost observate la limita vestică a sitului. Acestea produc poluarea aerului, solului și a apelor de suprafață.
1.1.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive	I01 Specii invazive non- native, alogene		Monitorizarea și controlul speciilor invazive.	Pentru combaterea speciilor invazive, respectiv Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum, se va face combaterea individuală a folosind sapa și/sau coasa, care necesită urmărirea atentă a compoziției botanice și intervenția operativă în momentul în care se constată că unele specii alohtone încep să se instaleze și să domine în covorul ierbos al pajiștii care constituie habitatul 6210*. Combaterea speciilor invazive și/sau a buruienilor se poate face manual, prin smulgere sau cosire, cu voluntari, fără costuri suplimentare. Înainte de a alege o metodă de combatere este necesară determinarea exactă a speciilor și a biologiei acestora, care diferă foarte mult chiar și în interiorul aceluiași gen. Toate speciile invazive trebuie monitorizate, iar cele cu potențial ridicat de extindere, eliminate din timp. Indivizii speciilor invazive se vor elimina cu metode care nu afectează habitatul - tăiere, cosire sau îndepărtarea manuală prin smulgere, înainte ca plantele să înflorească sau să fructifice, astfel încât să nu se permită proliferarea acestora.
1.1.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice	I02 Specii native, indigene problematice		Monitorizarea și controlul speciilor native, indigene problematice.	Pentru combaterea speciilor indigene problematice, respectiv Phragmites australis și Cirsium arvense, se va face combaterea individuală a folosind sapa și/sau coasa, care necesită urmărirea atentă a compoziției botanice și intervenția operativă în momentul în care se constată că unele specii alohtone încep să se instaleze și să domine în covorul ierbos al pajiștii care constituie habitatul 6210*. Combaterea buruienilor se poate face manual, prin smulgere sau cosire, cu voluntari, fără costuri suplimentare. Prin eliminarea sau menținerea sub control a populațiilor speciilor native, indigene problematice din suprafața ocupată de habitat se asigură menținerea suprafeței optime a habitatului. Apariția și înmulțirea speciilor indigene problematice, ruderale și segetale, în cadrul pajiștilor este favorizată de manifestarea în exces sau deficit a unor factori ecologici, precum și de gospodărirea necorespunzătoare a pajiștilor - neexecutarea lucrărilor de curățire, suprapășunatul pajiștii, neschimbarea locurilor de odihnă și adăpost pentru animale. Înainte de a alege o metodă de combatere este necesară determinarea exactă a speciilor și a biologiei acestora, care diferă foarte mult chiar și în interiorul aceluiași gen.
1.1.1.10. Controlul și prevenirea incendierilor	J01.01 Incendii		Controlul și prevenirea incendierilor.	Este interzisă incendierea vegetației pe tot suprafața ariei. În acest sens, Administratorul va efectua controale periodice pentru depistarea contravențiilor. Incendierea vegetației poate avea consecințe majore asupra regenerării naturale dar și asupra stării de conservare a habitatelor. Se alterează relațiile de dominanță între speciile componente ale habitatelor. De asemenea speciile de interes conservativ sunt afectate de incendieri. În acest habitat s-a constatat că se practică incendierea arbuștilor. Această metodă poate duce la arderea unor suprafețe mari din habitat. Arbuștii din pajiști sunt elemente de biodiversitate, având rolul de a atrage insecte polenizatoare, specii de păsări; suprafețele cu arbuști constituie zone optime pentru unele specii de orhidee.
1.1.1.11 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor Prin încurajarea cositului -MR	A03.03 abandonarea/lipsa cosirii		Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor, fiind recomandată cosirea o dată pe an.	Pe suprafața habitatului 6210* se reintroduce cositul și tăierea fânului cel puțin în parcelele în care acest mod de utilizare a fost practicată tradițional, respectând perioada de înflorire și fructificare a indivizilor speciilor caracteristice tipului de habitat vizat, apreciind ce-a de-a doua jumătate a lunii iulie, contribuie atât la menținerea habitatului caracteristic, cât și la conservarea populațiilor speciilor indicatoare si caracteristice. În cazul habitatului 6210* unde exista practica cositului parcelelor, aceasta fiind abandonată în ultimii ani, se observă răspândirea vegetației arbuștive, care duce la schimbarea compoziției și a structurii habitatului. Practica cosirii menține diversitatea și împiedică instalarea vegetației lemnoase.
OS1-2 - Menținerea stării de conservare favorabile a habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice OS1-2.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 46,46 ha.
1.2.1.1. Menținerea categoriei de folosință a terenurilor	A02.03. Înlocuirea pășunii cu terenuri arabile		Menținerea categoriei de folosință a terenurilor	Înlocuirea pășunilor ocupate de habitatul 6240* cu terenuri arabile este interzisă, respectiv în extremitatea sud-vestică a sitului pentru asociația Agrostio-Festucetum valesiacae, în partea centrală a sitului, pe versanții cu expoziție sudică și sud-vestică pentru asociația Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli, în zona nordică a sitului, pe versanți cu expoziție sudică și sud-vestică pentru asociația Stipetum capillatae.
1.2.1.2. Controlul pășunatului	A04.02.01 Pășunatul neintensiv al vacilor A04.02.02 Pășunatul neintensiv al oilor		Reglementarea practicilor agricole și zootehnice pastorale în apropierea habitatului 6240*	Pășunatul pe pajiștile ce constituie habitatul 6240* este reglementat de legislația națională în vigoare. Administratorul sitului va efectua controale periodice, în special în extremitatea sud-estică a sitului unde există două stâne și în vecinătatea nord-estică unde există o altă stână. Pășunatul în timpul iernii și primăvara timpuriu are efecte negative asupra habitatului, astfel că pășunatul se va desfășura în perioada iunie-octombrie. Prin reglementarea disturbărilor se va diminua și răspândirea speciilor cu caracter ruderal și a unor specii indigene care în anumite condiții pot deveni problematice datorită faptului că se înmulțesc excesiv și ocupă noi teritorii - de exemplu trestia, care crește abundent în anumite zone din sit și care are tendința de a se răspândi în sit, ocupând suprafețe din habitat. Măsurile sunt prevăzute de reglementările legale, iar nerespectarea acestora poate determina deteriorarea biotopului specific habitatului și implicit reducerea suprafețelor ocupate de tipul de habitat în sit.
1.2.1.3.Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului	A06.01.01 Culturi anuale intensive pentru producția de alimente/ intensificarea culturilor anuale pentru producția de alimente		Controlul folosirii pesticidelor și îngrășămintelor pe terenurile agricole din apropierea habitatului, cu încurajarea agriculturii ecologice.	În vederea prevenirii poluării cu pesticide și îngrășăminte a terenurilor agricole din apropierea habitatului, Administratorul va realiza controale periodice. De asemenea, Administratorul sitului va realiza parteneriate cu proprietarii de teren agricol, precum și cei ai livezilor pentru nefolosirea pesticidelor, în special în extremitatea sud-estică a sitului, ca și în vecinătatea nord-estică, unde există plantații de pomi fructiferi. Administratorul va acorda produselor rezultate din agricultură marca „Produs în arie naturală protejată în România”. Infiltrările de fertilizanți folosiți în agricultură pot afecta habitatele de pajiște. Cultivarea excesivă a terenurilor agricole și utilizarea pesticidelor duc la poluarea difuză a apelor de suprafață și la o modificare a proprietăților fizico-chimice ale solului. Prin urmare, substanțele chimice folosite în agricultură pot ajunge în corpurile de apă de suprafață prin scurgere la suprafață, infiltrare și altele. Poluarea și încărcarea excesivă cu nutrienți - azot și fosfor, determină pierderi de biodiversitate și produce degradarea ecosistemelor, afectând negativ speciile din habitatele de pajiște învecinate. Poate avea loc o proliferare a speciilor nitrofile și invazive, ceea ce ar putea determina pierderea unor suprafețe din habitat.
1.2.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia	B01.02 Plantare artificială, pe teren deschis (copaci nenativi)		Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia care are potențial invaziv.	În vederea prevenirii înmulțirii speciei invazive Robinia pseudoacacia, în extremitatea sud-vestică a sitului se va realiza monitorizarea și controlul acestei specii de către Administratorul sitului. Specia poate scăpa de sub control, se poate înmulți și deveni invazivă, ocupând teren în defavoarea pajiștilor. Pentru a preveni această situație este necesară monitorizarea periodică a zonei.
1.2.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat	D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism		Evitarea stabilirii drumurilor noi alternative prin habitat.	Amenajarea de noi drumuri pe suprafața habitatului 6240* se va face conform prevederilor art. 28 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Drumurile de pământ de la limitele terenurilor agrare care deservesc populația din zonă se degradează în sezonul ploios, astfel locuitorii fiind nevoiți să creeze noi cărări și drumuri, de multe ori prin habitatele de interes comunitar.
1.2.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului	E04.01 Infrastructuri agricole, construcții în peisaj		Evitarea amplasării de stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului 6240* sau în imediata vecinătate a acestuia; amplasarea de noi stâne și locuri de târlire să se facă cu aprobarea structurilor de administrare ale ariei naturale protejate	Amplasarea de stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului 6240* se va face conform prevederilor art. 28 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea, ceea ce duce la tasarea terenului, favorizează pătrunderea speciilor ruderale și alohtone posibil invazive. Zonele de târlire compromit structura de vegetație, de aceea trebuie evitat ca instalarea stânelor să se facă în interiorul habitatului sau la limita acestuia.
1.2.1.7 Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide	H05.01 Gunoiul și deșeurile solide		Eliminarea periodică a deșeurilor din zonele cu potențial de acumulare a lor; se recomandă restricționarea depozitării gunoiului și deșeurilor solide în sit.	În vederea prevenirii depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide pe suprafața habitatului, Administratorul va realiza controale periodice mai ales în zona stânelor. De asemenea, Administratorul va realiza parteneriate cu comuna Șeica Mare și Slimnic. Aceste deșeuri se acumulează în anumite zone din sit și trebuie eliminate periodic. Gunoiul și materiale rezultate din demolări - moloz, resturi de cărămizi și altele, au fost observate la limita vestică a sitului. Acestea produc poluarea aerului și a apelor de suprafață. Se recomandă controlul depozitării/abandonării gunoiului și deșeurilor solide în zona stânelor - igienizarea zonei prin colectarea de deșeuri nebiodegradabile.
1.2.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive	I01 Specii invazive non- native, alogene		Monitorizarea și controlul speciilor invazive.	Pentru combaterea speciilor invazive, respectiv Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum, se va face combaterea individuală a folosind sapa și/sau coasa, care necesită urmărirea atentă a compoziției botanice și intervenția operativă în momentul în care se constată că unele specii alohtone încep să se instaleze și să domine în covorul ierbos al pajiștii care constituie habitatul 6240*. Combaterea speciilor invazive și/sau a buruienilor se poate face manual, prin smulgere sau cosire, cu voluntari, fără costuri suplimentare. Indivizii speciilor invazive se vor elimina cu metode care nu afectează habitatul - tăiere, cosire sau îndepărtarea manuală prin smulgere, înainte ca plantele să înflorească sau să fructifice, astfel încât să nu se permită proliferarea acestora. Înainte de a alege o metodă de combatere este necesară determinarea exactă a speciilor și a biologiei acestora, care diferă foarte mult chiar și în interiorul aceluiași gen.
1.2.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice.	I02 Specii native, indigene problematice		Monitorizarea și controlul speciilor native, indigene problematice.	Pentru combaterea speciilor indigene problematice, respectiv Phragmites australis și Cirsium arvense, se va face combaterea individuală a folosind sapa și/sau coasa, care necesită urmărirea atentă a compoziției botanice și intervenția operativă în momentul în care se constată că unele specii alohtone încep să se instaleze și să domine în covorul ierbos al pajiștii care constituie habitatul 6240*. Combaterea buruienilor se poate face manual, prin smulgere sau cosire, cu voluntari, fără costuri suplimentare. Prin eliminarea sau/ și menținerea sub control a populațiilor speciilor native, indigene problematice din suprafața ocupată de habitat se asigură menținerea suprafeței optime a habitatului. Apariția și înmulțirea speciilor indigene problematice, ruderale și segetale, în cadrul pajiștilor, este favorizată de manifestarea în exces sau deficit a unor factori ecologici, precum și de gospodărirea necorespunzătoare a pajiștilor - neexecutarea lucrărilor de curățire, nefolosirea unei încărcături cu animale adecvate producției pajiștii, neschimbarea locurilor de odihnă și adăpost pentru animale. Înainte de a alege o metodă de combatere este necesară determinarea exactă a speciilor și a biologiei acestora, care diferă foarte mult chiar și în interiorul aceluiași gen.
1.2.1.10. Monitorizarea succesiunii vegetației	K02.01 Schimbarea compoziției de specii, succesiune		Monitorizarea continuă a compoziției specifice a habitatului 6240* și identificarea factorilor care determină succesiunea vegetației.	Pentru evitarea schimbării compoziției de specii a habitatului 6240* se va realiza monitorizarea anuală de către specialiști care vor identifica acest proces. Succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. Modificarea naturală a compoziției de specii este posibilă în anumite zone ale habitatului, inclusiv datorită modificărilor climatice. Pe de altă parte, succesiunea vegetației este posibilă de asemenea în anumite zone ale habitatului, corelată cu practicile de pășunat.
1.2.1.11. Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului (MR)	A03.03 abandonarea/lipsa cosirii		Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor, fiind recomandată cosirea o dată pe an.	Pe suprafața habitatului 6240* se reintroduce cositul și tăierea fânului cel puțin în parcelele în care acest mod de utilizare a fost practicată tradițional, respectând perioada de înflorire și fructificare a indivizilor speciilor caracteristice tipului de habitat vizat, apreciind ce-a de-a doua jumătate a lunii iulie, contribuie atât la menținerea habitatului caracteristic, cât și la conservarea populațiilor speciilor indicatoare si caracteristice. În cazul habitatului 6240* unde exista practica cositului parcelelor, aceasta fiind abandonată în ultimii ani, se observă răspândirea vegetației arbuștive, care duce la schimbarea compoziției și a structurii habitatului. Această practică menține diversitatea și împiedică instalarea vegetației lemnoase.
OS1-3 - Îmbunătățirea stării de conservare a habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice OS1-3.1 - Conservarea suprafeței habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv creșterea suprafeței ocupate de la 4,3 ha la 5ha
1.3.1.1. Monitorizarea succesiunii vegetației	K02.01 Schimbarea compoziției de specii, succesiune		Monitorizarea succesiunii vegetației și stoparea acesteia prin lucrări de îndepărtare a tufărișurilor, dacă este cazul; monitorizarea continuă a compoziției specifice a habitatului 62C0* și identificarea factorilor care determină succesiunea vegetației.	Pentru evitarea schimbării compoziției de specii a habitatului 62C0* se va realiza monitorizarea anuală de către specialiști care vor identifica acest proces. În cazul instalării tufărișurilor, acestea vor fi îndepărtate manual prin tăiere. Succesiunea este un proces natural, specific tuturor habitatelor, acest proces fiind deseori generat sau influențat de activitățile antropice. Modificarea naturală a compoziției de specii este posibilă în anumite zone ale habitatului, inclusiv datorită modificărilor climatice. Fragmentele de habitat din sit dovedesc doar faptul că aici au fost cândva păduri, iar prezența acestora pe alocuri mai degrabă infirmă caracterul de stepă al zonei. Procesul natural, firesc al succesiunii este instalarea tufărișurilor, care ar fi un prim pas în reinstalarea pădurilor pe suprafețele ocupate odinioară. Cele două specii caracteristice asociației Danthonio alpinae-Stipetum stenophyllae își dispută terenul deoarece amândouă reclamă aceleași condiții ecologice. Dovada că acest teren a fost odinioară acoperit de păduri ne-o face prezența speciei Prunus spinosa și a speciilor ierboase mezofile - Ferulago silvatica, Veronica chamaedrys, în habitat. La cele spuse anterior se adaugă faptul că din habitat lipsesc specii pontice a căror prezență ar fi obligatorie - Paeonia tenuifolia, Centaurea orientalis, C. trinervia, Adonis volgensis. Aceste fragmente de habitat nu au valoare conservativă deosebită. Suprafețele ocupate de Stipa pulcherrima sunt foarte mici și apar ca enclave în cadrul habitatului 6210*. Prin această activitate se dorește creșterea suprafeței habitatului de la 4,3ha la 5ha.
1.3.1.2 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului -MR	A03.03 abandonarea/lipsa cosirii		Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor, fiind recomandată cosirea o dată pe an.	Pe suprafața habitatului 62C0* se reintroduce cositul și tăierea fânului cel puțin în parcelele în care acest mod de utilizare a fost practicată tradițional, respectând perioada de înflorire și fructificare a indivizilor speciilor caracteristice tipului de habitat vizat, apreciind ce-a de-a doua jumătate a lunii iulie, contribuie atât la menținerea habitatului caracteristic, cât și la conservarea populațiilor speciilor indicatoare si caracteristice. În cazul habitatului 62C0* unde exista practica cositului parcelelor, aceasta fiind abandonată în ultimii ani, se observă răspândirea vegetației arbuștive, care duce la schimbarea compoziției și a structurii habitatului. Această practică menține diversitatea și împiedică instalarea vegetației lemnoase.
OS1-3.2 - Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 62C0* - Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia, prin menținerea a minim 75% a speciilor sale caracteristice și combaterea speciilor invazive Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum
1.3.2.1. Monitorizarea și controlul speciilor invazive.	I01 Specii invazive non- native, alogene		Monitorizarea și controlul speciilor invazive.	Pentru combaterea speciilor invazive, respectiv Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum, se va face combaterea individuală a folosind sapa și/sau coasa, care necesită urmărirea atentă a compoziției botanice și intervenția operativă în momentul în care se constată că unele specii alohtone încep să se instaleze și să domine în covorul ierbos al pajiștii care constituie habitatul 62C0*. Combaterea speciilor invazive și/sau a buruienilor se poate face manual, prin smulgere sau cosire, cu voluntari, fără costuri suplimentare. Toate speciile invazive trebuie monitorizate iar cele cu potențial ridicat de extindere, eliminate din timp. Indivizii speciilor invazive se vor elimina cu metode care nu afectează habitatul - tăiere, cosire sau îndepărtarea manuală prin smulgere, înainte ca plantele să înflorească sau să fructifice, astfel încât să nu se permită proliferarea acestora. Înainte de a alege o metodă de combatere este necesară determinarea exactă a speciilor și a biologiei acestora, care diferă foarte mult chiar și în interiorul aceluiași gen.
OG2 - Asigurarea bazei de informații/date referitoare la habitatele pentru care a fost declarată aria naturală protejată, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului OS2-1 - Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora;
2.1.1. Actualizarea inventarelor habitatelor de interes comunitar precum și a altor specii de interes comunitar, dacă este cazul.	-		Actualizarea inventarelor pentru habitatele de interes conservativ, precum și a altor specii de interes comunitar, dacă este cazul.	Evaluarea detaliată a habitatelor, precum și a altor specii de interes comunitar, după caz, se va realiza la un interval de maxim 5 ani.
OS2-2 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora;
2.2.1. Realizarea monitorizării habitatelor de interes conservativ	-		Realizarea monitorizării habitatelor de interes conservativ	Monitorizarea habitatelor de interes conservativ se va realiza conform protocoalelor de monitorizare elaborate. Monitorizarea se va realiza cu o periodicitate de 5 ani. Doar în cazuri excepționale, în care integritatea habitatului este afectată de factori disturbatori biotici sau abiotici -incendii, vătămări produse de agenți patogeni sau insecte, uscări, se recomandă investigații cu o frecvență anuală pentru a detecta cauzele, amploarea fenomenului și a recomanda măsurile de management adecvate.
OG3 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate, cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes conservativ
OS3-1 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora;
3.1.1.Realizarea și instalarea în teren a elementelor de identificare	-		Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru evidențierea limitelor ariei naturale protejate.	Se vor monta elementele de identificare - borne, panouri, indicatoare, cu precădere la contactul cu drumurile publice prin care se asigură accesul în aria naturală protejată.
3.1.2. Realizarea întreținerii mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei protejate	-		Întreținerea mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei naturale protejate.	Mijloacele de semnalizare vor fi verificate și întreținute periodic.
OS3-2 - Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management;
3.2.1. Realizarea de patrule periodice	-		Realizarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate.	Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul ariei naturale protejate, în vederea asigurării reglementărilor și prevederilor Planului de management.
3.2.2.Avizarea- pozitivă/ negativă- a planurilor/ proiectelor	-		Acordarea de avize - negative/ pozitive, pentru proiectele și planurile/programele care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate.	Proiectele și planurile/programele vor fi analizate din punctul de vedere al impactului potențial asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ și se va urmări acordarea de avize pozitive doar celor care nu au impact negativ și sunt în conformitate cu prevederile Planului de management.
OS3-3 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management și a logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
3.3.1. Identificarea de surse de finanțare	-		Identificarea de surse de finanțare	Administratorul ariei naturale protejate va avea obligația de a identifica sursele de finanțare necesare implementării prevederilor Planului de management.
3.3.2. Elaborarea de cereri de finanțare	-		Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.	Administratorul va elabora și depune cereri de finanțare a ariei pentru diferite fonduri și programe de finanțare identificate
3.3.3. Desfășurarea de activități de autofinanțare	-		Desfășurarea de activități de autofinanțare.	Administratorul va identifica și realiza activități de autofinanțare a ariei naturale protejate.
3.3.4. Achiziția de echipamente necesare	-		Achiziționarea elementelor de logistică necesare	Se vor achiziționa elementele de logistică necesare, precum sediu, mașină, echipamente de teren, sau altele asemenea.
OS3-4 - Monitorizarea implementării Planului de management;
3.4.1. Monitorizarea implementării planului de management	-		Urmărirea realizării indicatorilor de monitorizare - calitativi și cantitativi, milestone- urilor și a livrabilelor Planului de management.	Se va monitoriza implementarea Planului de management.
3.4.2. Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management	-		Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării planului de management.	Se vor efectua ajustări și modificări ale indicatorilor pe perioada implementării Planului de management, astfel încât aceștia vor fi incluși în Planul de management modificat/ actualizat, conform prevederilor legale în vigoare.
OG4 - Implicarea activă a tuturor factorilor interesați, creșterea gradului de conștientizare a publicului față de situl Natura 2000 și înțelegerea problemelor de mediu din zonă, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a zonei OS4-1 - Asigurarea unui management participativ al ariei naturale protejate prin implicarea activă a factorilor interesați în acțiunile de conservare a biodiversității
4.1.1. Realizarea de parteneriate cu factori interesații	-		Realizarea de parteneriate cu factori interesații pentru asigurarea managementului participativ al ariei naturale protejate.	Pentru urmărirea respectării regulamentului și prevederilor Planului de management, se vor încheia protocoale de colaborare cu autoritățile locale și regionale relevante pentru managementul ariei naturale protejate, cum ar fi, pre exemplu Jandarmeria și Garda de Mediu, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Apele Române și alte instituții relevante care posedă mijloacele legale și capacitatea tehnică în cazul unor intervenții necesare.
4.1.2. Promovare oportunităților de finanțare	-		Promovare oportunităților de finanțare pentru dezvoltarea sustenabilă a ariei naturale protejate.	Administratorul ariei naturale protejate, prin cunoștințele acumulate în urma programelor de monitorizare și inventariere derulate în aria naturală protejată, va susține antreprenorii locali în obținerea eventualelor compensații pentru implementarea unor scheme agro-mediu, sau pentru alte tipuri de activități care contribuie la menținerea stării favorabile de conservare a habitatelor din aria naturală protejată.
OS4-2 - Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la aria naturală protejată
4.2.1. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului	-		Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului	În acest sens, va fi constituit un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune pentru conștientizarea publicului. Acesta va realiza întâlniri periodice și consultări cu factorii interesați.
4.2.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului	-		Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului	După realizare, Strategia și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului vor fi implementate. Ca și repere privind acțiunile ce ar putea fi incluse, menționăm: • realizarea și distribuirea de materiale informative referitoare la aria naturala protejată - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare; • realizarea/actualizarea site-ului web al ariei naturale protejate; • întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în aria naturală protejată, de discutare a problemelor legate de implementarea Planului de management; • întâlniri și dezbateri cu factorii locali privind importanța sitului ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud, problematica lui specifică, în contextul actual și necesitatea conservării și protejării acestuia. • activități de educație ecologică realizate în parteneriat cu alte instituții
4.2.3.Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate	-		Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate, prin intermediul sondajelor și chestionarelor sociologice.	În urma implementării Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului va fi realizată o activitate de evaluare a impactului activităților desfășurate. Vor fi urmărite gradul de conștientizare a publicului asupra importanței, avantajelor și restricțiilor ce decurg din existența sitului.
OG5 - Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud OS5-1 - Promovarea utilizării durabile a pajiștilor
5.1.1. Stabilirea capacității de suport a pajiștilor prin elaborarea unui studiu pastoral	-		Elaborarea unui studiu pastoral privind capacitatea de suport a pajiștilor din situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud.	Pentru a putea utiliza pajiștile în limitele capacității lor de suport, este necesară mai întâi efectuarea unui studiu în acest sens. Va fi promovată desfășurarea în zona sitului de activități tradiționale - incluzând pășunatul - cu respectarea necesităților de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl și a speciilor reprezentative acestora.
5.1.2. Monitorizarea cositului și pășunatului	-		Monitorizarea activităților de cosire a pajiștilor și a pășunatului.	Este recomandată monitorizarea modului cum se desfășoară în zona sitului activitățile de cosire a pajiștilor sau pășunat, astfel încât să nu se deterioreze habitatele de interes comunitar existente în sit și să se asigure condițiile necesare pentru menținerea și/sau îmbunătățirea stării de conservare a acestora, incluzând necesitățile de regenerare pe suprafața celor 3 tipuri de habitate prezente în sit, astfel: - monitorizarea habitatului 6210* va avea loc în zona nord-vestică, nord-estică, sudică și centrală, în asociere cu tufărișuri și alternând cu habitatul 6240*, - monitorizarea habitatului 6240* va avea loc în extremitatea sud-vestică, în partea centrală a sitului, pe versanții cu expoziție sudică și sud-vestică, în zona nordică a sitului. - Monitorizarea habitatului 62C0* va avea loc în partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului.
OS5-2 - Promovarea unei dezvoltări urbanistice durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;
5.2.1. Urmărirea respectării corelării planurilor de urbanism cu Planul de management		-	Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism.	Urmărirea respectării actualizării/armonizării planurilor de urbanism - PUG, PUZ, aparținând localităților de pe teritoriul și din zona învecinată ariei naturale protejate în conformitate cu prevederile Planul de management.
5.2.2. Limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale importante pentru habitate		-	Limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale importante pentru habitatele și speciile de interes conservativ.	Se va urmări limitarea dezvoltării urbane prin limitarea extinderii zonelor de intravilan, aceasta realizându-se doar în conformitate cu prevederile art. 28 alin. 9 din O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 49/ 2011, cu modificările și completările ulterioare.
OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric
6.1.1.Realizarea inventarului valorilor locale	-		Realizarea de activități de identificare a valorilor locale și a modalităților posibile de promovare a acestora	Se va realiza identificarea valorilor naturale ale sitului, rezultate din activitatea de cartare-inventariere detaliată a speciilor și habitatelor din cadrul ariei naturale protejate. Totodată, vor fi identificate valorilor culturale din zona sitului și vor fi culese date despre istoria zonei și a obiectivelor arhitecturale existente cu scopul construirii unui circuit turistic integrat, cuprinzând promovarea valorilor locale, atât cele naturale cât și cele rezultate din istoricul viețuirii omului în zonă. Tot în cadrul acestei acțiuni vor fi culese date despre îndeletnicirile omului de-a lungul timpului și tradițiile meșteșugărești locale.
OS6-2 - Promovarea valorilor sitului si a zonei de ansamblu a acestuia
6.2.1. Promovarea produselor locale tradiționale	-		Promovarea produselor locale tradiționale prietenoase cu mediul	Trebuie accentuat faptul că unul dintre factorii importanți care va determina dezvoltarea socio-economică a zonei este publicitatea însoțită respectiv promovarea produselor de marcă cu recunoaștere regională, inclusiv susținerea realizării de mărci proprii ale produselor tradiționale. În acest sens este esențială promovarea a produselor tradiționale locale și posibilitățile de comercializare a acestora. Menținerea patrimoniul cultural și natural al zonei prin promovarea și comercializarea produselor tradiționale va contribui la crearea unei identități culturale și naturale a zonei, ce va contribui la atingerea obiectivelor Planului de management al ariei naturale protejate.

8. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR8.1. Planul de activități
Tabelul nr. 76. Planul de activități pe o perioada de 10 ani

Nr.

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Prioritate

Responsabil

Partener

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

1.

OG1 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.

1.1.

OS1-1 - Menținerea unei stări de conservare favorabile a habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia).

1.1.1.

OS1-1.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco- Brometalia ) în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 76,82 ha.

1.1.1.

1.1.1.1 Menținerea categoriei de folosință a terenurilor

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

Direcția pentru Agricultură a Județului Sibiu, APM Sibiu, GNM – Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală.

1.1.1.

1.1.1.2. Controlul pășunatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

GNM - Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală

1.1.1.

1.1.1.3. Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Direcția pentru Agricultură a Județului Sibiu, GNM - Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală.

1.1.1.

1.1.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală.

1.1.1.

1.1.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, alți factori interesați.

1.1.1.

1.1.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, alți factori interesați.

1.1.1.

1.1.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, GNM - Comisariatul Județean Sibiu, alți factori interesați.

1.1.1.

1.1.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.1.1.

1.1.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.1.1.

1.1.1.10. Controlul și prevenirea incendierilor

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

GNM – Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală, alți factori interesați.

1.1.1

1.1.1.11. Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.2.

OS1-2 - Menținerea unei stări de conservare favorabile a habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice.

1.2.1.

OS1-2.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 46,46 ha.

1.2.1.

1.2.1.1. Menținerea categoriei de folosință a terenurilor

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

Direcția pentru Agricultură a Județului Sibiu, APM Sibiu, GNM – Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală.

1.2.1.

1.2.1.2. Controlul pășunatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

GNM - Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală

1.2.1.

1.2.1.3. Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Direcția pentru Agricultură a Județului Sibiu, GNM - Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală.

1.2.1.

1.2.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală.

1.2.1.

1.2.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, alți factori interesați.

1.2.1.

1.2.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, alți factori interesați.

1.2.1.

1.2.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, GNM - Comisariatul Județean Sibiu, alți factori interesați.

1.2.1.

1.2.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.2.1.

1.2.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.2.1.

1.2.1.10. Monitorizarea succesiunii vegetației

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

APM Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.2.1

1.2.1.11 Menținerea/ promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.3.

OS1-3 - Menținerea unei stări de conservare favorabile sau îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul 62C0* Stepe ponto - sarmatice.

1.3.1.

OS1-3.1 - Conservarea suprafeței habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv creșterea suprafeței ocupate de la 4,3 ha la 5 ha.

1.3.1.

1.3.1.1. Monitorizarea succesiunii vegetației

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

APM Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.3.1

1.3.1.12. Menținerea / Promovare a practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

1.3.2.

OS 1-3.2 - Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 62C0* - Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia, prin menținerea a minim 75% a speciilor sale caracteristice și combaterea speciilor invazive Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum.

1.3.2.

1.3.2.1. Monitorizarea și controlul speciilor invazive

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

2.

O.G.2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la habitatele pentru care a fost declarată aria naturală protejată, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului

2.1.

OS2-1 - Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora.

2.1.

2.1.1. Actualizarea inventarelor habitatelor de interes comunitar precum și a altor specii de interes comunitar, dacă este cazul.

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

APM Sibiu, entități științifice, ONG-uri, alți factori interesați.

2.2.

OS2-2 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora.

2.2.

2.2.1. Realizarea monitorizării habitatelor de interes conservativ

X

X

X

X

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

APM Sibiu, entități științifice, ONG-uri, alți factori interesați.

3.

OG3 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate, cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes conservativ.

3.1.

OS3-1 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.

3.1.

3.1.1. Realizarea și instalarea în teren a elementelor de identificare

X

X

X

X

Medie

ANANP

Factori interesați ONG-uri.

3.1.

3.1.2. Realizarea întreținerii mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei protejate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Factori interesați, ONG-uri.

3.2.

OS3-2 - Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.

3.2.

3.2.1. Realizarea de patrule periodice

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

GNM - Comisariatul Județean Sibiu, Jandarmeria.

3.2.

3.2.2. Avizarea (pozitivă/ negativă) a planurilor/ proiectelor

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

APM Sibiu

3.3.

OS3-3 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management și a logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.

3.3.

3.3.1. Identificarea de surse de finanțare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

3.3.

3.3.2. Elaborarea de cereri de finanțare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Firme de consultanță

3.3.

3.3.3. Desfășurarea de activități de autofinanțare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

3.3.

3.3.4. Achiziția de echipamente necesare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

3.4.

OS3-4 - Monitorizarea implementării Planului de management.

3.4.

3.4.1. Monitorizarea implementării Planului de management

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

3.4.

3.4.2. Ajustarea/ modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării Planului de management

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

-

4.

OG4 - Implicarea activă a tuturor factori interesaților, creșterea gradului de conștientizare a publicului față de situl Natura 2000 și înțelegerea problemelor de mediu din zonă, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a zonei.

4.1.

OS4-1 - Asigurarea unui management participativ al ariei naturale protejate prin implicarea activă a factorilor interesaților în acțiunile de conservare a biodiversității.

4.1.

4.1.1. Realizarea de parteneriate cu factori interesații

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Jandarmeria și GNM - Comisariatul Județean Sibiu, APIA, Direcția pentru Agricultură a Județului Sibiu, APM Sibiu, alți factori interesați.

4.1.

4.1.2. Promovare oportunităților de finanțare

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, proprietari de afaceri locale, alți factori interesați.

4.2.

OS4-2 - Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la aria naturală protejată.

4.2.

4.2.1. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați.

4.2.

4.2.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

APM Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, școli și alte instituții de învățământ, alți factori interesați.

4.2.

4.2.3. Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală

5.

OG5 - Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud.

5.1.

OS5-1 - Promovarea utilizării durabile a pajiștilor.

5.1.

5.1.1. Stabilirea capacității de suport a pajiștilor prin elaborarea unui studiu pastoral

X

X

X

X

Ridicată

ANANP

APM Sibiu, entități științifice, ONG-uri, alți factori interesați

5.1.

5.1.2. Monitorizarea cositului și pășunatului

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

GNM Comisariatul Județean Sibiu, Consilii locale, Comunitatea locală.

5.2.

OS5-2 - Promovarea unei dezvoltări urbanistice durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.

5.2.

5.2.1. Urmărirea respectării corelării planurilor de urbanism cu Planul de management

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală.

5.2.

5.2.2. Limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale importante pentru habitate

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Scăzută

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală.

6.

OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei.

6.1.

OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric.

6.1.

6.1.1. Realizarea inventarului valorilor locale

X

X

Medie

ANANP

Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați

6.2.

OS6-2 - Promovarea valorilor sitului si a zonei de ansamblu a acestuia.

6.2.

6.2.1. Promovarea produselor locale tradiționale

X

X

X

X

X

Medie

ANANP

Comunitatea locală, producători locali

8.2. Estimarea resurselor necesare
Tabelul nr. 77. Estimarea resurselor necesare

Nr.	Activitate	Resurse umane	Resurse Materiale - altele decât cele necesare dotării permanente a custodelui			Resurse financiare estimate		Alocare subprogram
		Total - zile/om	Denumire	UM	Cantitate	Total - monedă (lei)	Sursă fonduri
1.	OG1 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.
1.1.	OS1-1 - Menținerea unei stări de conservare favorabile sau îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia).
1.1.1	OS1-1.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco- Brometalia ) în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 76,82 ha.
1.1.1.	1.1.1.1 Menținerea categoriei de folosință a terenurilor	20	combustibil	litri	-	20.000	POIM	Sp.13
1.1.1.	1.1.1.2. Controlul pășunatului	50	patrulări	număr	-	50.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.3. Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului	30	patrulări	număr	-	30.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia	25	patrulări	număr	-	25.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat	25	combustibil	litri	-	25.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului	25	combustibil	litri	-	25.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide	50	combustibil	litri	-	50.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive	20	combustibil	litri	-	20.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice	20	combustibil	litri	-	20.000		Sp.13
1.1.1.	1.1.1.10. Controlul și prevenirea incendierilor	50	patrulări	litri	-	50.000		Sp.13
1.1.1	1.1.1.11 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului	25	lucrări	număr	-	25.000		Sp.13
1.2	OS1-2 - Menținerea unei stări de conservare favorabile sau îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul 6240* Pajiști stepice subpanonice.
1.2.1.	OS1-2.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 46,46 ha.
1.2.1.	1.2.1.1 Menținerea categoriei de folosință a terenurilor	20	combustibil	litri	-	20.000	POIM	Sp.13
1.2.1.	1.2.1.2 Controlul pășunatului	50	patrulări	număr	-	50.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.3 Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului	30	patrulări	număr	-	30.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.4 Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia	25	patrulări	număr	-	25.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.5 Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat	25	combustibil	litri	-	25.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului	25	combustibil	litri	-	25.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide	50	combustibil	litri	-	50.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive	20	combustibil	litri	-	20.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice	20	combustibil	litri	-	20.000		Sp.13
1.2.1.	1.2.1.10. Monitorizarea succesiunii vegetației	50	patrulări	litri	-	50.000		Sp.13
1.2.1	1.2.1.11 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului	25	lucrări	număr	-	25.000		Sp.13
1.3.	OS1-3 - Menținerea unei stări de conservare favorabile sau îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul 62C0* Stepe ponto - sarmatice
1.3.1.	OS1-3.1 - OS1-3.1 - Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 62C0* - Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia, prin menținerea a minim 75% a speciilor sale caracteristice și combaterea speciilor invazive Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum.
1.3.1	1.3.1.1 Monitorizarea succesiunii vegetației	50	combustibil	litri	-	50.000	POIM LIFE	Sp.13
1.3.1	1.3.1.2 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului	25	lucrări	număr	-	25.000		Sp.13
1.3.2	OS1-3.2 - Conservarea suprafeței habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv creșterea suprafeței ocupate de la 4,3 ha la 5 ha.
1.3.2	1.3.2.1 Monitorizarea și controlul speciilor invazive	50	combustibil	litri	-	50.000	POIM LIFE POIM LIFE	Sp.13
2	OG2 - Asigurarea bazei de informații/date referitoare la habitatele pentru care a fost declarată aria naturală protejată, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.
2.1	S2-1 - Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora.
2.1.	2.1.1 Actualizarea inventarelor habitatelor de interes comunitar, precum și a altor specii de interes comunitar, dacă este cazul.	20	studiu	1	-	25.000	POIM	Sp.13
2.2.	OS2-2 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora;
2.2.	2.2.1. Realizarea monitorizării habitatelor de interes conservativ	30	studiu	1	-	30.000	POIM LIFE	Sp.13
3	OG3 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate, cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes conservativ.
3.1	OS3-1 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.
3.1.	3.1.1 Realizarea și instalarea în teren a elementelor de identificare	20	Lucrări materiale	ha	-	15.000	POIM	Sp.13
3.1.	3.1.2 Realizarea întreținerii mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei protejate	10	Lucrări materiale combustibil	-	-	15.000		Sp.13
3.2.	OS3-2 - Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.
3.2.	3.2.1. Realizarea de patrule periodice	25	patrulări	Număr	-	100.000	Buget propriu	Sp41
3.2.	3.2.2. Avizarea (pozitivă/ negativă) a planurilor/ proiectelor	25	avize	Număr	-	100.000		Sp13
3.3.	OS3-3 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management și a logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.
3.3.	3.3.1. Identificarea de surse de finanțare	20	Analiză surse finanțare	surse	-	-	-	Sp43
3.3.	3.3.2. Elaborarea de cereri de finanțare	100	Cereri de finanțare	Număr	-	100.000	Buget propriu	Sp43
3.3.	3.3.3.Desfășurarea de activități de autofinanțare	25	Tarife încasate	Număr	-	-	-	Sp43
3.3.	3.3.4. Achiziția de echipamente necesare	20	logistică	număr	-	100.000	Buget propriu	Sp41
3.4.	OS3-4 - Monitorizarea implementării Planului de management.
3.4.	3.4.1. Monitorizarea implementării Planului de management	10	Indicatori realizați	număr	-	10.000	Buget propriu	Sp43
3.4.	3.4.2. Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării Planului de management	10	Indicatori ajustați	număr	-	10.000
4	OG4 - Implicarea activă a tuturor factori interesaților, creșterea gradului de conștientizare a publicului față de situl Natura 2000 și înțelegerea problemelor de mediu din zonă, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a zonei.
4.1	OS4-1 - Asigurarea unui management participativ al ariei naturale protejate prin implicarea activă a factori interesaților în acțiunile de conservare a biodiversității.
4.1.	4.1.1 Realizarea de parteneriate cu factori interesații	10	parteneriate	număr	-	10.000	Buget propriu	Sp43
4.1.	4.1.2 Promovare oportunităților de finanțare	10	Oportunități finanțare	număr	-	10.000
4.2	OS4-2 - Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la aria naturală protejată.
4.2.	4.2.1 Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului	1	Grup de lucru	-	-	-	-	Sp43
4.2.	4.2.2 Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului	10	întâlniri	număr	-	-	Buget propriu	Sp43
4.2	4.2.3 Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate	20	studiu	număr	1	20.000	Buget propriu
5	OG5 - Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud.
5.1	OS5-1 - Promovarea utilizării durabile a pajiștilor.
5.1	5.1.1 Stabilirea capacității de suport a pajiștilor prin elaborarea unui studiu pastoral	40	studiu	Număr	1	40.000	POIM Buget propriu	Sp.13
5.1	5.1.2 Monitorizarea cositului și pășunatului	30	patrulări	număr	30	30.000	Buget propriu
5.2	OS5-2 - Promovarea unei dezvoltări urbanistice durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.
5.2	5.2.1 Urmărirea respectării corelării planurilor de urbanism cu Planul de management	20	Analiză PUZ, PUG	număr	-	20.000	Buget propriu	Sp.13
5.2	5.2.2 Limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale importante pentru habitate	20	combustibil	litri	-	20.000
6.	OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei.
6.1	OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric.
6.1	6.1.1 Realizarea inventarului valorilor locale	30	studiu	număr	1	30.000	Buget propriu	Sp.13
6.2	OS6-2 - Promovarea valorilor sitului și a zonei de ansamblu a acestuia.
6.2	6.2.1 Promovarea produselor locale tradiționale	30	Inițiative promovare	număr	-	-		Sp.43

9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚII9.1. Raportări periodice
Tabelul nr. 78. Raportări periodice

Nr.	Denumire	Moment raportare		Activități incluse în raportare
		An	Trimestru
1.	Raportare anul 1	1	-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4, 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.2.1, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.1.3, 1.2.1.4, 1.2.1.5, 1.2.1.6, 1.2.1.7, 1.2.1.8, 1.2.1.9, 1.2.1.10, 1.2.1.11, 1.3.1.1, 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.3.2.2, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.4.1, 3.4.2,4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 5.1.1, 5.1.2, 5.2.1, 5.2.2, 6.1.1, 6.2.1.
2.	Raportare anul 2	2	-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4, 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.2.1, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.1.3, 1.2.1.4, 1.2.1.5, 1.2.1.6, 1.2.1.7, 1.2.1.8, 1.2.1.9, 1.2.1.10, 1.2.1.11, 1.3.1.1, 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.3.2.2, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.4.1, 3.4.2,4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 5.1.1, 5.1.2, 5.2.1, 5.2.2, 6.1.1, 6.2.1.
3.	Raportare anul 3	3	-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4, 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.2.1, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.1.3, 1.2.1.4, 1.2.1.5, 1.2.1.6, 1.2.1.7, 1.2.1.8, 1.2.1.9, 1.2.1.10, 1.2.1.11, 1.3.1.1, 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.3.2.2, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.4.1, 3.4.2,4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 5.1.1, 5.1.2, 5.2.1, 5.2.2, 6.1.1, 6.2.1.
4.	Raportare anul 4	4	-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4, 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.2.1, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.1.3, 1.2.1.4, 1.2.1.5, 1.2.1.6, 1.2.1.7, 1.2.1.8, 1.2.1.9, 1.2.1.10, 1.2.1.11, 1.3.1.1, 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.3.2.2, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.4.1, 3.4.2,4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 5.1.1, 5.1.2, 5.2.1, 5.2.2, 6.1.1, 6.2.1.
5.	Raportare anul 5	5	-	1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3, 1.1.1.4, 1.1.1.5, 1.1.1.6, 1.1.1.7, 1.1.1.8, 1.1.1.9, 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.1.2.1, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.1.3, 1.2.1.4, 1.2.1.5, 1.2.1.6, 1.2.1.7, 1.2.1.8, 1.2.1.9, 1.2.1.10, 1.2.1.11, 1.3.1.1, 1.3.1.2, 1.3.2.1, 1.3.2.2, 2.1.1, 2.2.1, 3.1.1, 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3, 3.3.4, 3.4.1, 3.4.2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 5.1.1, 5.1.2, 5.2.1, 5.2.2, 6.1.1, 6.2.1.

9.2. Urmărirea activităților planificate
Tabelul nr. 79. Urmărirea activităților planificate

Nr.	Activitate	Resurse Umane	Resurse Materiale	Resurse financiare estimate		Procent îndeplinire	Rezultate	Observații
		Cheltuieli	Cheltuieli	Total - moneda	Sursă fonduri
1.	OG1 - Asigurarea conservării habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată, în sensul menținerii/atingerii stării de conservare favorabilă a acestora.
1.1.	OS 1-1 - Menținerea unei stări de conservare favorabile sau îmbunătățirea stării de conservare pentru habitatul 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia).
1.1.1	OS1-1.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6210* Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco- Brometalia ), în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 76,82 ha.
1.1.1.	1.1.1.1. Menținerea categoriei de folosință a terenurilor
1.1.1.	1.1.1.2. Controlul pășunatului
1.1.1.	1.1.1.3. Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului
1.1.1.	1.1.1.4.Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia
1.1.1.	1.1.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat
1.1.1.	1.1.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului
1.1.1.	1.1.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide
1.1.1.	1.1.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive
1.1.1.	1.1.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice
1.1.1.	1.1.1.10. Controlul și prevenirea incendierilor
1.1.1	1.1.1.11. Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului
Total obiectiv specific 1.1.1.			n/a		n/a
1.2.	OS1-2 - Menținerea unei stări de conservare favorabile a habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice.
1.2.1.	OS1-2.1 - Conservarea suprafeței habitatului 6240* Pajiști stepice subpanonice, în sensul menținerii stării de conservare favorabilă a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv menținerea suprafeței ocupate de cel puțin 46,46 ha.
1.2.1.	1.2.1.1. Menținerea categoriei de folosință a terenurilor
1.2.1.	1.2.1.2.Controlul pășunatului
1.2.1.	1.2.1.3. Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului
1.2.1.	1.2.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia
1.2.1.	1.2.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat
1.2.1.	1.2.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului
1.2.1.	1.2.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide
1.2.1.	1.2.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive
1.2.1.	1.2.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice
1.2.1.	1.2.1.10. Monitorizarea succesiunii vegetației
1.2.1	1.2.1.11. Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului
Total obiectiv specific 1.2.1.			n/a		n/a
1.3.	OS1-3 - Menținerea stării de conservare favorabile a habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice
1.3.1.	OS1-3.1 - Conservarea suprafeței habitatului 62C0* Stepe ponto - sarmatice, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestuia din punct de vedere al suprafeței ocupate, respectiv creșterea suprafeței ocupate de la 4,3 ha la 5 ha.
1.3.1.	1.3.1.1. Monitorizarea succesiunii vegetației
1.3.1	1.3.1.2 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului
Total obiectiv specific 1.3.1.			n/a		n/a
1.3.2.	OS1-3.2 - Îmbunătățirea structurii și funcțiunilor specifice ale habitatului 62C0* - Pajiști stepice subpanonice, în sensul atingerii stării de conservare favorabilă a acestuia, prin menținerea a minim 75% a speciilor sale caracteristice și combaterea speciilor invazive Erigeron annuus ssp. septentrionalis, Xanthium italicum.
1.3.2.	1.3.2.1. Monitorizarea și controlul speciilor invazive
Total obiectiv specific 1.3.2			n/a		n/a
Total obiectiv general 1.			n/a		n/a
2.	O.G.2. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la habitatele pentru care a fost declarată aria naturală protejată, cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului.
2.1.	OS2-1 - Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată, pentru habitatele de interes conservativ și speciile caracteristice acestora.
2.1.	2.1.1. Actualizarea inventarelor habitatelor de interes comunitar, precum și a altor specii de interes comunitar, dacă este cazul.
Total obiectiv specific 2.1.			n/a		n/a
2.2.	OS2-2 - Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes conservativ și a speciilor caracteristice acestora.
2.2.	2.2.1. Realizarea monitorizării habitatelor de interes conservativ
Total obiectiv specific 2.2.			n/a		n/a
Total obiectiv general 2.			n/a		n/a
3.	OG3 - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate, cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a habitatelor de interes conservativ.
3.1.	OS3-1 - Materializarea limitelor pe teren și menținerea acestora.
3.1.	3.1.1. Realizarea și instalarea în teren a elementelor de identificare
3.1.	3.1.2. Realizarea întreținerii mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei protejate
Total obiectiv specific 3.1.			n/a		n/a
3.2.	OS3-2 - Urmărirea respectării Regulamentului și a prevederilor Planului de management.
3.2.	3.2.1. Realizarea de patrule periodice
3.2.	3.2.2. Avizarea (pozitivă/ negativă) a planurilor/ proiectelor
Total obiectiv specific 3.2.			n/a		n/a
3.3.	OS3-3 - Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea Planului de management și a logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate.
3.3.	3.3.1. Identificarea de surse de finanțare
3.3.	3.3.2. Elaborarea de cereri de finanțare
3.3.	3.3.3. Desfășurarea de activități de autofinanțare Achiziția de echipamente necesare
3.3.	3.3.4. Achiziția de echipamente necesare
Total obiectiv specific 3.3.			n/a		n/a
3.4.	OS3-4 - Monitorizarea implementării Planului de management.
3.4.	3.4.1. Monitorizarea implementării Planului de management
3.4.	3.4.2. Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării Planului de management
Total obiectiv specific 3.4.			n/a		n/a
Total obiectiv general 3.			n/a		n/a
4.	OG4 - Implicarea activă a tuturor factori interesaților, creșterea gradului de conștientizare a publicului față de situl Natura 2000 și înțelegerea problemelor de mediu din zonă, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a zonei.
4.1.	OS4-1 - Asigurarea unui management participativ al ariei naturale protejate prin implicarea activă a factori interesaților în acțiunile de conservare a biodiversității.
4.1.	4.1.1. Realizarea de parteneriate cu factori interesații
4.1.	4.1.2.Promovare oportunităților de finanțare
Total obiectiv specific 4.1.			n/a		n/a
4.2.	OS4-2 - Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la aria naturală protejată
4.2.	4.2.1. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului
4.2.	4.2.2.Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.2.	4.2.3. Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate
Total obiectiv specific 4.2.			n/a		n/a
Total obiectiv general 4.			n/a		n/a
5.	OG5 - Promovarea utilizării durabile a resurselor din zona sitului Natura 2000 ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud.
5.1.	OS5-1 - Promovarea utilizării durabile a pajiștilor.
5.1.	5.1.1. Stabilirea capacității de suport a pajiștilor prin elaborarea unui studiu pastoral
5.1.	5.1.2.Monitorizarea cositului și pășunatului
Total obiectiv specific 5.1.			n/a		n/a
5.2.	OS5-2 - Promovarea unei dezvoltări urbanistice durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.
5.2.	5.2.1. Urmărirea respectării corelării planurilor de urbanism cu Planul de management
5.2.	5.2.2. Limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale importante pentru habitate
Total obiectiv specific 5.2.			n/a		n/a
Total obiectiv general 5.			n/a		n/a
6.	OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei.
6.1.	OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric.
6.1.	6.1.1. Realizarea inventarului valorilor locale
Total obiectiv specific 6.1.			n/a		n/a
6.2.	OS6-2 - Promovarea valorilor sitului si a zonei de ansamblu a acestuia.
6.2.	6.2.1.Promovarea produselor locale tradiționale
Total obiectiv specific 6.2.			n/a		n/a
Total obiectiv general 6.			n/a		n/a

9.3. Indicarea activității realizate
Se vor indica, prin marcare cu un simbol, de exemplu "x", trimestrele privind activitățile începute, în derulare sau încheiate, prin raportare la momentul în care se face acest lucru. Această indicare va da o informație referitoare la trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se întinde activitatea, de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se derulează activitatea.
Toate aceste informații se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:
Tabelul nr. 80. Indicarea activității realizate

Activitate

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

T1

T2

T3

T4

1.1.1.1. Menținerea categoriei de folosință a terenurilor

1.1.1.2. Controlul pășunatului

1.1.1.3 Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului

1.1.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia,

1.1.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat

1.1.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului

1.1.1.7. Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide

1.1.1.8. Monitorizarea și controlul speciilor invazive

1.1.1.9. Monitorizarea și controlul speciilor native problematice

1.1.1.10. Controlul și prevenirea incendierilor

1.1.1.11 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului

1.2.1.1. Menținerea categoriei de folosință a terenurilor

1.2.1.2. Controlul pășunatului

1.2.1.3. Controlul utilizării pesticidelor în apropierea habitatului

1.2.1.4. Monitorizarea și controlul speciei Robinia pseudoacacia

1.2.1.5. Controlul creării de noi cărări și drumuri prin habitat

1.2.1.6. Controlul amplasării de noi stâne și locuri de târlire pe suprafața habitatului

1.2.1.7 Controlul depozitării /abandonării gunoiului și deșeurilor solide

1.2.1.8 Monitorizarea și controlul speciilor invazive

1.2.1.9 Monitorizarea și controlul speciilor native problematice

1.2. 1.10 Monitorizarea succesiunii vegetației

1.2.1.11 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului

1.3.1.1. Monitorizarea succesiunii vegetației

1.3.1.2 Menținerea / promovarea practicilor tradiționale de folosință a terenurilor prin încurajarea cositului

1.3.2.1. Monitorizarea și controlul speciilor invazive

2.1.1. Actualizarea inventarelor habitatelor de interes comunitar, precum și a altor specii de interes comunitar, dacă este cazul.

2.2.1. Realizarea monitorizării habitatelor de interes conservativ

3.1.1. Realizarea și instalarea în teren a elementelor de identificare

3.1.2. Realizarea întreținerii mijloacelor de semnalizare a limitelor ariei protejate

3.2.1. Realizarea de patrule periodice

3.2.2. Avizarea (pozitivă/ negativă) a planurilor/ proiectelor

3.3.1. Identificarea de surse de finanțare

3.3.2. Elaborarea de cereri de finanțare

3.3.3. Desfășurarea de activități de autofinanțare

3.3.4. Achiziția de echipamente necesare

3.4.1. Monitorizarea implementării Planului de management

3.4.2.Ajustarea/modificarea indicatorilor funcție de modificarea implementării Planului de management

4.1.1. Realizarea de parteneriate cu factori interesații

4.1.2. Promovare oportunităților de finanțare

4.2.1. Elaborarea unei Strategii și Plan de acțiune privind conștientizarea publicului

4.2.2. Implementarea Strategiei și a Planului de acțiune privind conștientizarea publicului

4.2.3. Evaluarea impactului activităților de comunicare, informare, conștientizare și educație ecologică realizate

5.1.1. Stabilirea capacității de suport a pajiștilor prin elaborarea unui studiu pastoral

5.1.2. Monitorizarea cositului și pășunatului

5.2.1. Urmărirea respectării corelării planurilor de urbanism cu Planul de management

5.2.2. Limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale importante pentru habitate

6.1.1. Realizarea inventarului valorilor locale

6.2.1. Promovarea produselor locale tradiționale

10. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE1. Badea L., Caloianu N., Dragu G., 1971, Relieful. In: Județul Sibiu. Ed. Academiei Republicii Socialiste România;2. Bădescu G., Blaja D., Bumbac E., și colaboratorii - Pomologia R.S.R., Vol. VI, 1967, Editura Academiei RSR;3. Brînzan T., 2013, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România. SC Exclus Prod S.R.L. R.A. Monitorul Oficial, București;4. Chifu T., Irimia I., Zamfirescu O., 2014, Diversitatea fitosociologică a vegetației României. Vol. II: Vegetația erbacee antropizată. Tom 1. Vegetația pajiștilor. Tom II. Vegetația pionieră și a buruienișurilor. Institutul European, Iași;5. Chirița C., Vlad I., Păunescu C., Pătrășconiu N., Roșu C., Iancu I. 1977, Stațiuni forestiere, Vol. II Ed. Academiei R.S.R., București;6. Cioacă A., Dinu M., 2007, Changes in land use in the depression area of Brașov Country and their impact on the environment factors. Present Envinronment and Sustainable Development;7. Ciocârlan V., 2000, Flora Ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres, București;8. Coldea G., Sanda V., Popescu A., Ștefan N., 2017, Les associations vegetales de Roumanie. Tome 2: Les associatios herbacees naturelles. Presa Universitară Clujeană Accent, Cluj-Napoca;9. Cristea V., 1991, Fitocenologie și vegetația României. îndrumător de lucrări practice, Cluj-Napoca;10. Doniță N., Paucă-Comănescu M., Popescu A., Mihăilescu S., Biriș I.A., 2005, Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, București;11. Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș, I.A., 2006, Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC. Ed. Tehnică Silvică, București;12. Drăgulescu C., 2010, Cormo flora județului Sibiu. Eitura Universității "Lucian Blaga" Sibiu;13. Gafta, D., Mountford, J.O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;14. Grecu F., 1992, Bazinul Hartibaciului. Elemente de morfohidrografie, Editura Academiei Române, București;15. Grecu F., 2012, Modificări contemporane în modelarea reliefului din Podișul Hârtibaciului. Date preliminare. Collegium Mediense II Comunicări Științifice XI: 314 - 318;16. Ielenicz M., Pătru I., 2005, Geografia Fizică a României. Editura Universitară;17. Marușca T., Mocanu V., Haș E., Tod M., Andreoiu A., Dragoș M.a, Blaj V., Ene T., Silistru D., Ichim E., Zevedei P., Constantinescu C., Tod S., 2014, Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale. Editura Capolavoro Brașov;18. Mihalache M., 2006, Pedologie - geneza, proprietățile și taxonomia solurilor. Editura Ceres, București;19. Mihăilescu S., Strat D., Cristea I., Honciuc V., 2015, Raportul sintetic privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România. Editura Dobrogea, București;20. Mountford O., Gafta D., Anastasiu P., Bărbos M., Nicolin A., Niculescu M., Oprea A., 2008 - Natura 2000 in România: Habitats Fact Sheet, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in RomaniaEU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/R0;21. Național Environmental Research Institute, University of Aarhus - Habitats Directive and birds covered by the EEC Birds Directive, 92 pp., NERI Technical report No. 64;22. Negulescu E.G., Ciumac G., 1959, Silvicultura, Editura Agro-Silvica de Stat, București;23. Oltean L., și colaboratorii 1994, Lista Roșie a plantelor superioare din România, Edit. Academiei Române, București;24. Oprina-Pavelescu M., 2007, Pedologie - Ghid de activități practice. Partea întâi. Editura Cuvântul INFO;25. Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată și a Listei Monumentelor Istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015 - publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.201626. Oroian S., 2009, Flora și vegetația satelor săsești din sud-estul Transilvaniei, Editura University Press, Târgu-Mureș;27. Pascovschi S., Leandru V., 1958, Tipuri de pădure din R.P.R., Editura Agro-Silvică de Stat;28. Posea G., 1982, Enciclopedia Geografică a României. Editura Științifică și Enciclopedică București;29. Posea G., 2005, Relieful petrografic. în: Geomorfologia României - Relief-Tipuri, Geneză, Evoluție, Regionare, ediția II. Editura Fundației România de Mâine;30. Posea G., 2006, Geografia fizică a României, ediția a II-a. Editura Fundației România de Mâine, București;31. Pui E.C., Opriș I.G., 2003, Sângeorgiu de Mureș IV - Studiu geografic. Editura Ansid;32. Raul C., 1940, Plante scăpate din cultura - însemnătatea lor geografica și istorica, Extras din Buletinul Societății Regale Române de Geografie, Imprimeria Națională;33. Sanda V., Barabaș N., Biță-Nicolae C., Nedelcu A.G., 2006, Breviar fitocenologic. Rovimed Publishers, Bacău;34. Sanda V., Ollerer K., Burescu P., 2008, Fitocenozele din România, Editura Ars Docendi, București;35. Sârbu I., Ștefan N., Coroi M., Oprea A., Tănase C., Ciurescu Ș., 1997, "Rezervația Naturală Cheile Nărujei - Lacul Negru". Buletin Grădina Botanică Iași, Tom 6(1): 235 - 250;36. Schneider-Binder E., 1975, Pajiștile xeroterme din Ord. Festucetalia Valesiacae, Br. - Bl. et Tx. 1943 în zona colinelor marginale ale Depresiunii Sibiului. Muzeul Brukenthal - Studii și Comunicări , Șt. Nat., 19;37. Schneider-Binder E., 1971, Pajiștile xeromezofile din depresiunea Sibiului și colinele ei marginale (Meso-xeric grasslands of the Sibiu valley, including hillocks and margins) - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 16: 135-172. Sibiu;38. Schneider-Binder E., 1972, Gebusche und Hecken (Prunion fruticosae) Tx. 1952 und Prunion spinosae Soo (1930 n.n.) 1940, im Hugelgebiet um die Zibinssenke in Siebenburgen. - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 17: 183-207. Sibiu;39. Schneider-Binder E., 1973, Pădurile din Depresiunea Sibiului și dealurile marginale - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 18: 71-103. Sibiu.40. Schneider-Binder E., 1975, Pajiștile xeroterme din ord. Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et Tx. 1943 în zona colinelor marginale ale Depresiunii Sibiului (Xeric grasslands of the order Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et Tx. 1943 in hill margins and valleys of Sibiului) [in Romanian, with German summary]. - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 19: 95-120. Sibiu.41. Schneider-Binder E., 1977, Uber die Pflanzengesellschaften des Stipion lessingianae Soo 1947 in Rumanien. - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 20: 91-113. Sibiu.42. Sorocovschi V., 2009, Particularitățile scurgerii râurilor din bazinul hidrografic al Hârtibaciului, Geographia Napocensis, III;43. Stănescu V., 1979, Dendrologie, Editura Didactică și Pedagogică, București;44. Șoneriu I., Grecu F., 1987, Podișul Hârtibaciului. În: Geografia României - Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, vol. 3, Editura Academiei Republicii Socialiste România;45. Trif C. R., Făgăraș M., Hîrjeu N.C., Niculescu M., 2015, Ghid sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar -sărături, dune continentale, pajiști, apă dulce- din România. Editura Boldaș, Constanța.46. *** 2007, DIRECTIVA 92/43/CEE A CONSILIULUI din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.47. *** 2007, Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.48. *** 2013, Interpretation Manual of European Union Habitats (EUR 28), European Commission, DG Environment, Nature ENV B.3.49. *** Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru protecția mediului, 2014, Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar tufărișuri, turbării și mlaștini, stâncării, păduri. Edit. Petroșani Universitas.50. *** https://www.eionet.europa.eu/etcs/etc-bd/activities/reporting/article-1751. *** www.insse.ro52. *** mc.apmsb.anpm.ro53. *** http://www.mfinante.ro54. *** https://www.onrc.ro/55. *** https://rp5.ru.56. *** http://www.recensamantromania.ro/11. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENTANEXA nr. 1la Planul de management

Regulamentul sitului ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud