ANEXĂ
ANEXĂ din 2 februarie 2024 referitoare la amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparţinând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura şi Stănescu Radu Vasile, Unitatea de Producţie I Murga Mare, judeţul Gorj
Notă: Aprobată prin ORDINUL nr. 141 din 2 februarie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2024.
AMENAJAMENTUL
FONDULUI FORESTIER
PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND PERSOANELOR FIZICE
STANOVICI EVELYN LAURA și STĂNESCU RADU VASILE
U.P. I MURGA MARE, JUD. GORJ
ADMINISTRATOR - ing.
ȘEF PROIECT - ing.
PROIECTANT - ing.
EXEMPLARUL 3 ( )
2022
STUDIU DE AMENAJARE A PĂDURILOR
U.P.I MURGA MARE
TERA SILVA PROIECT
MEMORIUL DE PREZENTARE AL AMENAJAMENTULUI
FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND
PERSOANELOR FIZICE
STANOVICI EVELYN LAURA și STĂNESCU RADU VASILE
U.P. I MURGA MARE, JUDEȚUL GORJ
Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2022
Prestator servicii silvice: Ocolul Silvic Parângul Mic din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj.
Suprafața unității de protecție (U.P). I Murga Mare este de 240,00 ha (în totalitate pădure). Menționăm că întreaga suprafață în studiu este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului.
În fondul forestier în studiu, în urma analizei criteriilor și indicatorilor pădurilor virgine și cvasivirgine din Ordinul 3397 / 2012, Ordinul 1417/2016, a precizărilor din adresele WWF nr. 391 / 2014 și nr. 89 / 2016 și a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România emis în octombrie 2018, nu s-au identificat arborete virgine sau cvasivirgine.
Punctele de contur ale unității de producție analizate în coordonatele Stereografice 1970 sunt următoarele:
Y=371435.830 X=426961.983
Y=370790.779 X=425845.194
Y=371773.987 X=424508.773
Y=373378.586 X=425106.232
Y=372859.452 X=427291.673
Y=371923.436 X=427338.8411. Suprafața fondului forestier
Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, s-a făcut în baza aplicării prevederilor Legilor funciare, retrocedându- se/dobândindu-se suprafețe din fosta U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Bumbești din cadrul Direcției Silvice Gorj, documentele care atestă proprietatea fiind:– Certificat de Moștenitor Nr. ...... din pentru ......, ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. ...... din ...... ;– Certificat de Legatar Nr. ...... din ...... pentru ...... , ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. ...... din ......
Constituirea Unității de protecție (U.P) I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice ......, conform Convenției de asociere nr. ......, autentificată de Notar Public ...... .
Menționăm că, după reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafața fondului forestier ce face obiectul prezentului studiu nu s-a întocmit amenajament silvic pentru noua proprietate și că, din anul 2012 atunci când a expirat amenajamentul silvic întocmit pentru fondul forestier proprietatea publică a statului din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești-D.S. Gorj, amenajament silvic valabil și pentru această suprafață de fond forestier, pentru suprafața de fond forestier de 240,00 ha nu a mai fost întocmit un alt amenajament silvic.
În prezent serviciile silvice pentru fondul forestier analizat sunt asigurate de Ocolul silvic Parângul Mic din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj.
Stabilirea soluțiilor tehnice sunt conform "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare.
Date generale
Diferența se justifică astfel:
2. Prevederile și realizările amenajamentului expirat
Pentru suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, suprafață de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003, au fost prevăzute lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înființarea ariei naturale protejate Parcul Național Defileul Jiului - RONPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafața de fond forestier de 240,0 ha, care face obiectul prezentului studiu, reprezentând mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești-D.S. Gorj.2.1.1. Evoluția compoziției
2.1.2. Dinamica claselor de vârstă - fond productiv
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu nu avem fond productiv.2.1.3. Evoluția claselor de producție
2.1.4. Evoluția densității arboretelor
3. Structura fondului forestier
Structura fondului forestier analizat se prezintă astfel:
● A11-A13: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;
● A21-A22: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțiala pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale;4. Zonarea funcțională
Potrivit prevederilor din normele tehnice existente, corespunzător obiectivelor ecologice, sociale și economice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel:
Diferențele între cele două etape de amenajare se datorează înființării ariei naturale protejate RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului și a ROSCI0063 Defileul Jiului, în anul 2005. Astfel suprafeței fondului forestier analizat, care se află în zona de protecție integrală a Parcul Național Defileul Jiului, i-a fost atribuită încadrarea principală I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (TI) și încadrările secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe 87% din lungime) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani, pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - TII;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - ROSCI063 Defileul Jiului) - TII.5. Subunități de gospodărire
6. Bazele de amenajare
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:6.1. Regim (S.U.P. în producție):
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I fUncțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu nu avem fond productiv.6.2. Compoziția țel
*** Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafața reprezentând mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești.6.3. Tratament
6.4. Vârsta exploatabilității
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. În cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv.6.5. Ciclu
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile ( 240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv.7. Reglementarea procesului de producție
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv, deci nu avem arborete incluse în subunități pentru care se face reglementarea procesului de producție.
În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
● prevederile H.G. 447/2017, asa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:– pentru Tipul I funcțional = SxV_n = 240,00 ha x 4,29 mc/an/ha = 1029,60 mc/an.
și
● prevederile Legea nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare
Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "E" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:
8. Suprafața afectată de factori destabilizatori și limitativi (pe grade de vătămare) și măsurile de gospodărire propuse
În tabel, sunt evidențiate suprafețele în raport cu factorii destabilizatori și limitativi fără măsuri de gospodărire propuse, având în vedere faptul că arboretele sunt încadrate în tipul I (T I) funcțional.
9. Situația lucrărilor de regenerare și împăduriri la nivel de unitate de producție se prezintă astfel:
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional, arborete pentru care nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.10. Instalații de transport
Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează 2,0 km drumuri publice asigurând accesibilitatea fondului forestier în proporție de 100%.
S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.
București
PROCES VERBAL CTAP Nr. 118
Avizare de recepție din 22.08.2022
A. OBIECTUL AVIZĂRII:
Amenajamentul Unității de Protecție (U.P.) I Murga Mare
Faza de proiectare: redactare
Beneficiar: persoanele fizice ,Județul GorjB. PARTICIPANȚI:– Expert C. T. A. P. dr. ing.– Șef proiect ing.– Proiectant ing.C. CONSTATĂRI:
Din analiza documentațiilor și constatărilor din teren au rezultat următoarele:
Unitatea de protecție (U.P.) I Murga Mare, care face obiectul acestui studiu, are o suprafață de 240,0 ha și este reprezentată de o suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, fiind constituită din păduri care provin din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești.
Întreaga suprafață de fond forestier studiată este încadrată în zona de protecție integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului, fiind inclusă și în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului.
Fondul forestier este reprezentat în totalitate de păduri.
Suprafața U.P. I Murga Mare este încadrată integral în Grupa I funcțională, arboretele având stabilită categoria funcțională I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală TI- R0NPA0933- Parcul Național Defileul Jiului, ca încadrare principală și încadrările secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva pe 87% din lungime) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - T II;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - R0SCI063 Defileul Jiului) - T IV.
Arboretele din cadrul acestei unități sunt încadrate în totalitate în FM_1 + FD_44 - etajul montan - premontan de făgete.
Compoziția actuală a arboretelor este 54FA 33ME 3PLT 10DT, clasa de producție medie V_o, consistența medie 0,70, volumul mediu la hectar de 136 mc la vârsta medie de 81 ani, creșterea curentă 3,0 mc/an/ha.
Structura pe clase de vârstă a fondului forestier este dezechilibrată, deoarece în cadrul suprafeței studiate sunt arborete numai din clasa a IV-a de vârstă.
Suprafața de fond forestier studiată este inclusă, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestuia, arboretele au fost încadrate în S.U.P. "E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha.
Bazele de amenajare adoptate: regimul codru pentru toate arboretele și compoziția țel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, în corelație cu condițiile staționale existente cu exigențele biologice ale speciilor și cu condițiile sociale, având în vedere că întreaga suprafață este încadrată în zona de protecție integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.
Instalațiile de transport însumează 2,55 km asigurând o densitate de 10,6 m/ha și o accesibilitate a fondului forestier de 100%.
Lucrarea este întocmită respectând prevederile NORMELOR TEHNICE SILVICE privind gospodărirea vegetației forestiere din cadrul fondului forestier național.
Specialistul C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea și propune avizarea C.T.E. în Comisia de Avizare pentru Silvicultura a M.MA.P.
FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A
FONDULUI FORESTIER
S.U.P. - "E" Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii
CICLUL -
FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Partea I MEMORIU TEHNIC1. Situația teritorial-administrativă2. Organizarea teritoriului3. Gospodărirea din trecut a pădurii4. Studiul stațiunii și al vegetației5. Stabilirea funcțiilor social-economice ale pădurii și a bazelor de amenajare6. Reglementarea procesului de producție lemnoasă7. Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului8. Protecția fondului forestier9. Instalații de transport, tehnologii de exploatare și construcții forestiere10. Analiza eficacității modului de gospodărire a pădurilor11. Diverse1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ1.1. Elemente de identificare a unității de protecție și producție
Unitatea de protecție (U.P.) I Murga Mare, care face obiectul acestui studiu, are o suprafață de 240,0 ha și este reprezentată de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, situat pe raza localității Bumbești Jiu din județul Gorj. Această suprafață de fond forestier provine din fosta U.P. III Bratcu a O.S. Bumbești.
Constituirea Unității de protecție (U.P) I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, conform Convenției de asociere nr. ......, autentificată de Notar Public ...... .
Pentru suprafața luată în studiu nu s-a mai întocmit un amenajament silvic din anul 2012 când a expirat amenajamentul silvic întocmit pentru fondul forestier proprietatea publică a statului din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, fiind prima amenajare pentru suprafața de fond forestier de 240,00 ha ca fond forestier proprietate privată.
Din punct de vedere fizico - geografic teritoriul studiat face parte din ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, fiind situat pe versantul estic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia.
Sub aspect fitoclimatic, arboretele din U.P. I Murga Mare sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete.
Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 480 m (u.a. 127) și 1400 m (u.a. 138).
Din punct de vedere administrativ U.P.I Murga Mare este situată în partea nordică a județului Gorj, pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești-Jiu. O repartiție a fondului forestier pe unități teritorial-administrative, foste unități de producție și parcele este redată în tabelul 1.1.1.
Tabelul 1.1.1.
Repartiția fondului forestier pe unități teritorial-administrative, unități de producție și parcele
1.2. Vecinătăți, limite și hotare
Vecinătățile unității de protecție și producție, pe trupuri de pădure, precum și limitele și hotarele ei, cu precizarea felului și denumirii acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 1.2.1.).
Tabelul 1.2.1.
Vecinătățile fondului forestier analizat
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
Pădurea din această unitate de protecție și producție este repartizată pe următoarele trupuri de pădure și bazinete, trupuri de pădure și bazinete care sunt redate în tabelul 1.3.1.
Tabelul 1.3.1.
Repartiția fondului forestier pe trupuri de pădure și bazinete
O atenție deosebită trebuie să se acorde instalării bornelor de hotar și întreținerii lor, urmărindu-se permanent starea bornelor la limita cu ceilalți proprietari.1.4. Administrarea fondului forestier
Serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul silvic Parângul Mic din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj.2. ORGANIZAREA TERITORIULUI2.1. Constituirea unității de protecție și producție
Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, s-a făcut în baza aplicării prevederilor Legilor funciare, retrocedându- se/dobândindu-se suprafețe din fosta U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Bumbești din cadrul Direcției Silvice Gorj, documentele actuale care atestă proprietatea fiind:– Certificat ....... din ....... pentru ......., ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. .......;– Certificat ....... pentru ......., ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. ....... .
Constituirea U.P. I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, conform Convenției de asociere nr. ......., autentificată de Notar Public ....... .
Cu ocazia lucrărilor Conferinței I de amenajare din data ....... s-a avizat tema de proiectare nr. ....... din ......., stabilindu-se constituirea acestei unități de protecție pentru suprafața de 240,0 ha fond forestier proprietate privată.2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
La actuala amenajare s-a menținut vechea numerotare parcelară. Limitele parcelelor sunt reprezentate de forme naturale de relief (culmi, văi) și artificiale (limită convențională). Corespondența între parcelarul precedent și cel actual fiind redată în tabelul 2.2.3.1. Liniile parcelare s-au materializat cu vopsea roșie, cu semne verticale pe arborii limită de către personalul ocolului silvic, anticipat sau concomitent cu lucrările de descriere parcelară.2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor
În tabelul 2.2.1.1. sunt redate comparativ suprafețele medii, maxime și minime ale parcelelor și subparcelelor de la ultimele amenajări.
Tabelul 2.2.1.1.
Situația suprafeței medii minime și maxime a parcelelor și subparcelelor din fondului forestier analizat
* suprafața de 240,00 ha din cadrul U.P. I Murga Mare a reprezentat o mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003.
Între cele două etape de amenajare nu se constată diferențe, micile diferențe apărute între suprafețele parcelelor, de la o etapă de amenajare la alta, se datorează măsurătorilor din teren și a determinării analitice a suprafețelor. După cum se poate observa din tabelul de mai sus, suprafața maximă a parcelei este mai mare decât suprafața maximă a parcelelor din normele de amenajare (50,0 ha), s-a dorit însă menținerea parcelarului avându-se în vedere și că suprafața este încadrată în zona de protecție integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului.2.2.2. Situația bornelor
Parcelele sunt identificate prin borne, amplasate la intersecția liniilor parcelare și la intersecția acestora cu limita fondul forestier ori la schimbarea de direcție a limitelor (borne de detaliu). S-au menținut vechile borne și fostul amplasament, adăugându-se noi borne acolo unde este cazul. Există un număr de 39 borne, numerotarea lor fiind redată în tabelul 2.2.2.1.
Tabelul 2.2.2.1.
Repartiția bornelor pe trupuri și bazinete
Ocolul silvic ce administrează fondul forestier va proceda la revizuirea amplasamentului și numerotării bornelor menționate mai sus, în conformitate cu actualele hărți amenajistice.2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual
În tabelul 2.2.3.1. este redată corespondența între parcelarul și subparcelarul actual și cel precedent prezentându-se totodată și situația suprafețelor la precedenta și noua amenajare cât și diferențele rezultate din măsurători la nivel de parcelă, plus suprafețele conform amenajamentului O.S. Bumbești, U.P. III Bratcu, elaborat în anul 2003 pentru fondul forestier proprietatea publică a statului.
Tabelul 2.2.3.1.
Suprafața determinată la actuala amenajare este mai mare cu 0,0017 ha decât cea din actele de proprietate, datorită rotunjirii la două zecimale.2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Baza cartografică folosită pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților este formată din hărțile amenajistice, ediție 2003, întocmite de I.C.A.S.-Pitești în sistem de coordonate stereo 70 și ortofotoplanuri recente.
Limitele fondului forestier și parcelarul corespund cu realitatea din teren, subparcelar nu s-a constituit nici la actuala amenajare; astfel că ridicările în plan efectuate au avut caracter de verificare a coordonatelor din hărțile precedente, executându-se 200 puncte ce însumând 10 km ridicări.
Hărțile de amenajament ediție 2003 au fost întocmite la scara 1:20000 fiind obținute prin digitizarea planurilor de bază, astfel că la etapa actuală neintervenind modificări, au fost preluate coordonatele acestora ce au coincis cu verificările amintite mai sus.2.4. Suprafața fondului forestier
Suprafața U.P. I Murga Mare este de 240,00 ha.2.4.1. Determinarea suprafețelor
Pentru determinarea suprafețelor s-au folosit hărțile amenajistice, ediție 2003, întocmite de I.C.A.S.-Pitești. Determinarea suprafețelor s-a făcut prin digitizare.2.4.2. Modificări survenite în fondul forestier
În tabelul 2.4.2.1. se prezintă o situație comparativă a suprafeței la amenajarea actuală și suprafața conform documentelor actuale de proprietate.
Tabelul 2.4.2.1
Situația schimbărilor de suprafață la fondul forestier analizat
2.4.3. Evidenta mișcărilor de suprafață din fondul forestier - TABELUL 1E
U.P. I MURGA MARE
JUD. GORJ
Evidenta mișcărilor de suprafață din fondul forestier
* s-a înscris titlul de proprietate deoarece nu s-a realizat dezmembrarea conform , acestea provenind în integralitate din Titlul de proprietate nr. .....
** suprafețele pe unități amenajistice sunt conform Procesului verbal de punere în posesie nr. .....
*** conform situației reale, deși în documentele de proprietate sunt înscrise parcele întregi (fără %>), dar suprafața aferentă parcelelor 128 (20,8563 ha) și 135 (37,6020 ha) din procesul verbal de punere în posesie nr. ..... este mai mică decât suprafața din amenajamentul pe baza căruia s-a făcut punerea în posesie.2.4.4. Utilizarea fondului forestier
Suprafața U.P. I Murga Mare este de 240,00 ha, în totalitate păduri (fond neproductiv 240,0 ha), indicele de utilizare a fondului forestier fiind de 100%, iar date despre modul de utilizare a fondului forestier analizat fiind redate în tabelul 2.4.4.1.
Tabelul 2.4.4.1.
Repartiția fondului forestier pe destinații
2.4.5. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători
Evidența fondului forestier pe destinații și deținători este prezentată în tabelul 2.4.5.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
Tabelul 2.4.5.1.
Evidența fondului forestier pe destinații și destinatari
Din analiza datelor din tabelul anterior se constată că în pădurile studiate se găsesc numai foioase.2.4.6. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii este prezentată în tabelul 2.4.6.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
Tabelul 2.4.6.1.
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
O analiză a distribuției pe specii indică prezența foioaselor (100%) reprezentate în principal de fag (54%), urmat de diverse specii tari, în principal mesteacăn (43%) și diverse specii moi - plop tremurător (3%).2.4.7. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință
O situație a fondului forestier analizat pe categorii de folosință este prezentată în tabelul 2.4.7.1.
Situația fondului forestier pe categorii de folosință este prezentată detaliat la subcapitolul 15.2.1. Procentul de utilizare al fondului forestier este de 100%.
Tabelul 2.4.7.1.
Repartiția fondului forestier pe categorii de folosință
Între cele două etape de amenajare nu sunt diferențe în ceea ce privește suprafața fondului forestier pe categorii de folosință.2.5. Enclave
În cuprinsul U.P.I Murga Mare nu au fost identificate enclave.2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane)
Pădurile din cadrul U.P. I Murga Mare sunt arondate unui district silvic din cadrul O.S. Parângul Mic, din orașul Bumbești Jiu,județul Gorj. Situația detaliată este redată în tabelul 2.6.1.
Tabelul 2.6.1.
Situația arondării pe cantoane a parcelelor din cadrul U.P. I Murga Mare
Actuala organizare pe districte și cantoane silvice este realizată astfel încât să permită o bună gospodărire a pădurii, în funcție de necesități se pot face modificări ulterioare.3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat3.1.1. Evoluția proprietății
Evoluția proprietății fondului forestier constituit în cadrul U.P. I Murga Mare cuprinde două perioade distincte și anume: perioada de până în anul 1948, când această suprafață era în proprietatea privată de la care au moștenit persoanele fizice
(actualii proprietari) și perioada de după 1948 când, în urma naționalizării, pădurile au fost trecute în totalitate în proprietatea statului.
Odată cu apariția legilor proprietății de după 1989 s-a trecut la reconstituirea dreptului de proprietate a foștilor proprietari și asupra pădurilor.
Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza Legilor fondului funciar, retrocedându- se suprafețe din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești din cadrul D.S. Gorj.
La actuala amenajare s-a constituit Unitatea de Protecție și Producție (U.P) I Murga Mare în baza asocierii persoanelor fizice ....., conform Convenției de asociere nr. ....., autentificată de Notar Public ..... .3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor înainte de 1948
Pentru perioada de până în anul 1948 gospodărirea acestor păduri s-a făcut pe baza unor regulamente de exploatare în regim de codru.
Pădurile studiate în cadrul U.P. I Murga Mare, din cauza faptului că sunt situate pe versanți greu accesibili (pante de peste 45 grade), nu au fost exploatate în scop comercial, s-au extras doar exemplare de fag pentru nevoile personale ale proprietarilor.
Înainte de anul 1948 gospodărirea pădurilor particulare s-a făcut în conformitate cu prevederile Codurilor Silvice din anii 1881 și 1910 și a Legii din 20 aprilie 1935 (pentru pădurile de protecție) în funcție de nevoile personale ale proprietarilor și de posibilitățile de comercializare a lemnului.3.1.3. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948
În anul 1948 toate pădurile au trecut în patrimoniul statului, conform articolului 7 din Constituția R.P.R. și a articolului 1 din Codul Silvic, fiind administrate de ocoalele silvice în baza unor amenajamente silvice.
Prima amenajare a pădurilor din cadrul U.P. I Murga Mare s-a făcut în 1950, pădurile fiind încadrate în U.P. III Bratcu din cadrul OS Bumbești, atunci când gospodărirea pădurilor a început să se facă pe baze științifice, întocmindu-se primul amenajament unitar. Următoarele amenajamente, pentru pădurile studiate în cadrul U.P. I Murga Mare, s-au efectuat în anii 1960, 1970, 1980, 1991 și 2003.
La data începerii reconstituirii dreptului de proprietate suprafețele de pădure retrocedate ce sunt constituite în U.P. I Murga Mare se aflau în administrarea O.S. Bumbești (U.P. III Bratcu, parcelele 127, 128%, 134, 135, 138, 139) din cadrul Direcției Silvice Gorj.3.1.3.1. Evoluția constituirii proprietății și a bazelor de amenajare
Analiza evoluției bazelor de amenajare a pădurilor este prezentată în tabelul 3.1.3.1.1. cu mențiunea că suprafața fondului forestier analizat provine parțial din pădurile U.P. III Bratcu, Ocolul Silvic Bumbești, astfel nu se poate reda o analiză relevantă pentru perioada de dinainte de anul 2003, anul când aceste păduri au fost amenajate în cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești. În continuare va fi prezentată analiza comparativă între amenajarea actuală și cea din 2003.
Tabelul 3.1.3.1.1.
Analiza bazelor de amenajare din UPI Murga Mare
Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafața studiată reprezentând mică parte din fostul U.P. III Bratcu (2003-2012) al O.S. Bumbești.
Suprafața este la prima amenajare în această formă. La actuala etapă de amenajare gospodărirea se realizează printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP E - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii, arboretele studiate fiind incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național; bazele de amenajare adoptate fiind: regim - codru și compoziția țel fiind 54FA 33ME 3PLT 10DT.
Pentru etapa de amenajare precedentă (2003), când suprafața de fond studiată a fost amenajată în cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ca fond forestier proprietatea publică a statului, gospodărirea s-a realizat printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP M - conservare deosebită, bazele de amenajare anterioare fiind: regim codru, tăieri de igienă ca lucrări propuse și compoziția țel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.3.1.3.2. Evoluția reglementării producției
O analiză a evoluției reglementării producției nu se poate face deoarece:– la actuala etapă de amenajare întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. În cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv, deci nu avem arborete incluse în subunități pentru care se face reglementarea procesului de producție;– la etapa de amenajare precedentă arboretele studiate au fost încadrate în tipul II funcțional, fond neproductiv, pentru care nu s-a făcut reglementarea procesului de producție.3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat
Pentru suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, suprafață de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003, au fost prevăzute tăieri/lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înființarea Parcului Național Defileul Jiului - R0NPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).
La actuala etapă de amenajare întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional, arborete pentru care nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
În continuare se vor reda principalii indicatori calitativi și cantitativi ai mărimii și structurii fondului forestier analizat, cu mențiunea că pentru etapa precedentă de amenajare nu sunt date concludente, suprafața studiată reprezentând o mică parte din fosta U.P. III Bratcu din cadrul Ocolului Silvic Bumbești.
După cum se observă în tabelul următor, structura pe clasele de vârstă la fosta și actuala amenajare a fost și se menține dezechilibrată, astfel la etapa anterioară toate arboretele erau în clasa a III-a de vârstă, iar la actuala amenajare a migrat în clasa a IV-a de vârstă.
Tabelul 3.3.1.
Evoluția claselor de vârstă
În ceea ce privește compoziția medie, redată în tabelul 3.3.2., se observă proporția mare a fagului, urmat de mesteacăn, diverse tari și plop tremurător.
Tabelul 3.3.2.
Evoluția compoziției fondului forestier
Evoluția situației claselor de producție pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.3.
Tabelul 3.3.3.
Evoluția claselor de producție
Așa cum se observă și din tabel constatăm că arboretele de productivitate superioară și mijlocie lipsesc, toată suprafața studiată fiind reprezentată de arborete de productivitate inferioară, clasa de producție medie este V_0.
Evoluția situației categoriilor de consistență pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.4.
Tabelul 3.3.4.
Evoluția categoriilor de consistențe
Analizând aceste date constatăm că avem arborete cu o consistența medie bună, corespunzătoare condițiilor staționale de vegetație.4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
Elemente de caracterizare a stațiunii și arboretelor sunt redate în "Evidența descrierii parcelare". Culegerea datelor de teren s-a făcut conform "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor" prin parcurgerea terenului. Acestea au fost consemnate în fișa unităților amenajistice și în fișa profilului de sol prin coduri și denumiri oficializate. Datele se referă la descrierea arboretului și a stațiunii.
S-au mai înregistrat date complementare importante referitoare la caracteristicile unităților amenajistice, a terenurilor afectate, a terenurilor neproductive.
Elementele de caracterizare a stațiunilor au fost preluate din vechiul amenajament (dar verificate pe teren), iar elementele referitoare la arboret au fost culese din teren.
Tipurile de stațiune și tipurile naturale de pădure au fost înscrise în descrierea parcelară după clasificarea din lucrarea "Sistematica unităților de bază ale tipologiei forestiere 1977". Datele de caracterizare a topoclimatului local s-au luat după înregistrările stațiilor meteorologice din zonă și din informații locale.
Stabilirea tipurilor de stațiune s-a făcut ținîndu-se seama de factorii geografici, pedologici și de vegetație (arboret, subarboret, floră indicatoare).
Determinări la nivel de arboret, pe etaje și elemente s-au făcut asupra următoarelor caracteristici: tipul fundamental de pădure, tipul de structură, elemente de arboret, proporția speciilor, amestec, vârstă, diametrul mediu, înălțimea medie, calitate, elagaj, consistență, mod de regenerare, vitalitate, stare fito-sanitară, subarboret, semințiș, compoziție-țel, țel de producție și protecție.
Elementele de descriere a arboretelor s-au determinat prin măsurători referitoare la diametre, înălțime și prin numărarea inelelor anuale pentru determinarea vârstei (în cazurile unde a fost nevoie). La descrierea arboretelor s-a folosit și metoda estimării în ceea ce privește compoziția, amestecul, vitalitatea, consistența, structura, subarboretul, starea de sănătate, vitalitate etc.
Datele de teren culese în carnetele de descriere parcelară au fost prelucrate cu calculatorul PC folosind programul de amenajare silvică AS.4.2. Elemente generale privind cadrul natural
U.P. I Murga Mare este amplasată pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești Jiu, județul Gorj, în ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, pe versantul vestic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (în Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia.4.2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică și neozoică, aparține zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic și este alcătuit din șisturi cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții Parâng și Vâlcan), precum și din șisturi cristaline mezo și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor.
Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de roci mai dure a influențat configurația terenului (fragmentarea și diferențierea reliefului). Versanții teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal pluviodenudării și eroziunii fluvio- torențiale.
Stăvilirea proceselor de degradare și menținerea echilibrului dinamic se realizează prin menținerea și îmbunătățirea stării fitosanitare a arboretelor.4.2.2. Geomorfologie
Din punct de vedere altitudinal, pădurile sunt situate între 480 m ( u.a. 127) și 1400 m (u.a. 138). Pe categorii de altitudini repartiția fondului forestier se prezintă astfel:
Expoziția generală a unității de protecție și producție analizate este cea umbrită, dar, datorită fragmentării reliefului de către rețeaua hidrografică, se întâlnesc toate expozițiile. Repartiția teritoriului unității după gradul de insolație este următoarea:
Înclinarea terenului este foarte variată și se caracterizează în funcție de zona de relief în care se încadrează. Pe ansamblu unității de protecție și producție analizate, suprafața fondului forestier este repartizată pe categorii dE înclinare astfel:
Datele de mai sus sunt redate și în tabelul 4.2.1.1.
Tabelul 4.2.1.1.
Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție
4.2.3. Hidrologie
Suprafața U.P. I Murga Mare se află în bazinul hidrografic al râului Jiu, spre care converg toate pâraiele care străbat teritoriul studiat, dintre care cele mai importante fiind pâraiele: Murga Mare, Murga Mică și Ploștina Murgilor ce prin cursul lor au dus la fragmentarea reliefului.
Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de pâraie secundare care duc la fărâmițarea terenului. Majoritatea acestor pâraie au debit permanent, dar cu fluctuații (în timpul verilor secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau ploilor, debitul acestora crește). Regimul hidrologic nu influențează în mod deosebit formarea solurilor și vegetația forestieră.4.2.4. Climatologie
Caracterizarea climatică a teritoriului aflat în studiu s-a realizat utilizând datele climatologice din "Atlasul climatic al R.S.R." ediția 1966, fiind completate cu observații și interpretări cu caracter local, preluate de la stația meterologică Parâng.
Conform sistemului de clasificare Koppen, teritoriul analizat se încadrează în provincia climatică cu climă boreală cu ierni cu ierni frigurose și umede Df cu temperatura lunii celei mai reci sub -3°C și cu temperatura celei mai calde luni peste 10°C, subprovincia climatică D.f.b.k - zona cu altitudini cuprinse între 701-1400 m.
Conform raionării climatice din "Monografia geografică" regiunea se încadrează în sectorul de climă de munte (IV) cu subdiviziunea climă de munți mijlocii (IV-C), caracteristică marii majorități a teritoriului studiat, cu altitudini cuprinse între 480 m și 1400 m favorabilă pădurilor;
Sectorul cu climă de munți mijlocii (IV) se caracterizează printr-o amplitudine a temperaturii medii anuale între 18-20°C cu temperaturi medii anuale mai mari de 0°C și cu temperatura medie a lunii iulie între 10-16°C și cu precipitații medii anuale de 930-1200 mm. în cadrul acestui sector se deosebesc două ținuturi de climă:– IV-C(V) - climă de munte de versanți cu expoziție predominant vestică, ce se caracterizează printr-un climat dinamic;– IV-C(E) - climă de munte de versanți cu expoziții predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanților adăpostiți.
Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică caracteristică acestei zone.
Relieful acționează asupra elementelor meteorologice prin orientarea și înclinarea versanților și configurația principalelor unități de relief, determinând etajare climatică a teritoriului și o mulțime de topoclimate.4.2.4.1. Regimul termic
Temperatura aerului prezintă importante variații lunare și anuale. Oscilațiile termice au un caracter pronunțat mai ales între punctele cele mai joase și cele mai înalte.
Prin datele prezentate în continuare sub formă tabelară, rezultă o primă caracterizare a climatului regiunii sub aspectul regimului termic al aerului și al influențelor pe care acestea le are asupra creșterii și dezvoltării vegetației forestiere (tabelul 4.2.4.1.1).
Tabelul 4.2.4.1.1.
Variația anuală a temperaturilor medii lunare
Așa cum constatăm din tabel, variația anuală a temperaturilor medii lunare prezintă un minim în luna ianuarie (-5,2°C pentru stația Parâng și -2,9°C pentru stația Târgu Jiu) și un maxim în luna iulie (14,5°C pentru stația Parâng și 19,7°C pentru stația Târgu Jiu), mai ridicată în partea inferioară și mai coborâtă în zona altitudinal superioară, având o variație specifică regiunii temperate din care face parte.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 5,1°C pentru stația Parâng și 9,0°C pentru stația Tg. Jiu, pe anotimpuri, temperatura medie se prezintă astfel:– primăvara: +6,8°C;– vara: +16,3°C;– toamna: +7,8°C;– iarna: -2,7°C.
Amplitudinea temperaturii medii lunare este cuprinsă între 19,7°C pentru stația Parâng și 22,6°C pentru stația Târgu Jiu.
Alte date referitoare la regimul termic al aerului, cu influențe evidente asupra vegetației forestiere sunt redate în tabelul 4.2.4.1.2.
Tabelul 4.2.4.1.2.
Datele medii si extreme ale înghețului
Lungimea sezonului de vegetație este de 5 luni, astfel se poate spune că perioada de vegetație este normală, iar regimul termic este favorabil speciei principale (Fagul), zona respectivă intrând în arealul de răspândire a acestei specii.
Ultimul îngheț, în date medii, se produce în timpul începerii perioadei de vegetație, dar ultimul îngheț se poate produce și la 30 zile după începerea perioadei de vegetație, care uneori poate provoca pagube vegetației forestiere.4.2.4.2. Regimul pluviometric
Variabilitatea cantităților de precipitații medii lunare, prezentate în tabelul 4.2.4.2.1, evidențiază diferențe semnificative între cele două stații meteorologice.
Tabelul 4.2.4.2.1
Cantității medii (mm) lunare și anuale de precipitații
În partea sudică (din aval) media anuală a precipitațiilor este de circa 753,0 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (88,4 mm), iar cea minimă în luna martie (47,7 mm), în timp ce în partea nordică (din amonte) media anuală a precipitațiilor este de circa 951,5 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (124,2 mm), iar cea minimă în luna februarie (49,9 mm).
Precipitații atmosferice medii pe anotimpuri și în perioada de vegetație:– primăvara: 77,5 mm;– vara: 86,2 mm;– toamna: 67,5 mm;– iarna: 54,8 mm.
Cantitatea de precipitații se produce cu variații generate de anotimp cât și de altitudine. în general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primăvara și toamna înscriindu-se în condiții medii și oarecum asemănătoare din punct de vedere al regimului de umiditate.
Umiditatea relativă a aerului este maximă în luna octombrie și minimă în luna august. Umiditatea relativă în sezonul de vegetație este de 65%.4.2.4.3. Regimul eolian
Vânturile sunt puternic influențate de relief, atât în ceea ce privește frecvența pe direcții, cât și viteza. Frecvențele medii anuale înregistrate la Târgu Jiu evidențiază predominarea vânturilor din N (14,0%) canalizate pe valea Jiului, urmate de cele din nord-est (6,8%) și SE (6,3%). La stația meteorologică Parâng cele mai mari frecvențe le au vânturile din SE (16,8%) și S (15,4%), urmate de cele din NV (14,0%) și N (8,0%). Pe culmile înalte ale munților sunt predominante vânturile din sectorul vestic.
Vitezele medii anuale sunt mici la Târgu Jiu (între 1,6 și 3,2 m/s) și mari pe munții înalți (între 4,0 și 7,0 m/s).4.2.4.4. Concluzii privind condițiile climatice
Trăsăturile generale ale climei regiunii sunt influențate de condițiile fizico-geografice locale și în special de relief. Sub influența reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, și diversificare a climei, diferențiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalității locale latitudinale și altitudinale, formele de relief, orientarea versanților și poziția acestora imprimă modificări locale, uneori esențiale în caracteristicile vremii și climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice.
Principalii indicatori climatici menționați mai sus ne arată că în teritoriul luat în studiu, climatul nu este foarte favorabil dezvoltării vegetației forestiere. în această zonă vegetează arborete de fag de productivitate inferioară, de clasa a V-a de producție.
Altitudinea și expoziția au rol principal în privința timpului de înfrunzire și înflorire a speciilor forestiere. în părțile mai înalte molidul intră în vegetație între 10-15 mai, cu mici decalaje în funcție de altitudine, iar înflorirea are loc în jurul date de 20 mai-10 iunie. Fagul intră în vegetație între 1-10 mai, înflorește în jurul datei de 10-20 mai, iar coacerea semințelor se realizează între 1-15 octombrie, iar gorunul intră în vegetație între 25 aprilie-10 mai, înflorește în jurul datei de 1-15 mai, iar coacerea semințelor se realizează între 25 septembrie-15 octombrie.
Față de datele prezentate în literatura de specialitate în zonă se constată o întârziere a fenomenelor fenologice primăvara și o coacere mai rapidă toamna pe versanții cu expoziții umbrite, pe văile cu circulație atmosferică redusă și la altitudini mai mari.
Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate și ariditate sunt dați în tabelul următor.
Tabelul 4.2.4.4.1
Indicatori sintetici ai climei
4.3. Soluri4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Situația solurilor din cadrul unității de protecție și producție analizate pe clase, tipuri și subtipuri precum și suprafața ocupată de acestea este dată în tabelul 4.3.1.1., solurile fiind prezentate conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 2000 (SRTS -2000) cât și Sistemul de Clasificare a Solurilor din România 1980 (SCRS - 1980), denumirea veche fiind trecută în paranteză.
Tabelul 4.3.1.1.
Evidența tipurilor de sol existente în cadrul fondului forestier analizat
Analizând tabelul de mai sus, se poate observa că întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată este ocupată de protisoluri (cu subtipul de sol litosol distric).4.3.2. Descrierea principalelor tipuri de sol
Litosolul distric este întâlnit pe 240,00 ha (100%) și se definește prin orizont Ao cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puțin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrișuri.
Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată (litosolurile apar pe versanții cu înclinare mare din Defileul Jiului).
Caracterizarea condițiilor și a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură și compoziție mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieșite de sub influența inundațiilor permițând dezvoltarea unei vegetații mai bogate care a determinat o bioacumulare și humificare mai intensă și drept rezultat s-a format un orizont humifer mai gros și mai bogat în humus. Procesul de solificare nu mai este întrerupt de viituri, astfel că solurile aluviale pot evolua în continuare spre solurile zonale din apropiere.
Alcătuirea profilului și proprietăți: Litosolul distric prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: O(Ao) - Rp. Orizontul Ao este mai gros de 20 cm, putând atinge 40-50 cm, este mai bine conturat ca la protosolurile aluviale și cu stratificații mai puțin evidente. Este de culoare brună cenușie, brună închis, deosebindu-se evident de materialul parental format din depozite stratificate de origine fluviatilă, cu texturi și compoziții foarte diverse. Au textură variabilă în raport cu natura depozitului, nediferențiată sau contrastată în cazul unor depozite neomogene. în orizontul Ao, structura este glomerulară, grăunțoasă sau poliedrică, slab sau moderat dezvoltată. în raport cu textura și structura, variază și restul proprietăților fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație. Sunt în general bine aprovizionate cu apă și substanțe nutritive, au un conținut de humus de 2-3%, au gradul de saturație în baze ridicat dar pot fi și debazificate și cu reacție acidă.
Fertilitatea: Litosolurile au o fertilitate inferioară pentru fag.
Pe teritoriul unității de producție se găsește subtipul distric.4.3.3. Lista u.a.-urilor pe tipuri și subtipuri de soluri
În tabelul 4.3.3.1., generat de programul AS, este prezentată repartiția unităților amenajistice din unitatea de protecție și producție analizata pe tipuri și subtipuri de sol.
Tabelul 4.3.3.1.
Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de soluri
4.4. Tipuri de stațiune4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni
În tabelul 4.4.1.1. sunt prezentate tipul de stațiune identificat în cuprinsul U.P. I Murga Mare și categoria de bonitate în care se încadrează.
Tabelul 4.4.1.1.
Evidența tipurior de stațiune existente în cadrul. fondului. forestier analizat
Din tabelul de mai sus se constată că în cuprinsul unității analizate a fost identificată o singură stațiune din etajul montan - premontan de făgete - 4.1.2.0. Montan - premontan de făgete, Bi, de stâncărie și eroziune excesivă.
De asemenea se poate observa potențialul productiv inferior al unității analizate, stațiunea identificată fiind de bonitate inferioară.4.4.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune
În tabelul 4.4.2.1. este prezentată repartiția unităților amenajistice ale unității de protecție și producție pe tipuri de stațiune.
Tabelul 4.4.2.1.
Repartiția unităților amenajistice pe tipuri de stațiune în cadrul fondului forestier analizat
4.4.3. Descrierea tipurilor de stațiuni, a factorilor limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
În cadrul U.P. I Murga Mare a fost identificat un singur tip de stațiune de inferioară. Aceasta este: 4.1.2.0. Montan - premontan de făgete, Bi, de stâncărie și eroziune excesivă.
Tabelul 4.4.3.1.
Descrierea stațiunilor, a factorilor limitativi și măsuri-recomandări pentru aceștia
4.5. Tipuri de pădure4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure
În concordanță cu tipul de stațiune întâlnit, în cadrul unității de protecție și producție analizate s-a identificat un singur tip de pădure de productivitate inferioară: 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i).
În tabelul 4.5.1.1. este redată răspândirea tipului de pădure identificat în unitatea de protecție și producție analizată.
Tabelul 4.5.1.1.
Evidența tipurior de pădure existente în cadrul fondului forestier analizat
4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri, redată de programul AS, este prezentată în tabelul 4.5.2.1.
Tabelul 4.5.2.1.
Repartiția unităților amenajistice pe tipuri de pădure în cadrul fondului forestier analizat
4.5.3. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Singura formație forestieră identificată în cadrul unității de protecție și producție analizate este:
Situația sintetică a formațiilor forestiere și a caracterului actual al tipului de pădure sunt redate în tabelele 4.5.3.1-; 4.5.3.2. și 4.5.3.3.
Tabelul 4.5.3.1.
Situația pe formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Tabelul 4.5.3.2.
Situația stațiunilor forestiere, tipurilor de pădure și a caracterului actual al tipului de pădure
Tabelul 4.5.3.3.
Lista u.a.-urilor în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
În ceea ce privește caracterul actual al tipului de pădure, în cadrul unității de protecție și producție analizate s-au identificat:
Totodată, se observă că toate arboretele sunt de productivitate inferioară.
Este indicată păstrarea caracterului natural al majorității arboretelor din cuprinsul unității de protecție și producție, specia principală fiind fagul, alături de care găsim mesteacăn, plop tremurător și diverse specii tari aflate în arealul natural de vegetație, înregistrând productivității inferioare, în conformitate cu potențialul stațional existent în zonă.4.6. Structura fondului de protecție și producție
Structura fondului forestier pe subunități de gospodărire sunt prezentate în tabelul 4.6.1. și 4.6.2.
Deoarece toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în S.U.P. ..E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha.
Pentru arboretele încadrate în S.U.P. "E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii compoziția actuală este 54FA 33ME 3PLT 10DT, aceste arborete fiind în totalitate de productivitate inferioară. În ceea ce privește distribuția pe clase de vârstă se constată un dezechilibru, sunt arborete numai din clasa a IV-a de vârstă.
Situația la nivelul Unității de Protecție și producție I Murga Mare în ceea ce privește compoziția, clasa de producție, consistența, vârsta medie, creșterea curentă, volumul mediu la hectar și volumul total, defalcată pe specii și în totală valoare este prezentată în tabelul 4.6.2.
În cele ce urmează se face o analiză succintă asupra principalelor caracteristici structurale ale fondului forestier:a) Compoziția arboretelor
Compoziția actuală: 54FA 33ME 3PLT 10DT iar compoziția țel este de 54FA 33ME 3PLT 10DT.b) Clase de producție
La nivelul fondului forestier studiat, clasa de producție este V_0. Valorile pe specii sunt: fag V_0, mesteacăn V_0, plop tremurător V_0 și diverse tari V_0. Acestea reflectă potențialul natural al stațiunilor care sunt numai de bonitate inferioară.c) Consistența
Consistențele actuale ale arboretelor sunt în general corespunzătoare, la nivelul fondului forestier analizat avem numai arborete cu consistență 0,7 - 1,0. Aceste arborete influențează consistența fondului forestier care este 0,70.d) Vârsta medie
La nivelul fondului forestier vârsta medie este de 81 ani, datorită elementului de arboret cu vârsta de 160 ani, cu toate acestea arborete sunt încadrate în clasa a IV-a de vârstă după elementul majoritar.e) Volumul mediu la hectar și indicele de creștere curentă Indicatorii de producție și productivitate ai fondului forestier sunt aliniați structurii actuale a acestuia, respectiv se înregistrează un volum mediu la ha de 136 mc, cu o creștere curentă pe an și pe ha de 3,0 mc, la o vârstă medie de 81 ani.f) Proveniență, vitalitate
Proveniența arboretelor este de 100% din sămânță.
Vitalitatea arboretelor este 100% slabă.
Tabelul 4.6.1.
Structura fondului forestier pe clase de vârstă și clase de producție
Tabelul 4.6.2.
Caracteristici structurale ale fondului forestier analizat
4.7. Arborete slab productive și provizorii
În tabelul 4.7.1. sunt prezentate arboretele slab productive și provizorii identificate în cadrul fondului forestier analizat.
Tabelul 4.7.1.
Evidența unităților amenajistice încadrate ca arborete slab productive sau provizorii
La nivelul U.P. I Murga Mare constatăm existența a 240,00 ha arborete slab productive, practic toate arboretele sunt slab productive, datorită condițiilor staționale.
Din analiza datelor din tabel constatăm că acestea sunt arborete natural fundamentale de productivitate inferioară (198,08 ha - 83% din totalul acestor arborete) și arborete parțial derivate (41,92 ha - 17% din totalul acestor arborete), astfel că, nefiind propuse lucrări silviculturale nu se va putea face o reducere a ponderii acestor arborete deoarece sunt arborete natural fundamentale de productivitate inferioară și arborete parțial derivate de productivitate inferioară ce valorifică la maximum potențialul productiv al stațiunii.4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate o serie de arborete afectate, în diferite grade, de factori limitativi - rocă la suprafață. Situația arboretelor afectate de factori limitativi pe suprafețe, unități amenajistice și diversele lor grade de afectare sunt redate în tabelul Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi.
Tabelul 4.8.1.
Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
Din analiza datelor din tabelul constatăm existența unor arborete afectate de factori limitativi - rocă la suprafață.4.8.1. Arborete afectate de factori limitativi
Factorii limitativi ce afectează arboretele din zona analizată sunt reprezentați de existența rocii la suprafață solului.4.8.1.1. Arborete instalate pe terenuri cu rocă la suprafață
În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate 240,00 ha arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafață. Dintre acestea 23,98 ha prezintă rocă pe 50 % din suprafață și 216,02 ha prezintă rocă pe 60% din suprafață.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete se propune lucrări silvice.4.9. Starea sanitară a pădurii
Pe baza datelor culese din teren și înscrise în fișele de descriere parcelară, se poate aprecia că marea majoritate a arboretelor au o stare fitosanitară relativ bună. Există însă numeroase posibilități ca această stare să fie alterată prin acțiunea unor factori biotici, de mediu sau prin activități umane.
Principalii factori destabilizatori identificați în teren sunt:
Atacurile de insecte și ciuperci - au fost ținute sub control, evitându-se apariția unor focare deosebite.
Vântul - deși intens, în anumite perioade ale anului, nu a produs pagube. Asociat însă cu zăpada, sau numai singur, produce dezrădăcinări de arbori, ruperi de arbori cu defecte (putregai).
Zăpada - produce doborâturi de arbori, de cele mai variate vârste, prin dezrădăcinari, ruperea trunchiurilor sau încovoierea lor, atât la arborii izolați sau grupați.
Pășunatul - nu a produs și nici nu produce pagube evidente, existând suficiente pășuni în zonă iar numărul vitelor este în descreștere. Trebuie avut în vedere și pagubele posibile produse de vânat prin roaderea cu predilecție a puieților de fag.
Tăierile de arbori în delict - nu prezintă un pericol datorită zonei greu accesibile în care se află arboretele.4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație
Condițiile staționale din U.P. I Murga Mare sunt favorabile vegetației forestiere, asigură dezvoltarea unor specii valoroase, în primul rând a fagului, care valorifică la maximum stațiunile din zonă. în tabelul 4.10.1. este prezentată corespondența între bonitatea stațiunilor și productivitatea actuală a arboretelor.
Tabelul 4.10.1.
Analiză comparativă privind bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor
Așa cum rezultă din tabel, vegetația forestieră valorifică integral bonitatea stațiunilor. în cadrul unității de protecție și producție studiate sunt numai stațiuni de bonitate inferioară.
Clasa de producție medie este V_0, iar compoziția actuală este 54FA 33ME 3PLT 10DT. Consistența arboretelor este bună, media fiind de 0,70, vârsta medie a pădurii din această unitate este de 81 ani, creșterea medie este de 3,0 mc/an/ha, volumul mediu la hectar este de 136 mc.
Fagul - ca specie principală de bază ocupă 54% din suprafața totală a unității de protecție și producție, realizând clasa de producție V_0, o vârstă medie este de 94 ani, creșterea medie anuală de 3,3 mc/ha, volumul mediu de 158 mc/ha iar o consistență medie de 0,70. Arboretele de fag provin 100% din sămânță, având o vitalitate slabă în proporție de 100%.
Mesteacănul este a doua specie forestieră în ordinea participării în compoziția totală 33%. Această specie vegetează slab realizând clasa de producție V_0, la vârsta medie de 67 ani și o consistență medie de 0,70, realizând un volum mediu de 112 mc/ha și o creșterea medie anuală este de 2,4 mc/ha. Arboretele de mesteacăn provin 100% din sămânță, având o vitalitate slabă în proporție de 100%.
Plopul tremurător este a treia specie forestieră în ordinea participării în compoziția totală (3%). Această specie vegetează slab realizând clasa de producție V_0, la vârsta medie de 68 ani și o consistență medie de 0,70, realizând un volum mediu de 107 mc/ha și o creșterea medie anuală este de 1,3 mc/ha. Arboretele de plop tremurător provin 100% din sămânță, având vitalitate slabă.
Din studiul condițiilor staționale și a vegetației forestiere rezultă că:
● în cadrul unității de protecție și producție analizate există un ecofond forestier adaptat condițiilor staționale, fiind necesară conservarea lui;
● introducerea și promovarea speciilor valoroase de amestec, cum ar fi laricele, paltinul de munte, frasinul, ulmul etc.
Se poate trage concluzia că, printr-o gospodărire judicioasă, arboretele unității de protecție și producție analizate pot valorifica într-o mai mare măsură potențialul stațional, oferind în continuare o bună protecție a mediului natural.5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii
Scopul amenajamentului actual este să mențină și ori de câte ori este posibil să amelioreze aptitudinile pădurii pentru a îndeplini, cât mai bine, ansamblul funcțiilor ecologice, economice și sociale atribuite. Pe această linie, s-au stabilit obiective de urmat, iar în cadrul lor tehnici de producție și de protecție de realizat.5.1.1. Obiective social-economice și ecologice
Prin măsurile și prevederile sale, amenajamentul urmărește realizarea și perpetuarea unor arborete cu o structură optimă, capabile să producă cu continuitate lemn de dimensiuni mari, din care să rezulte sortimente variate și valoroase, cerute de economia națională. Concomitent, se urmărește ca pădurea să-și îndeplinească în condiții optime funcțiile ecologice și sociale ce-i sunt proprii.
Obiectivele social-economice și ecologice stabilite pentru pădurile din U.P., concretizate în produse și servicii de protecție sau sociale ce sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul 5.1.1.1.
Obiectivele social-economice și ecologice ale pădurilor
În raport cu starea fiecărui arboret în parte și de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, s-au adoptat, la nivel de subparcelă și subunitate, țeluri de protecție sau de producție.5.1.2. Funcțiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice fixate s-au stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. în conformitate cu funcțiile stabilite, arboretele au fost încadrate în categoriile funcționale redate în tabelul 5.1.2.1.
Analizând tabelul 5.1.2.1. se poate observa că întreaga suprafață de pădure din cadrul unității de protecție și producție analizate este încadrată în Grupa I funcțională - Vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție.
În privința repartiției pe subgrupe și categorii funcționale facem precizarea că toate arboretele prezintă una sau mai multe încadrări, având prioritate categoria funcțională ce implică cel mai mare grad de protecție.
Tabelul 5.1.2.1.
Încadrarea arboretelor în grupe, subgrupe și categorii. funcționale
De menționat ca funcții secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - TII;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - ROSCI063 Defileul Jiului) - TII.
Pentru o mai bună gospodărire a pădurilor, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale. Această grupare permite alegerea corectă a măsurilor silviculturale și tratamentelor ce se vor executa pentru îndeplinirea obiectivelor social-economice și ecologice propuse. Tipurile de categorii funcționale identificate în această unitate de bază sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2.
Tabelul 5.1.2.2.
Tipurile funcționale pentru pădurile analizate
În tipul T I intră păduri cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn.
Menționăm că încadrarea în grupe, subgrupe și categorii funcționale s-a făcut conform normativelor "Norme 5 - Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor".5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite
În vederea gospodăririi diferențiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social- economice și a îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în următoarea subunitate de gospodărire:
● S.U.P. "E" -Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii -240,00ha(100%).
În tabelul 5.1.3.1. este redată constituirea subunităților de gospodărire pe unități amenajistice.
Tabelul 5.1.3.1.
Repartiția pe subunități de gospodărire a. fondului. forestier analizat
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretului și ale pădurii
Structura arboretelor și a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât și cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se definește prin stabilirea bazelor de amenajare la nivel de U.P.: regim, compoziție-țel, tratament, exploatabilitate și ciclu.
Gospodărirea pădurilor se va face potrivit normelor tehnice în vigoare și respectând prevederile Codului Silvic din anul 2008, republicat și cu modificările și completările ulterioare.
În tabelul următor sunt prezentate bazele de amenajare stabilite pentru această unitate de protecție și producție:
Tabel 5.2.1.
5.2.1. Regimul
Regimul reprezintă modul în care se asigură regenerarea unei păduri, definind structura pădurii din acest punct de vedere.
Regimul adoptat pentru arboretele din cadrul U.P. I Murga Mare este codru, regim bazat pe regenerarea din sămânță.5.2.2. Compoziția - țel
Compoziția-țel reprezintă asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret, care îmbină, în orice moment al existenței lui, în modul cel mai favorabil, exigențele biologice ale pădurii cu cerințele social-economice.
Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară a fost stabilită compoziția-țel pentru fiecare arboret în parte, în funcție de condițiile staționale existente, de exigențele biologice ale speciilor, de cerințele societății și ținând cont de prevederile normelor tehnice, astfel încât asortimentul de specii să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure.
Prin actualul amenajament s-a promovat compoziția corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condițiilor staționale, funcțiilor social economice atribuite, stării actuale a arboretului.
În tabelul 5.2.2.1. s-a stabilit compoziția țel pentru S.U.P. E și pe întreaga unitate de protecție și producție:– pentru S.U.P. "E" - 54FA 33ME 3PLT 10DT;– pentru U.P. I Murga Mare - 54FA 33ME 3PLT 10DT.
Compoziția țel la nivel de unitate amenajistică s-a stabilit în funcție de condițiile staționale și posibilitatea de ameliorare a compoziției actuale prin lucrările ce se propun în amenajament. La adoptarea acestora s-au avut în vedere următoarele:– realizarea de arborete valoroase din punct de vedere al amestecului de specii și din punct de vedere funcțional;– realizarea unei biodiversități care să asigure o mai mare stabilitate arboretelor.
Tabelul 5.2.2.1.
Stabilirea compoziției țel pentru fondul forestier analizat
5.2.3. Tratamentul
Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregătește și se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generație la alta.
Prin adoptarea și aplicarea tratamentului adecvat se urmărește în principal asigurarea regenerării integrale a suprafețelor incluse în rând de tăiere și realizarea unei structuri optime sub raport ecologic și funcțional.
Alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularităților ecologice, a stării arboretelor respective, a funcțiilor social-economice ale acestora, a accesabilității lor actuale și de perspectivă precum și în raport cu condițiile tehnice și economice existente.
Alegerea tratamentelor se face în conformitate cu normativele în vigoare ținând seama de următoarele criterii:1. formația de tipuri de pădure;2. tipul de structură a arboretelor;3. categoria de productivitate a stațiunii;4. tipul de categorii funcționale.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier din cadrul U.P. I Murga Mare (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu se propun lucrări silvice.5.2.4. Exploatabilitatea
Expoatabilitatea este calitatea arboretelor de a fi exploatabile în raport cu țelurile urmărite.
Pentru arboretele din S.U.P. ,,E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii nu s-au stabilit vârste ale exploatabilității, deoarece în aceste arborete nu se propun lucrări silvice.5.2.5. Ciclul
Ciclul este indicatorul structurii pe clase de vârstă a fondului de producție normal al unei păduri de codru regulat, codru cvasigrădinărit și crâng și totodată norma de timp stabilită de amenajament pentru menținerea arboretelor pădurii respective.
Pentru că în cazul U.P. I Murga Mare nu există fond de producție, nu putem vorbi de ciclu de producție.5.3. Conservarea biodiversității
Ocrotirea și conservarea biodiversității este un domeniu complex ce trebuie urmărit, luând în considerare cele patru forme ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică, landșaftică.
O caracteristică esențială a U.P. I Murga Mare o constituie faptul că întreaga suprafață este încadrată în grupa I funcțională și este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului și faptul că toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, în care nu au fost propuse lucrări.5.3.1. Parcul Național Defileul Jiului
Parcul Național Defileul Jiului se situează în partea de vest a Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan, la vest și Munții Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" (Orghidan, 1969) și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în Valea Jiului, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m.
Teritoriul, amplasat într-un peisaj legendar, lipsit de orice fel de localități, este străbătut de la sud la nord de drumul național (DN - 66) Filiași - Deva, care figurează și în rețeaua europeană ca E-79 și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Livezeni, Petroșani (inaugurată în anul 1948).
Extremitatea nordică: latitudine 23° 22' 17" E și longitudine 45° 21' 57" N
Extremitatea sudică: latitudine 23° 22' 27" E și longitudine 45° 10'51"N
Extremitatea vestică: latitudine 23° 17' 59" E și longitudine 45° 17' 12" N
Extremitatea estică: latitudine 23° 26' 32" E și longitudine 45° 17' 44" N
Pe teritoriul României se regăsesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, singura țară de pe continent care are mai mult de 4 regiuni biogeografice.
În Parcul Național Defileul Jiului întâlnim două astfel de bioregiuni, continentală și alpină.
În urma cercetărilor sistematice efectuate în premieră națională în studiul de fundamentare al Parcului Național Defileul Jiului, în suprafața studiată au fost identificate 639 specii de plante, 49 specii de fungi și13 specii de licheni.
Speciile de plante vasculare sunt cele mai numeroase, până în prezent identificându-se peste 500, cea mai mare pondere având-o taxonii aparținând familiei Asteraceae (73 specii), Poaceae (47 specii) și Caryophyllaceae (29 specii).
Dintre plantele vasculare, 35 de specii sunt menționate pe Listele Roșii naționale și internaționale, totodată acestea includ și 8 taxoni vegetali endemici pentru lanțul Carpatic (Atamantha turbith subsp. hungarica, Centaurea coziensis, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica, Linum uninerve, Thymuscomosus). Speciile sunt reprezentate prin 28 de cormofite (Tozzia carpathica fiind și specie de interes comunitar).
Au fost identificate totodată 3 specii vulnerabile și 4 taxoni subendemici.
La nivel de protecție comunitar au fost identificate două specii de floră: Campanula serrata si Gentiana lutea. Sunt necesare studii detaliate asupra elementelor de floră de interes național și comunitar din PNDJ, pentru completarea inventarului floristic și stabilirea măsurilor de conservare ce se impun.
În valea adâncă și sinuoasă a Jiului converg versanți împăduriți abrupți, acoperiți cu păduri naturale compacte, preponderent virgine și cvasivirgine extinse încă pe 4.020 ha, respectiv 43% din suprafața totală a pădurilor parcului, constituite din arborete pure și amestecate de fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii) care conferă spectaculozitatea defileului. Pe stâncării apare, azonal, pinul silvestru (Pinus sylvestris). în restul arboretelor mai vegetează și numeroase alte specii lemnoase arborescente, precum: bradul (Abies alba), molidul (Picea excelsa), ulmul de munte (Ulmus montana), teiul cu frunza mică (Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul (Corylus avellana), măceșul (Rosa sp.), păducelul ( Crataegus sp.).
Pe malul Jiului vegetează aninul negru (Alnus glutinosa), salcia albă (Salix alba) etc.
La altitudini superioare, apare aninul verde (Alnus viridis), ienupărul (Juniperus communis) și jneapănul (Pinus mugo). Golul montan este acoperit cu vegetație de pajiște.
În literatura de specialitate figurează în arealul parcului două trepte de vegetație (Doniță, Leandru și Pușcaru-Soroceanu, 1960). Prima treaptă, vegetația montană, include păduri amestecate de fag, molid, brad, pe alocuri brădete sau făgete pure pe suprafețe mici, pajiști montane secundare pe locul pădurilor amestecate de fag, molid, brad și păduri de fag montane.
A doua treaptă, concentrează făgete pure și amestecate/alternante cu gorun, pe alocuri cu alte specii de foioase (carpen, tei argintiu, frasin, paltin, cireș, scoruș), gorunete pure și gorunete relictare cu pin silvestru.
În PNDJ sunt prezente habitate de pădure (rășinoase, făgetele, și amestecurile de rășinoase cu fag) pe cca. 85% din suprafața parcului, pășuni subalpine și montane pe aproximativ 14% din suprafața parcului și grohotișuri nefixate si stâncării golașe pe cca. 1% din suprafața parcului. La aceste tipuri de habitate se adaugă habitate acvatice (izvoare, râuri, pâraie), zonele cultivate și zonele cu construcții.
Pentru evidențierea exactă a suprafețelor acestor habitate sunt necesare studii de identificare și cartografiere.
Pe raza Parcului Național Defileul Jiului există și două rezervații geologice și peisagistice: Stâncile lui Rafailă și Sfinxul Lainici, acestea nefiind situate pe raza fondului forestier analizat, U.P. I MurgaMare.
Stâncile lui Rafailă, reprezintă un monument al naturii aflat intre grupa muntoasă Retezat Godeanu și munții Parâng. A fost declarat Arie Protejată de interes național în anul 2000, cu o suprafață de 1-2 ha având importanță peisagistică reprezentând un grup de formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistuasă cu inserții de cloritoid.
Sfinxul Lainici, monument al naturii reprezentând o formațiune geologică cu forma de sfinx, formată prin modelara stâncilor de către agenții externi. Rezervația Naturală Sfinxul Lainicilor cu o suprafață de 1,0 ha a fost declarat arie protejată prin legea nr. 5/06.03.2000.
VULNERABILITATE
În cele ce urmează sunt descrise pe scurt parte din activitățile cu potențial impact asupra sitului Natura 2000 și a Parcului Național, a speciilor și a habitatelor de interes conservativ din acesta.
În ceea ce privește gestionarea și utilizarea pădurii, apariția acestei presiuni se referă la extragerile necontrolate de material lemnos sau prezența și dislocarea solului cauzată de arborii doborâți de vânt. La nivelul sitului se manifestă cu o intensitate medie.
Pășunatul, se practică atât cu ovine cât și cu bovine, în intervalul iunie - octombrie. Este un pășunat neintensiv. Pășunatul propriu zis poate avea impact negativ direct asupra speciei Pholidopterea transsylvanica, care trăiește în pășuni, prin distrugerea larvelor și/sau a ouălor. în mod indirect poate avea impact negativ asupra tuturor speciilor de animale din sit.
Situl este străbătut de la Sud la Nord de drumul național 66 Filiași - Deva și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani. în interiorul sitului sunt numeroase drumuri forestiere. Prezența vehiculelor pe aceste drumuri are impact negativ indirect asupra speciilor de mamifere prin poluarea fonică produsă și impact direct asupra speciei Bombina variegata, care folosește habitatele acvatice temporare de pe drumurile forestiere pentru reproducere. Prezența șoselelor și a drumurilor favorizează acumularea deșeurilor nedorite, determină modificarea condițiilor edafice, afectează creșterea și dezvoltarea speciilor vegetale, favorizează apariția competiției și determină antropizarea vegetației, prin afirmarea speciilor ruderale.
Apariția poluării se datorează prezenței complexelor de schi și de odihnă, a locuințelor izolate, a stânelor, drumurilor și circulației turiștilor și a culegătorilor de ciuperci și fructe de pădure. Acumularea deșeurilor menajere produce modificarea factorilor edafici în special eutrofizarea solului, favorizând apariția proceselor de ruderalizare a habitatelor.
Colectarea de ciuperci și fructe de pădure este o activitate comună în sit. Sunt recoltate fructe de afin, merișor, zmeură, de asemenea diferite specii de ciuperci și mai rar plante medicinale. Are impact negativ indirect prin disturbarea produsă asupra ursului și asupra cocoșului de munte, dar și prin reducerea ofertei trofice necesară acestor specii. Colectarea fructelor de pădure afine, merișor, zmeură, mure și a ciupercilor produce deteriorarea stratului subarbustiv și ierbos, inclusiv cel muscinal deosebit de important în menținerea echilibrului hidric. De asemenea, favorizează antropizarea vegetației. Această presiune a fost identificată și în cazul speciei Gentiana lutea. Colectarea florilor de către turiști, culegătorii de fructe de pădure sau ciobani afectează regenerarea acestei specii amenințate. Recoltarea excesivă poate reduce efectivul populațional și poate determina chiar dispariția speciei Gentiana lutea.
În pădurile analizate se pot întâlni arbori multiseculari, giganți ai lumii vegetale, care, chiar și după moartea lor, în decursul fazelor de putrezire și descompunere se mențin multe decenii în ecosistem. Este necesar ca în lucrările de descriere parcelară să se evidențieze lemnului mort, arborilor bătrâni în vederea menținerii și conservării lor. Aceștia, alături de arborii bătrâni și foarte bătrâni ca și cei cu scorburi și cavități au un rol benefic în conservarea și ameliorarea biodiversității forestiere știindu-se că 2/3 din specii depind de lemnul mort, și că biodiversitatea forestieră se compune în proporție de doar 20 % din plante, mamifere și păsări iar diferența de 80% revine insectelor.
Totodată, este necesar combaterea miturilor false conform cărora pădurile "curate"sunt neapărat sănătoase; că pădurile și arborii prea bătrâni sunt o problemă; că arborii morți sunt focare de boli; că lemnului mort și arborii bătrâni reprezintă risc de incendii și accidente.
Se va avea în vedere că pe perioada de aplicare a Amenajamentului, personalul silvic să țină cont de specificațiile menționate în recomandările Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate, în recomandările Agenției de Protecție a Mediului și a celor menționate în Documentațiile întocmite în vederea obținerii Actului administrativ de mediu, emis de A.P.M., avându-se în vedere conținuturile Planurilor de management elaborate și aprobate.5.3.2. Situl Natura 2000 RQSCI0063 Defileul Jiului
Situl Natura 2000 R0SCI0063 Defileul Jiului este un sit de interes comunitar (european), declarat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 98 din 07 februarie 2008, cu modificările și completările ulterioare.
În momentul de față nu există aprobat un Plan de management pentru Situl Natura 2000 R0SCI0063 Defileul Jiului și pentru Parcul Național Defileul Jiului.
Administrarea sitului Natura 2000 ca și a Parcului Național este realizată de către Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA.a. Descrierea sitului
Situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului are o suprafață de 10927 ha și se află din punct de vedere administrativ pe teritoriul județelor Gorj (orașul Bumbești Jiu și comune Schela) și Hunedoara (orașele Petroșani, Vulcan și Aninoasa). Situl Natura 2000 este străbătut de la Sud la Nord de drumul național 66 Filiași - Deva și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani.
Din punct de vedere geografic, Situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este situat în partea de vest a Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan, la vest și Munții Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" - Orghidan, 1969 și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în zona Luncani / Bumbești Jiu, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m.
Suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Național Defileul Jiului și reprezintă circa 99% din suprafața Parcului Național.b. Calitate și importanță
Existența pădurilor virgine dispărute în restul Europei cu diversitatea și abundența biologică specifică, alături de pajiști montane pitorești, stânci, abrupturi, chei, Jiul cu meandrele lui și insulițele aferente, pâraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevăzute, liziere, păduri de fag balcanic cu carpen și tei, elemente termofile aflate sub influența climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice și o floră și faună bogată.
Mai jos se va prezenta o corelație între Tipurile de habitate forestiere și Tipurile de pădure natural fundamentale identificare pe suprafața în studiu.
* Conform informațiilor furnizate în Anexa nr. 2 (Corespondenta dintre tipurile de habitate din România si cele din principalele sisteme de clasificare utilizate la nivel european) din Donita N et al., 2006 - "Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)", tipurile de pădure 419.1 - Faget montan de stâncării si eroziune excesivă nu prezintă corespondenta la tipurile de habitate de interes comunitar; astfel că i s-a atribuit Cod habitat forestier (Natura 2000) - 9150, căruia îi corespunde Cod Tip pădure -418.1 (Făget de stâncărie) ce este similar cu 419.1
Pentru că suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Național Defileul Jiului vom prezenta pe larg, în cele ce urmează, Parcul Național Defileul Jiului.6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE
Întreaga suprafață de fond forestier studiată este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului.
Suprafața U.P. I Murga Mare este încadrată integral în Grupa I funcțională, arboretele având stabilite categoria funcțională principală, I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) - RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului.
Deoarece toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în S.U.P. ,E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha, subunitate pentru care nu se face reglementarea procesului de producție și pentru care nu sunt propuse lucrări silvice în arborete (nici lucrări de îngrijire și conducere și nici tăieri de igienă) sau lucrări de ajutorarea regenerării naturale și lucrări de împăduriri; nici un fel de lucrări.6.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții de protecție6.1.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcționale
În arboretele supuse regimului de ocrotire integrală, singurele lucrări ce se pot executa sunt cele de reconstrucție ecologică ce au drept scop refacerea tipului natural fundamental din zona respectivă. Aceste intervenții se vor face pe porțiuni limitate, pe baza unor cercetări științifice prealabile, autorizate de Comisia Monumentelor Naturii după o avizare prealabilă a lor de către Consiliul științific al parcului. La efectuarea lucrărilor de reconstrucție ecologică, se vor avea în vedere următoarele:– cercetările științifice prealabile se vor face prin metode nedistructive;– stimularea și ajutorarea regenerărilor naturale se va face numai speciilor aflate în situație critică;– executarea combaterii dăunătorilor se va face în mod excepțional, când situația o impune, numai prin metode biologice;– arborii doborâți de vânt și de zăpadă, atacați de dăunători, care reprezintă pericol de infestare și care reduc capacitatea de protecție a ecosistemelor forestiere, se vor extrage după o prealabilă aprobare;– masa lemnoasă rezultată în urma eliminărilor naturale, face parte integrantă din circuitul biologic al substanțelor din ecosistem;– nu se vor utiliza ierbicide, pesticide sau alte substanțe chimice;
Acceptarea reconstrucției ecologice numai prin regenerări naturale și cu specii strict locale, planul de reconstrucție și de protecție ecologică va cuprinde: lucrări de împădurire a golurilor; lucrări de îngrijire și de ajutorare a regenerărilor naturale a arboretelor, în care se manifestă procese contra obiectivelor de ocrotire.
În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
● prevederile H.G. 447/2017, asa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:– pentru tipul i funcțional = SxVn = 240,00 ha x 4,29 mc/an/ha = 1029,60 mc/an.
și
● prevederile Legii nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare
Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "E" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:
6.2. Refacerea arboretelor slab productive și provizorii
Arboretele slab productive și provizorii identificate în zona studiată nu se vor supune unor lucrări de ameliorare a productivității deoarece intervențiile silviculturale în arboretele din U.P. I Murga Mare sunt excluse.6.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori si limitativi
În tabelul 6.7.1 sunt prezentate arboretele afectate de factori destabilizatori și limitativi care vor fi parcurse în actualul deceniu cu diferite lucrări silvice.
Tabelul 6.3.1.
Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi pe categorii de lucrări
În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate 240,00 ha arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafață. Dintre acestea 23,98 ha prezintă rocă pe 50% din suprafață și 216,02 ha prezintă rocă pe 60% din suprafață.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.6.4. Recomandări privind menținerea și dezvoltarea biodiversității
Conservarea și ameliorarea biodiversității constituie o componentă esențială a gestionării durabile a pădurilor.
La nivel ecosistemic țelurile atribuite vor contribui la se va urmării păstrarea în cadrul masivului forestier - cel puțin ca reprezentare - a tuturor ecosistemelor specifice zonei, chiar dacă unele dintre ele nu prezintă interes sub raport economic.
Diversitatea specifică trebuie privită sub raportul tuturor componentelor biocenozelor corespunzătoare ecosistemelor naturale. Sub raportul compoziției arboretelor, trebuie avută în vedere întreaga gamă a speciilor forestiere, bineînțeles ținând seama de proporțiile corespunzătoare țelurilor urmărite, acordând atenție speciilor arbustive și erbacee, ținând seama de importanța lor pentru ameliorarea condițiilor staționale, pentru asigurarea hranei necesare unor specii de animale specifice ecosistemelor în cauză, pentru crearea și menținerea unor liziere protectoare etc.
Se precizează că pentru păstrarea biodiversității administratorii pădurilor si amenajiștii pot urmări recomandările de mai jos, ținând totuși cont de condițiile locale:– conservarea arborilor izolați, maturi, uscați sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte și numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc);– conservarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări și mamifere mici;– conservarea arborilor mari și a zonei imediat înconjurătoare dacă se dovedește că sunt ocupați cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului;– menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor corpuri mici de apă, mlaștini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să își exercite rolul în ciclul de reproducere al peștilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuațiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale și poluării apei;– zonarea adecvată, atât pentru activitățile de turism/recreative, a marilor suprafețelor forestiere, în funcție de diferitele niveluri de intervenție și crearea unor zone tampon în jurul ariilor protejate;– după dezastre naturale (furtuni puternice, incendii pe suprafețe mari, atacuri de dăunători) deciziile manageriale să permită desfășurarea proceselor de succesiune naturală în zonele de interes, ca posibilități de lărgire a biodiversității;– în cazul în care este posibil este bine să rămână și mici suprafețe neplantate, așa încât să se păstreze mici petice de iarbă, suprafețe înierbate pe zone calcaroase cu specii rare sau periclitate de faună și floră, turbării, mlaștini, zone aluviale și zone cu alunecări de teren. Toate acestea pot îmbogăți enorm oferta generală a biodiversității unei zone datorită frecvenței crescute de tranziții ("ecotonuri") între diferitele tipuri de vegetație;– din același motiv, decizia de a nu replanta anumite suprafețe în plantații noi cu funcții de producție poate genera o varietate suplimentară și recolonizare spontană dispersată cu specii pioniere, ceea ce va duce la o sporire în timp a biodiversității, dacă se asigură nișe corespunzătoare pentru o varietate mare de specii; mai mult, valoarea suplimentară a regenerării complete este de obicei scăzută, deoarece operațiunile de replantare sunt foarte costisitoare;– asigurarea monitorizării regulate a bogățiilor speciilor naturale, pentru a putea evalua efectul anumitor măsuri luate și a fi siguri de prezența elementelor de floră și faună rare sau periclitate.7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI7.1. Producția cinegetică
U.P. I Murga Mare se află pe raza fondului de vânătoare 9 Bumbești, gestionat de A.V.P.S. Gorunul. întreaga suprafață în studiu este încadrată în perimetrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului și în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului.
Conform prevederilor legale în vigoare activitatea de vânătoare efectivă în aria Parcului Național Defileul Jiului este strict interzisă.
Vânatul întâlnit este cerbul carpatin, ursul, mistrețul, căpriorul și capra neagră. La acestea se adaugă speciile de răpitoare: lupul, jderul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele. Pentru creșterea efectivelor este necesară asigurarea liniștii în treimea superioară, unde se află mai multe amenajări pastorale pasagere, creșterea numărului de hrănitori și sărării precum și asigurarea unor cantități adecvate de hrană prin constituirea unor terenuri de hrană folosite fie ca finețe ameliorate fie ca ogoare. Totodată sunt necesare acțiuni de combatere și prevenire a braconajului, fenomen din ce în ce mai des întâlnit în ultima vreme.
Pentru perioada de iarnă este indicată furajarea suplimentară cu furaje uscate (fân, trifoi, frunzare, etc.).
Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare se impun să se ia o serie de măsuri:– aducerea efectivelor de vânat până la normal, corespunzător capacității optime a fiecărui fond;– realizarea unor acțiuni corecte de selecție în cadrul populațiilor de cerb și căprior pentru evitarea degenerărilor și a apariției de boli;– întreținerea și îngrijirea atentă a suprafețelor de teren destinate hrănirii complementare a vânatului;– asigurarea și administrarea de hrană complementară și sare în special în perioada de iarnă;– combaterea răpitoarelor și a dăunătorilor vânatului;– întreținerea și îndesirea instalațiilor vânătorești;– combaterea braconajului;– asigurarea liniștii vânatului îndeosebi în perioada de împerechere, alăptare și creștere a puilor.
Fauna bogată a Parcului Național Defileul Jiului face ca activitatea ilegală de braconaj să fie des întâlnită, dovezi apărând an de an. Braconajul se poate împărți în două categorii, prima fiind cea a braconajului periodic, bine organizat, cu mijloace moderne cu echipament de localizare nocturnă, auto, echipament de comunicare și arme de foc performante, practicat de persoane care cunosc foarte bine locurile și momentele în care pot să acționeze. A doua categorie întâlnită este cea a localnicilor și a celor din localitățile învecinate cu resurse financiare reduse, ale căror motive uneori, țin de apărarea animalelor domestice, a recoltelor și care folosesc modalități improvizate de prindere a animalelor sălbatice, lațuri, curse/capcane.7.2. Producția salmonicolă
Specia principală întâlnită este păstrăvul indigen, ce are condiții bune pentru creșterea și dezvoltare pe râul Jiu, dar se întâlnesc și alte specii de pești ca lipanul, mreana, zglăvoaca, etc.
Producția de salmonide a scăzut în ultimul timp datorită în principal braconajului. O altă cauză o constituie trasul și apropiatul lemnului pe pâraiele afluente ale râului Jiu, fapt ce contribuie la menținerea ridicată a turbulenței pe perioade îndelungate.
Pe teritoriul Parcului Național Defileul Jiului este permis pescuitul numai pe râul Jiu, conform legislației piscicole naționale în vigoare și reglementărilor din prezentul plan și regulament aferent planului de management. în derularea activității Parcului Național Defileul Jiului s-au constatat încălcări ale legislației de pescuit prin folosirea unui număr mai mare de undițe, folosirea momelilor naturale la salmonide, nerespectarea perioadei de prohibiție.
În prezent personalul administrativ al parcului național nu este împuternicit să constate contravenții la legile piscicole.7.3. Producția de fructe de pădure
Condițiile geografice și pedoclimatice existente în cadrul unității de producție nu oferă o gamă largă de fructe de pădure ce fac obiectul recoltării.
Dintre cele întâlnite dar fără pondere economică se pot enumera: zmeură, mură și afină.7.4. Producția de ciuperci comestibile
Ciupercile comestibile din flora spontană din pădurile din zonă constituie un produs foarte solicitat, atât de populația locală cât și de către turiști, pentru suprafața în studiu întâlnind izolat dintre care:
● gălbiori - Cantharelius cibarius;
● ghebe - Armillariea mallea;
● hribi (mânătărci) - Boletus sp.;
● râșcovi - Lactarius deliciosus.
Producția din flora spontană este în continuă scădere cauzele principale ale acestui fenomen sunt:
● aria de răspândire nu este cunoscută și nu se cunosc criteriile de modificare a acesteia;
● procedele de recoltare (ruperea corpului fructifer) a avut ca rezultat scăderea potențialului de înmulțire;
● recoltarea dezorganizată și în foarte multe cazuri de falșii turiști.7.5. Resurse melifere
Speciile melifere întâlnite în cadrul U.P. I Murga Mare sunt plopul tremurător, mesteacănul.
U.P. I Murga Mare fiind situată într-o zonă în general rece, cu un sezon de vegetație relativ scurtă și uneori incert pentru cules, nu se realizează condițiile necesare pentru creșterea și dezvoltarea unui sector apicol.
În concluzie ținând cont de resursele malifere ca și de condițiile climatice existente practicarea apiculturi în această unitate de protecție și producție este nerentabilă.7.6. Alte produse
De pe teritoriul acestei unități se mai pot recolta: bureți de iască, semințe forestiere și plante medicinale.
În ceea ce privește plantele medicinale, în deceniul următor, în funcție de solicitări pot face obiectul recoltării următoarele specii:
● flori:urzică moartă,etc.;
● frunze: zmeur, patlagină, urzică;
● partea aeriană a plantei: urzică moartă, ghiocel, urzică mare;
● rădăcini: ferigă, urzică, brusture;
● alte părți: licheni.8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
În vederea creșterii eficacității funcționale a pădurii vor fi luate măsuri pentru asigurarea stabilități ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor deteriorări importante se vor prevedea acțiuni de reconstrucție ecologică.
Mai pe larg se vor prezenta, în cele ce urmează, măsuri pentru protecția fondului forestier și intervențiile impuse în cazul apariției unor factori destabilizatori prin:
● Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă;
● Protecția împotriva incendiilor;
● Protecția împotriva poluării industriale;
● Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor;
● Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală:
● Paza pădurii8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă
Teritoriul din cadrul unității analizate nu a fost confruntat cu doborâturi de vânt și cu rupturi de vânt și zăpadă.
Doborâturile de vânt au fost semnalate la arbori izolați, cu toate că în această regiune apariția vânturilor de mare intensitate este destul de frecventă, solurile scheletice fiind un factor favorizant pentru producerea acestui fenomen nedorit.8.2. Protecția împotriva incendiilor
Până în prezent în pădurile unității de protecție și producție analizate nu au avut loc incendii. Asta nu înseamnă că nu se pot produce incendii de proporții deoarece aici este o zonă turistică foarte frecventată de turiști în perioada estivală - Parcul Național Defileul Jiului. Preocuparea personalului silvic trebuie să rămână în continuare crescută pentru prevenirea producerii acestora, precum și organizarea intervenției cu eficiență pentru stingerea lor în cazul când totuși apar.
Preventiv, existând posibilitatea producerii, trebuie să se ia o serie de măsuri de prevenire:– întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire și stingere a incendiilor;– instruirea muncitorilor forestieri, a ciobanilor și îngrijitorilor de animale în vederea prevenirii și stingerii incendiilor;– amenajarea și întreținerea traseelor montane pentru turiști în vederea unei bune supravegheri a locurilor de campare pentru a se elimina pericolul incendiilor;– amplasarea de plăcuțe avertizoare asupra pericolului producerii de incendii;– construirea de observatoare înalte în puncte dominante și organizarea supravegherii în perioadele secetoase, zilele de sărbătoare și în zilele de pădure;– procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;– reglementarea trecerilor prin pădure;– amenajarea locurilor speciale pentru popas și fumat;– organizarea și instruirea formațiilor pentru stingerea incendiilor;– organizarea unei bune propagande vizuale;– nu se va permite instalarea stânilor pe liziera pădurii;– organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure ținând seama de normele pentru paza și stingerea incendiilor;– depozitarea furajelor și a carburanților în locuri special amenajate și dotarea acestora cu mijloace de stingere a incendiilor;– revizuirea amănunțită a cablurilor și instalațiilor electrice (grupuri electrogene, ferăstraie electrice, motopompe);– alăturarea punctelor de lucru și a cantoanelor silvice cu pichete de prevenire și stingere a incendiilor echipate corespunzător;– dotarea tractoarelor care lucrează în pădure cu dispozitive parascântei, etc.– amenajarea și întreținerea potecilor și drumurilor care înlesnesc accesul în locurile în care apar incendii sau alte calamități.8.3. Protecția împotriva poluării industriale
Nu s-au făcut observații asupra poluării și nu se poate vorbi de poluare în cazul arboretelor studiate.8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători
Până în prezent, în cadrul unității de producție analizate nu au fost atacuri intense provocate de boli și/sau dăunători.
În ultimii ani nu s-au produs atacuri în masă care să necesite tratamente speciale, dar preventiv se pot instala curse feromonale și arbori cursă.
Pentru combatere se impun următoarele:– să se efectueze observații și semnalizări permanente asupra apariției dăunătorilor, precum și a stadiului lor de dezvoltare;– să se aplice măsuri de combatere biologică;
Măsurile care se impun pentru prevenirea daunelor provocate de vânat sunt următoarele:– urmărirea atentă a efectivelor de vânat și menținerea acestora la un nivel optim;– analiza anuală, pe baza datelor din teren, a stării pădurilor sub raportul vătămărilor provocate de cerbi prin cojiri și roaderi la arbori în picioare așa cum se procedează și la alți dăunători forestieri.8.5. Paza pădurii
Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a șefului de district.
Pădurari au obligația să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă acordându-se o atenție deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, pășunatul neautorizat, braconajul, etc.
În acest scop pădurari trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite și să facă paza prin posturi fixe.
Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafața cantonului ca să construiască observatoare, de unde se pot depista cu mai multă ușurință eventualele incendii, acestea putând fi folosite și ca observatoare de vânătoare.
Pentru buna desfășurare a activități de pază, periodic să se execute controale de fond, de către conducerea ocolului silvic.8.6. Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic
Proprietarii de păduri au obligația să respecte prevederile Legii nr. 46 / 2008- Codul Silvic, republicată, cu mdificările și completările ulterioare.
În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri și deținătorii cu orice titlu au următoarele obligații:a) să elaboreze amenajamente silvice pentru pădurile pe care le dețin, prin unități specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.b) să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale. Proprietarii de păduri proprietate privată care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în condițiile menționate la art. 12, răspund contravențional;c) să execute lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autorității publice pentru silvicultură, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unități silvice specializate;d) să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor și, după caz, dotarea cu mijloace de primă intervenție;e) să efectueze lucrările de împădurire și de ajutorare a regenerării naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice și ale normelor tehnice specifice. Lucrările de împădurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase;f) să efectueze lucrările de întreținere a plantațiilor și regenerărilor naturale până la realizarea stării de masiv;g) să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curățiri, rărituri, tăieri de igienă;h) să execute tăieri de arbori numai după marcarea și inventarierea acestora și după elaborarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;i) să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor și actelor normative în vigoare, întreținerea și repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.
În situațiile în care gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice este asigurată pe baze contractuale de către Regia Națională a Pădurilor sau alte structuri silvice acreditate, obligațiile menționate se vor regăsi, ca atare, în contractele încheiate.
În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic:a) defrișarea vegetației forestiere - respectiv înlăturarea acesteia și schimbarea destinației terenului - fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;b) desfășurarea de activități care produc degradarea solului și a malurilor apelor, distrugerea semințișului utilizabil și a arborilor nedestinați exploatării.
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și cu respectarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare și transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deținătorii cu orice titlu de păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea și inventarierea prealabilă a arborilor destinați tăierii de către personalul silvic delegat să utilizeze ciocanul silvic de marcat.
Ocoalele silvice, agenții economici atestați să execute exploatări forestiere, persoanele fizice și juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligația să folosească tehnologii de recoltare și de scoatere a lemnului din pădure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, a arborilor nedestinați exploatării.
Masa lemnoasă care se exploatează și se transportă din pădure va fi însoțită de documentele prevăzute în instrucțiunile privind circulația materialelor lemnoase și controlul instalațiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capătul gros mai mare de 20 cm, care se transportă din pădure, având ca document de însoțire bonul de vânzare sau foaia de însoțire, se marchează cu marca dreptunghiulară specifică agentului economic care administrează pădurea sau care exploatează masa lemnoasă, după caz.
Având în vedere că întreaga suprafață în studiu este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului si în perimetrul RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului, administratorul/prestatorul de servicii silvice și proprietarii vor avea în vedere: recomandările Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate, recomandările Agenției de Protecție a Mediului și a celor menționate în Documentațiile întocmite în vederea obținerii Avizului de mediu.9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE9.1. Instalații de transport
Instalația de transport care deservește unitatea de protecție și producție studiată este reprezentată de drumul.
Evidența drumurilor existente este redată în tabelul 9.1.1.
Tabelul 9.1.1.
Evidența drumurilor existente în raza. fondului. forestier analizat
În cadrul fondului forestier analizat densitatea instalaților de transport este de 10,6 m/ha, asigurând o accesibilitate de 100% a fondului forestier.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.9.2. Tehnologii de exploatare
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), motiv pentru care în aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic, de aceea nu putem vorbi de tehnologii de exploatare, doar în mod excepțional.9.3. Construcții silvice
În cadrul U.P. I Murga Mare nu există construcții silvice sau terenuri cu această destinație.10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR10.1. Realizarea continuității funcționale
Funcțiile economico-sociale ale arboretelor și ale pădurii au fost prezentate la capitolul cinci din amenajament. Aceste funcții au fost atribuite în parte de către amenajamentele anterioare, iar la actuala amenajare s-au revizuit punându-se de acord cu noile cerințe social-economice și cu normele tehnice în vigoare.
Continuitatea funcțională este un indicator deosebit de important al analizei modului în care s-a făcut gospodărirea pădurilor până în prezent și cum vor fi ele gospodărite în continuare. Ea se referă atât la funcțiile prioritare de protecție cât și la cele de producție și protecție. Potrivit principiului continuității, ea se realizează în principal, prin menținerea unei suprafețe cât mai mari cu pădure, diferențierile calitative realizându-se printr-o încadrare judicioasă a arboretelor în diferite categorii funcționale. în ceea ce privește primul aspect, el s-a realizat prin menținerea unei ponderi ridicate a pădurilor (100%) în suprafața fondului forestier. în ce privește aspectele cantitative ele sunt prezentate în continuare.
Date cu privire la încadrarea arboretelor pe grupe și categorii funcționale, la amenajarea precedentă și la cea actuală sunt prezentate în tabelul 10.1.1.
Tabelul 10.1.1.
Diferențele între cele două etape de amenajare se datorează înființării ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și a RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului în anul 2005. Astfel suprafeței fondului forestier analizat, care se află în zona de protecție integrală a Parcul Național Defileul Jiului, i-a fost atribuită încadrarea principală I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) și încadrările secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe 87% din lungime) si căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani, pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - T II;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - R0SCI063 Defileul Jiului) - T II.10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Evoluția producției și a productivității pădurilor sub raport cantitativ și calitativ este prezentată la subcapitolul 14.1. "Dinamica dezvoltării fondului forestier".
Din analiza indicatorilor cantitativi și calitativi rezultă eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor. Principalii indicatori cantitativi ai fondului forestier ai U.P. I Murga Mare se prezintă în tabelul 10.2.1.
Tabelul 10.2.1.
Indicatori cantitativi și calitativi al fondului forestier analizat
* Pentru suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice, suprafață de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003, au fost prevăzute tăieri/lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înființarea ariei naturale protejate Parcul Național Defileul Jiului - R0NPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).
** Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.
*** Nu sunt date certe având în vedere că suprafața de 240 ha studiată a reprezentat o mică parte din suprafața de fond forestieră din cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003
Principalii indicatori calitativi, ai fondului forestier sunt:
● structura fondului forestier pe specii:
2022: 54FA 33ME 3PLT 10DT.
● structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare se prezintă astfel:
2022: 100% din sămânță.
O analiză corectă a evoluției cantitative a parametrilor fondului forestier de la o amenajare la alta este destul de dificilă ca urmare a variației suprafeței de-a lungul timpului.10.3. Bilanțul producției de lemn
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), motiv pentru care în aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic, astfel că la nivelul U.P. I Murga Mare nu se recoltează masă lemnoasă.11. DIVERSE11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului Durata de aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022. Durata de valabilitate este de 10 ani, până la 31 decembrie 2031, an în care se fac revizuiri.11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic are următoarele obligații:– să respecte prevederile amenajamentului;– să opereze evidențele amenajamentului la zi, conform datelor cerute de formularele privind aplicarea lui;– să noteze toate evenimentele importante survenite în cursul aplicării amenajamentului, schimbări de folosință, construcții, date fenologice, calamități, lucrări de combatere a dăunătorilor, etc;– să întrețină bornele și semnele amenajistice aflate în teren în bună stare;– să păstreze în bună stare amenajamentele și hărțile ce le însoțesc;– să raporteze eventualele ridicări în plan executate în decursul aplicării amenajamentului, păstrând la arhivă datele de teren.11.3. Indicarea hărților anexate amenajamentului
La amenajament se anexează următoarele hărți la scara 1:20 000:– harta generală a unității de producție;– harta arboretelor;11.4. Colectivul de elaborare
La elaborarea amenajamentului a participat următorul colectiv format din:
11.5. Bibliografie– C. Chiriță : "Stațiuni forestiere" - 1977.– V. Giurgiu, colectiv: "Biometria arborilor și arboretelor din România"-1972– N. Rucăreanu: "Amenajarea pădurilor" - 1968.– S. Pașcovschi, V. Leandru: "Tipurile de pădure din R.P.R".– St. Puiu, colectiv : Pedologie - 1983.– M.S.- I.C.A.S. : îndrumar pentru amenajarea pădurilor vol. I - 1984.– M.S. : Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986/2000.– M.S. : Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor - 1986/2000.– M.S. : Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor - 1986/2000.– M.S. : îndrumări tehnice pentru reconstrucția ecologică a pădurilor - 1988.– M.S. - I.C.A.S.: Coduri de descriere parcelară, tabele de producție simplificate și clasificarea solurilor la nivel superior (versiunea III-1989, 2003)– I.M.S. : Atlas climatologic al R.S.R. - 1967.– ***. : Amenajamentul U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Runcu - 2003– A.S.A.S. : Sistemul român de clasificare a solurilor.– *** : Monografia geografică a R.S.R. - 1960.– *** : Enciclopedia geografică a României - 1984.– *** : Legea nr. 2/1987– *** : Legea nr. 2/1987– ***: Legea nr. 5/2000– ***: Legea nr. 75/2002– ***: Legislația silvică și de mediu în vigoarePartea A II A PLANURI DE AMENAJAMENT12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice ..........(240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.12.1. Evidența unităților amenajistice în funcție de lucrările propuse
13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE13.1. Planul drumurilor
13.2. Planul construcțiilor silvice
În cadrul U.P. I Murga Mare nu există construcții silvice sau terenuri cu această destinație, nefiind necesară construcția de canton silvic.14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier
14.2. Dinamica structurii fondului forestier14.2.1. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă
Având în vedere faptul că întreaga suprafață de fond forestier este încadrată în grupa I funcțională (T1), nefiind vorba de fond productiv, nu se poate vorbi de o Dinamică a structurii arboretelor pe clase de vârstă.
Totuși facem mențiunea că actual întreaga suprafață a arboretelor este încadrată în clasa a IV-a de vârstă.14.2.2. Situația suprafețelor pe categorii de folosință
14.2.3. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
14.2.4. Compoziția arboretelor
Partea A III - A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice15.1.1. Descrierea parcelară
15.1.2. Evidența pe u.a. a datelor complementare
STANOVICI EVELYN LAURA și STĂNESCU RADU VASILE
15.1.3. Evidența u.a. inventariate
La actuala etapă de amenajare nu s-a procedat la efectuarea de inventarieri în arboretele din cadrul U.P. I Murga Mare, nefiind vorba de un fond productiv.15.2. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale
15.2.3. Situația sintetică pe specii
15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale
15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii
15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii
15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii
15.3. EVIDENTE PRIVIND CONDIȚIILE NATURALE DE VEGETAȚIE15.3.1. Evidenta tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure
15.3.2. Recapitulație formații forestiere
15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție
15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție
15.3.5. Evidența arboretelor slab productive și provizorii
15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului
15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării
15.4. EVIDENȚE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ
La actuala etapă de amenajare în cadrul U.P. I Murga Mare nu există fond de producție.15.5. EVIDENTE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și masei lemnoase de recoltat în raport cu distanta de colectare
Menționăm că la actuala etapă de amenajare, în cadrul U.P. I Murga Mare nu există fond de producție, astfel se va prezenta accesibilitatea generală a întregului fond forestier.
15.5.2. Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite
Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI16. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice ............... (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice, astfel că nu se poate vorbi despre evidența aplicării amenajamentului silvic.17. DOCUMENTE17.1. Documente proprietate17.2. Procese verbale de amenajare17.3. Anexe17.1. Documente proprietate17.2. Procese verbale de amenajare17.3. Anexe
---------
AMENAJAMENTUL
FONDULUI FORESTIER
PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND PERSOANELOR FIZICE
STANOVICI EVELYN LAURA și STĂNESCU RADU VASILE
U.P. I MURGA MARE, JUD. GORJ
ADMINISTRATOR - ing.
ȘEF PROIECT - ing.
PROIECTANT - ing.
EXEMPLARUL 3 ( )
2022
STUDIU DE AMENAJARE A PĂDURILOR
U.P.I MURGA MARE
|
|
CUPRINS |
|
|
|
|
|
Memoriul de prezentare al amenajamentului |
|
|
Proces verbal CTE |
|
|
Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier |
|
|
|
|
|
PARTEA I -MEMORIU TEHNIC |
|
|
|
|
1. |
SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVA |
|
|
|
|
1.1. |
Elemente de identificare a unității de protecție și producție |
|
1.2. |
Vecinătăți, limite și hotare |
|
1.3. |
Trupuri de pădure (bazinete) componente |
|
1.4. |
Administrarea fondului forestier |
|
|
|
|
2. |
ORGANIZAREA TERITORIULUI |
|
|
|
|
2.1. |
Constituirea unității de protecție și producție |
|
2.2. |
Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului |
|
2.2.1. |
Mărimea parcelelor si subparcelelor |
|
2.2.2. |
Situația bornelor |
|
2.2.3. |
Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual |
|
2.3. |
Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază |
|
2.4. |
Suprafața fondului forestier |
|
2.4.1. |
Determinarea suprafețelor |
|
2.4.2. |
Modificări survenite în fondul forestier |
|
2.4.3. |
Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier (Tabelul 1E) |
|
2.4.4. |
Utilizarea fondului forestier |
|
2.4.5. |
Evidența fondului forestier pe destinații și deținători |
|
2.4.6. |
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii |
|
2.4.7. |
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință |
|
2.5. |
Enclave |
|
2.6. |
Organizarea administrativă (districte, cantoane) |
|
|
|
|
3. |
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT |
|
|
|
|
3.1. |
Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat |
|
3.1.1. |
Evoluția proprietății |
|
3.1.2. |
Modul de gospodărire a pădurilor înainte de 1948 |
|
3.1.3. |
Modul de gospodărire a pădurilor după 1948 |
|
3.1.3.1. |
Evoluția constituirii proprietății și a bazelor de amenajare |
|
3.1.3.2. |
Evoluția reglementării producției |
|
3.2. |
Analiza critică a amenajamentului expirat |
|
3.3. |
Concluzii privind gospodărirea pădurilor |
|
|
|
|
4. |
STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE |
|
|
|
|
4.1. |
Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren |
|
4.2. |
Elemente generale privind cadrul natural |
|
4.2.1. |
Geologie |
|
4.2.2. |
Geomorfologie |
|
4.2.3. |
Hidrologie |
|
4.2.4. |
Climatologie |
|
4.2.4.1. |
Regimul termic |
|
4.2.4.2. |
Regimul pluviometric |
|
4.2.4.3. |
Regimul eolian |
|
4.2.4.4. |
Concluzii privind condițiile climatice |
|
4.3. |
Soluri |
|
4.3.1. |
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol |
|
4.3.2. |
Descrierea principalelor tipuri de sol |
|
4.3.3. |
Lista u.a-urilor pe tipuri și subtipuri de soluri |
|
4.4. |
Tipuri de stațiune |
|
4.4.1. |
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni |
|
4.4.2. |
Lista unitatilor amenajistice pe tipuri de stațiune |
|
4.4.3. |
Descrierea tipurilor de stațiuni, a factorilor limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori |
|
4.5. |
Tipuri de pădure |
|
4.5.1. |
Evidența tipurilor naturale de pădure |
|
4.5.2. |
Lista unităților amenajistice pe tipuri de păduri |
|
4.5.3. |
Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure |
|
4.6. |
Structura fondului de protecție și producție |
|
4.7. |
Arborete slab productive și provizorii |
|
4.8. |
Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi |
|
4.8.1. |
Arborete afectate de factori limitativi |
|
4.8.1.1. |
Arborete instalate pe terenuri cu rocă la suprafață |
|
4.9. |
Starea sanitară a pădurii |
|
4.10. |
Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație |
|
|
|
|
5. |
STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE |
|
|
|
|
5.1. |
Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii |
|
5.1.1. |
Obiectivele social-economice și ecologice |
|
5.1.2. |
Funcțiile pădurii |
|
5.1.3. |
Subunități de producție sau de protecție constituite . |
|
5.2. |
Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii |
|
5.2.1. |
Regimul |
|
5.2.2. |
Compoziția-țel |
|
5.2.3. |
Tratamentul |
|
5.2.4. |
Exploatabilitatea |
|
5.2.5. |
Ciclul |
|
5.3. |
Conservarea biodiversitătii |
|
5.3.1. |
Parcul National Defileul Jiului |
|
5.3.2. |
Situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului |
|
|
|
|
6. |
REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE |
|
|
|
|
6.1. |
Măsuri de gospodărie a arboretelor cu funcția de protecție. |
|
6.1.1. |
Măsuri de gospodărie a arboretelor din tipul I de categorii functionale |
|
6.2. |
Refacerea arboretelor slab productive și provizorii |
|
6.3. |
Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatorii și limitativi |
|
6.4. |
Recomandări primind menținerea și dezvoltarea biodiversității |
|
|
|
|
7. |
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI |
|
|
|
|
7.1. |
Producția cinegetică |
|
7.2. |
Producția salmonicolă |
|
7.3. |
Producția de fructe de pădure |
|
7.4. |
Producția de ciuperci comestibile |
|
7.5. |
Resurse melifere |
|
7.6. |
Alte produse |
|
|
|
|
8. |
PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER |
|
|
|
|
8.1. |
Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă |
|
8.2. |
Protecția împotriva incendiilor |
|
8.3. |
Protecția împotriva poluării industriale |
|
8.4. |
Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători |
|
8.5. |
Paza pădurii |
|
8.6. |
Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic |
|
|
|
|
9. |
INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE |
|
|
|
|
9.1. |
Instalații de transport |
|
9.2. |
Tehnologii de exploatare |
|
9.3. |
Construcții silvice |
|
|
|
|
10. |
ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR |
|
|
|
|
10.1. |
Realizarea continuității funcționale |
|
10.2. |
Dinamica dezvoltării fondului forestier |
|
10.3. |
Bilanțul producției de lemn |
|
|
|
|
11. |
DIVERSE |
|
|
|
|
11.1. |
Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia |
|
11.2. |
Recomandări privind tinerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului |
|
11.3. |
Indicarea hărților anexate amenajamentului |
|
11.4. |
Colectivul de elaborare |
|
11.5. |
Bibliografie |
|
|
|
|
|
PARTEA A II-A. PLANURI DE AMENAJAMENT |
|
|
|
|
12. |
PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ |
|
|
|
|
12.1. |
Evidența unităților amenajistice în funcție de lucrările propuse |
|
|
|
|
13. |
PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE SILVICE |
|
|
|
|
13.1. |
Planul drumurilor |
|
13.2. |
Planul construcțiilor silvice |
|
|
|
|
14. |
PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER |
|
|
|
|
14.1. |
Dinamica dezvoltării fondului forestier |
|
14.2. |
Dinamica structurii fondului forestier |
|
14.2.1. |
Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă |
|
14.2.2. |
Situatia suprafețelor pe categorii de folosință |
|
14.2.3. |
Repartitia suprafețelor pe categorii funcționale |
|
14.2.4. |
Compoziția arboretelor |
|
|
|
|
|
PARTEA A III-A. EVIDENȚE DE AMENAJAMENT |
|
|
|
|
15. |
EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER |
|
|
|
|
15.1. |
Evidențe privind descrierea unităților amenajistice |
|
15.1.1. |
Descrierea parcelară |
|
15.1.2. |
Evidența pe u.a. a datelor complementare |
|
15.1.3. |
Evidența u.a. inventariate |
|
15.2. |
Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier |
|
15.2.1. |
Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale |
|
15.2.2. |
Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale |
|
15.2.3. |
Situația sintetică pe specii |
|
15.2.4. |
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale |
|
15.2.5. |
Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii |
|
15.2.6. |
Structura și mărimea fondului forestier pe specii |
|
15.2.7. |
Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv |
|
15.2.8. |
Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție / protecție după vârstă, grupe funcționale și specii |
|
15.3. |
Evidențe privind condițiile naturale de vegetatie |
|
15.3.1. |
Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure |
|
15.3.2. |
Recapitulație formații forestiere |
|
15.3.3. |
Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție |
|
15.3.4. |
Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție |
|
15.3.5. |
Evidența arboretelor slab productive și provizorii |
|
15.3.6. |
Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului |
|
15.3.7. |
Repartiția suprafetelor în raport cu natura și intensitatea poluării |
|
15.4. |
Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă |
|
15.5. |
Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității |
|
15.5.1. |
Accesibilitatea fondului forestier și a masei lemnoase de recoltat în raport cu distanța de colectare |
|
15.5.2. |
Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite |
|
|
|
|
|
PARTEA A IV - A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI |
|
|
|
|
16. |
EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI |
|
|
|
|
17. |
DOCUMENTE |
|
|
|
|
17.1. |
Documente de proprietate |
|
17.2. |
Procese verbale de amenajare |
|
17.3. |
Anexe |
TERA SILVA PROIECT
MEMORIUL DE PREZENTARE AL AMENAJAMENTULUI
FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND
PERSOANELOR FIZICE
STANOVICI EVELYN LAURA și STĂNESCU RADU VASILE
U.P. I MURGA MARE, JUDEȚUL GORJ
Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2022
Prestator servicii silvice: Ocolul Silvic Parângul Mic din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj.
Suprafața unității de protecție (U.P). I Murga Mare este de 240,00 ha (în totalitate pădure). Menționăm că întreaga suprafață în studiu este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului.
În fondul forestier în studiu, în urma analizei criteriilor și indicatorilor pădurilor virgine și cvasivirgine din Ordinul 3397 / 2012, Ordinul 1417/2016, a precizărilor din adresele WWF nr. 391 / 2014 și nr. 89 / 2016 și a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România emis în octombrie 2018, nu s-au identificat arborete virgine sau cvasivirgine.
Punctele de contur ale unității de producție analizate în coordonatele Stereografice 1970 sunt următoarele:
Y=371435.830 X=426961.983
Y=370790.779 X=425845.194
Y=371773.987 X=424508.773
Y=373378.586 X=425106.232
Y=372859.452 X=427291.673
Y=371923.436 X=427338.8411. Suprafața fondului forestier
Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, s-a făcut în baza aplicării prevederilor Legilor funciare, retrocedându- se/dobândindu-se suprafețe din fosta U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Bumbești din cadrul Direcției Silvice Gorj, documentele care atestă proprietatea fiind:– Certificat de Moștenitor Nr. ...... din pentru ......, ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. ...... din ...... ;– Certificat de Legatar Nr. ...... din ...... pentru ...... , ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. ...... din ......
Constituirea Unității de protecție (U.P) I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice ......, conform Convenției de asociere nr. ......, autentificată de Notar Public ...... .
Menționăm că, după reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafața fondului forestier ce face obiectul prezentului studiu nu s-a întocmit amenajament silvic pentru noua proprietate și că, din anul 2012 atunci când a expirat amenajamentul silvic întocmit pentru fondul forestier proprietatea publică a statului din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești-D.S. Gorj, amenajament silvic valabil și pentru această suprafață de fond forestier, pentru suprafața de fond forestier de 240,00 ha nu a mai fost întocmit un alt amenajament silvic.
În prezent serviciile silvice pentru fondul forestier analizat sunt asigurate de Ocolul silvic Parângul Mic din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj.
Stabilirea soluțiilor tehnice sunt conform "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare.
Date generale
|
Amenajament |
Suprafața totală (ha) |
Din care (ha) |
Păduri cu rol de: |
Compoziția arboretelor fond productiv |
||||||||
|
Pădure |
Terenuri de împăd. |
Terenuri degradate destinate împăd. |
Ter. neprod. |
Ter. afect. gosp. Silv. |
Terenuri scoase temporar din fondul forestier |
Protecție |
Protecție și producție |
Prod. și protecț |
||||
|
F |
M |
TI- II |
TIII-IV |
TV-VI |
||||||||
|
Precedent - 2003 |
240,00 |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 / - |
- |
- |
- |
|
Actual - 2022 |
240,00 |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 / - |
- |
- |
- |
Diferența se justifică astfel:
|
U.P. |
SUPRAFAȚA -HA |
DIFERENTE |
JUSTIFICARI |
|||
|
Actuala |
Din actele de proprietate |
+ |
- |
+ |
- |
|
|
I Murga Mare |
240,00 |
239,9983 |
0,0017 |
- |
rotunjire la două zecimale |
- |
Pentru suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, suprafață de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003, au fost prevăzute lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înființarea ariei naturale protejate Parcul Național Defileul Jiului - RONPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafața de fond forestier de 240,0 ha, care face obiectul prezentului studiu, reprezentând mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești-D.S. Gorj.2.1.1. Evoluția compoziției
|
Anul amenajării |
Supraf - ha - |
Specii forestiere |
|||
|
FA |
ME |
PLT |
DT |
||
|
2003 |
240,00 |
50 |
35 |
4 |
11 |
|
2022 |
240,00 |
54 |
33 |
3 |
10 |
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu nu avem fond productiv.2.1.3. Evoluția claselor de producție
|
Anul amenajării |
Suprafața -ha- |
Clase de producție (%) |
Clasa de prod. medie |
||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
|||
|
2003 |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
100 |
Vc |
|
2022 |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
100 |
Vc |
|
Anul amenajării |
Suprafața % |
Consistența (%) |
Consistența medie |
||
|
|
0,4 - 0,6 |
0,7- 1,0 |
|||
|
2003 |
240,00 |
- |
- |
100 |
0,72 |
|
2022 |
240,00 |
- |
- |
100 |
0,70 |
Structura fondului forestier analizat se prezintă astfel:
|
Specificări |
Fond forest. |
UM |
Specii |
|||||||||||||||
|
FA |
ME |
PLT |
DT |
TOTAL U.P. |
||||||||||||||
|
Compoziția |
A11-13 |
% |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||||||
|
A21-22 |
54 |
33 |
3 |
10 |
100 |
|||||||||||||
|
Total U.P. |
54 |
33 |
3 |
10 |
100 |
|||||||||||||
|
Cls. de prod. |
A11-13 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||||||
|
A21-22 |
V._0 |
V._0 |
V._0 |
V._0 |
V._0 |
|||||||||||||
|
Total U.P. |
V._0 |
V._0 |
V._0 |
V._0 |
V._0 |
|||||||||||||
|
Consistența |
A11-13 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||||||
|
A21-22 |
0,70 |
0,70 |
0,70 |
0,70 |
0,70 |
|||||||||||||
|
Total U.P. |
0,70 |
0,70 |
0,70 |
0,70 |
0,70 |
|||||||||||||
|
Creșt. crt. |
A11-13 |
mc/an/ha |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||||||
|
A21-22 |
3,3 |
2,4 |
1,3 |
3,8 |
3,0 |
|||||||||||||
|
Total U.P. |
3,3 |
2,4 |
1,3 |
3,8 |
3,0 |
|||||||||||||
|
Volum unitar |
A11-13 |
mc/ha |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||||||
|
A21-22 |
158 |
112 |
107 |
108 |
136 |
|||||||||||||
|
Total U.P. |
158 |
112 |
107 |
108 |
136 |
|||||||||||||
|
Vârsta medie |
A11-13 |
ani |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||||||
|
A21-22 |
94 |
67 |
68 |
67 |
81 |
|||||||||||||
|
Total U.P. |
94 |
67 |
68 |
67 |
81 |
|||||||||||||
|
STRUCTURA PE CLASE DE VARSTA (ha/%) | ||||||||||||||||||
|
Clasa de vârstă (ani) |
I (1-20) |
II (21-40) |
III (41-60) |
IV(61-80) |
V(81-100) |
VI (101-120) |
VII (>120) |
Total |
||||||||||
|
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
|||
|
A_11-A_13 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
||
|
A_21-A_22 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
||
|
TOTAL |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
||
● A11-A13: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;
● A21-A22: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțiala pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale;4. Zonarea funcțională
Potrivit prevederilor din normele tehnice existente, corespunzător obiectivelor ecologice, sociale și economice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel:
|
Anul amenajării |
Gr. I |
TOTAL |
||
|
TI |
T II |
|||
|
6B (2A2B5Q) |
2A |
|||
|
2A |
2A(2B) |
|
||
|
2003 |
- |
240,0 |
240,0 |
|
|
20,86 |
219,14 |
|||
|
2022 |
240,00 |
- |
240,00 |
|
Diferențele între cele două etape de amenajare se datorează înființării ariei naturale protejate RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului și a ROSCI0063 Defileul Jiului, în anul 2005. Astfel suprafeței fondului forestier analizat, care se află în zona de protecție integrală a Parcul Național Defileul Jiului, i-a fost atribuită încadrarea principală I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (TI) și încadrările secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe 87% din lungime) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani, pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - TII;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - ROSCI063 Defileul Jiului) - TII.5. Subunități de gospodărire
|
Amenajament |
Subunități de gospodarire -ha- |
Total -ha- |
|
|
M |
E |
||
|
2003 |
240,00 |
- |
240,0 |
|
2022 |
- |
240,0 |
240,0 |
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:6.1. Regim (S.U.P. în producție):
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I fUncțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu nu avem fond productiv.6.2. Compoziția țel
|
Amenajament |
U.P. |
S.U.P. |
UP |
|
|
E |
M |
|||
|
2003 |
U.P. III Bratcu, O.S. Bumbesti |
*** |
||
|
2022 |
U.P. I Murga Mare |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
- |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
*** Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafața reprezentând mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești.6.3. Tratament
|
Amenajament |
U.P. |
Suprafața de parcurs cu tratamente: - ha/an - |
|
|
Tăieri de igienă - S.U.P. M |
Fără lucrări - S.U.P. E |
||
|
2003 |
U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești |
240,00 |
- |
|
2022 |
U.P. I Murga Mare |
- |
240,00 |
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. În cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv.6.5. Ciclu
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile ( 240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv.7. Reglementarea procesului de producție
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. în cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv, deci nu avem arborete incluse în subunități pentru care se face reglementarea procesului de producție.
În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
● prevederile H.G. 447/2017, asa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:– pentru Tipul I funcțional = SxV_n = 240,00 ha x 4,29 mc/an/ha = 1029,60 mc/an.
și
● prevederile Legea nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare
Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "E" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:
|
Specia |
FA |
ME |
DT |
PLT |
DT |
|
|
CI |
248 |
133 |
39 |
14 |
|
434 |
|
VD |
|
|
|
|
|
|
|
VD1 |
|
|
|
|
|
|
|
VD2 |
|
|
|
|
|
|
|
VD3 |
|
|
|
|
|
|
|
VD4 |
|
|
|
|
|
|
|
VE |
|
|
|
|
|
|
|
VE1 |
|
|
|
|
|
|
|
VE2 |
|
|
|
|
|
|
|
VE3 |
|
|
|
|
|
|
|
VF |
24665 |
10957 |
3091 |
992 |
|
39705 |
|
VG |
25931 |
11609 |
3245 |
1034 |
|
41819 |
|
DD1 |
|
|
|
|
|
-8649 |
|
DD2 |
|
|
|
|
|
-8649 |
|
DD3 |
|
|
|
|
|
22407 |
|
DD4 |
|
|
|
|
|
15872 |
|
DM |
|
|
|
|
|
-8649 |
|
Q |
|
|
|
|
|
0.00 |
|
VD/10 |
|
|
|
|
|
|
|
VE/20 |
|
|
|
|
|
|
|
VF/40 |
|
|
|
|
|
993 |
|
VG/60 |
|
|
|
|
|
697 |
|
POSIB. |
|
|
|
|
|
|
|
A: |
M: |
|
|
|
|
|
|
|
CICLUL |
|
|
|
100 Ani |
|
|
|
SUPRAFAȚA TOTALĂ |
|
|
|
240.00 Ha |
|
|
|
SUPRAFAȚA ÎN GR.I FUNCȚIONALĂ |
|
|
|
Ha |
|
|
|
SUPRAFAȚA ÎN GR.II FUNCȚIONALĂ |
|
|
|
240.00 Ha |
|
În tabel, sunt evidențiate suprafețele în raport cu factorii destabilizatori și limitativi fără măsuri de gospodărire propuse, având în vedere faptul că arboretele sunt încadrate în tipul I (T I) funcțional.
|
Natura |
Intensitate |
UNITĂȚI AMENAJISTICE |
|||||
|
(R3 - 5) /0,5S |
128 |
|
|
||||
|
|
Total |
R5 |
1 UA |
23.98 HA |
|||
|
Total |
(R3 - 5) |
Roca la suprafata pe 0.3-0.5S |
1 UA |
23.98 HA |
|||
|
(R6 - A) /0,6S |
127,134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
|
|
|
Total |
R6 |
5 UA |
216.02 HA |
|||
|
Total |
(R6 - A) |
Roca la suprafata pe 0,6S S |
5 UA |
216.02 HA |
|||
|
Total UP |
|
6 UA |
240.00 HA |
||||
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional, arborete pentru care nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.10. Instalații de transport
Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează 2,0 km drumuri publice asigurând accesibilitatea fondului forestier în proporție de 100%.
|
Întocmit |
Certificat datele tehnice |
|
Șef proiect |
Expert C.T.A.P. |
|
Ing. |
dr. ing. |
S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.
București
PROCES VERBAL CTAP Nr. 118
Avizare de recepție din 22.08.2022
A. OBIECTUL AVIZĂRII:
Amenajamentul Unității de Protecție (U.P.) I Murga Mare
Faza de proiectare: redactare
Beneficiar: persoanele fizice ,Județul GorjB. PARTICIPANȚI:– Expert C. T. A. P. dr. ing.– Șef proiect ing.– Proiectant ing.C. CONSTATĂRI:
Din analiza documentațiilor și constatărilor din teren au rezultat următoarele:
Unitatea de protecție (U.P.) I Murga Mare, care face obiectul acestui studiu, are o suprafață de 240,0 ha și este reprezentată de o suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, fiind constituită din păduri care provin din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești.
Întreaga suprafață de fond forestier studiată este încadrată în zona de protecție integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului, fiind inclusă și în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului.
Fondul forestier este reprezentat în totalitate de păduri.
Suprafața U.P. I Murga Mare este încadrată integral în Grupa I funcțională, arboretele având stabilită categoria funcțională I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală TI- R0NPA0933- Parcul Național Defileul Jiului, ca încadrare principală și încadrările secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva pe 87% din lungime) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - T II;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - R0SCI063 Defileul Jiului) - T IV.
Arboretele din cadrul acestei unități sunt încadrate în totalitate în FM_1 + FD_44 - etajul montan - premontan de făgete.
Compoziția actuală a arboretelor este 54FA 33ME 3PLT 10DT, clasa de producție medie V_o, consistența medie 0,70, volumul mediu la hectar de 136 mc la vârsta medie de 81 ani, creșterea curentă 3,0 mc/an/ha.
Structura pe clase de vârstă a fondului forestier este dezechilibrată, deoarece în cadrul suprafeței studiate sunt arborete numai din clasa a IV-a de vârstă.
Suprafața de fond forestier studiată este inclusă, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestuia, arboretele au fost încadrate în S.U.P. "E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha.
Bazele de amenajare adoptate: regimul codru pentru toate arboretele și compoziția țel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, în corelație cu condițiile staționale existente cu exigențele biologice ale speciilor și cu condițiile sociale, având în vedere că întreaga suprafață este încadrată în zona de protecție integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.
Instalațiile de transport însumează 2,55 km asigurând o densitate de 10,6 m/ha și o accesibilitate a fondului forestier de 100%.
Lucrarea este întocmită respectând prevederile NORMELOR TEHNICE SILVICE privind gospodărirea vegetației forestiere din cadrul fondului forestier național.
Specialistul C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea și propune avizarea C.T.E. în Comisia de Avizare pentru Silvicultura a M.MA.P.
|
U.P.I. MURGA MARE |
Anul aplicării 2022 |
|
Persoanele fizice: |
|
FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A
FONDULUI FORESTIER
|
FOLOSINȚE |
SUPRAFAȚA (ha) |
||||
|
Grupa I |
Grupa II |
Alte terenuri |
Total |
||
|
A |
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII |
240,00 |
- |
- |
240,00 |
|
A1 |
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE: |
- |
- |
- |
- |
|
A11- A13 |
Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială |
- |
- |
- |
- |
|
A14 |
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase a doborâturilor de vânt sau a altor cauze |
- |
- |
- |
- |
|
A15 |
Poieni sau goluri destinate împăduririi |
- |
- |
- |
- |
|
A16 |
Terenuri degradate prevăzute a se împăduri |
- |
- |
- |
- |
|
A17 |
Răchitării naturale sau create prin culturi |
- |
- |
- |
- |
|
A2 |
PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE, DIN CARE: |
240,00 |
- |
- |
240,00 |
|
A21- A22 |
Păduri, plantații cu reușita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială |
240,00 |
- |
- |
240,00 |
|
A23 |
Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze |
- |
- |
- |
- |
|
A24 |
Poieni sau goluri destinate împăduririi |
- |
- |
- |
- |
|
A25 |
Terenuri degradate prevăzute a se împăduri |
- |
- |
- |
- |
|
B |
TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE |
- |
- |
- |
- |
|
C |
TERENURI NEPRODUCTIVE |
- |
- |
-- |
- |
|
D |
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER |
- |
- |
- |
- |
|
D1 |
Transmise prin acte normative unor societăți |
- |
- |
- |
- |
|
D2 |
Ocupații si litigii |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL U.P. |
240,00 |
- |
- |
240,00 |
|
|
ENCLAVE |
- |
||||
|
Grupa |
Gr.I |
TOTAL |
|
Tip funcțional |
TI |
|
|
Categoria funcțională |
6B |
|
|
6B2A2B5Q | ||
|
Suprafața |
240,00 |
240,00 |
|
UNITATEA |
E |
TOTAL |
|
SUPRAFAȚA -ha- |
240,00 |
240,00 |
|
CICLUL DE PRODUCȚIE |
- |
- |
|
DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI |
ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER |
|||||
|
Publice |
Forestiere |
De exploatare |
Total |
La începutul deceniului |
La sfârșitul deceniului |
În Perspectivă |
|
m/ha |
% |
|||||
|
10,6 |
- |
- |
10,6 |
100 |
100 |
100 |
|
Nr crt |
Indicatorul |
SPECIA |
||||||||||
|
Total UP |
FA |
ME |
PLT |
DT |
||||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
||||||
|
1 |
Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale (ha) Total UP |
Grupa I |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
GrupaII |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||
|
Total A1 |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||||
|
A1+A2 |
240,00 |
128,62 |
79,59 |
7,80 |
23,99 |
|||||||
|
2 |
Proporția speciilor (%) |
A1 UP |
- 100 |
- 54 |
- 33 |
- 3 |
- 10 |
|||||
|
3 |
Clasa de productie medie |
A1 UP |
- V.0 |
- V.0 |
- V.0 |
- V.0 |
- V.0 |
|||||
|
4 |
Consistenta |
A1 UP |
- 0.70 |
- 0.70 |
- 0.70 |
- 0.70 |
- 0.70 |
|||||
|
5 |
Varsta medie (ani) |
A1 UP |
- 81 |
- 94 |
- 67 |
- 68 |
- 67 |
|||||
|
6 |
Fond lemnos total (mc) |
A1 UP |
- 32683 |
- 20319 |
- 8944 |
- 834 |
- 2586 |
|||||
|
7 |
Volum mediu la hectar (mc/ha) |
A1 UP |
- 136 |
- 158 |
- 112 |
- 107 |
- 108 |
|||||
|
8 |
Indici de crestere curenta (mc/an/ha) |
A1 UP |
- 3,0 |
- 3,3 |
- 2,4 |
- 3,8 |
- 1,3 |
|||||
|
9 |
Posibilitatea anuala de prod.princ.(mc/an) |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
10 |
Volumul posibil de recoltat anual din prod.sec.(mc/an) |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
11 |
din care: rarituri |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
12 |
Volum de recoltare prin TC (mc/an) |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
13 |
Total (mc/an) |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
14 |
Indici de recoltare (mc/an/ha) |
Principale |
Secundare |
Taieri de conservare |
Total |
|||||||
|
- |
- |
- |
- |
|||||||||
|
Lucrări de îngrijire și recoltare |
Lucrarea |
Degajari |
Curățiri |
Rărituri |
Igiena |
Tăieri de conservare |
||||||
|
ha |
ha |
mc |
ha |
mc |
ha |
mc |
ha |
mc |
||||
|
Total |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||
|
Anual |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||
|
LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE | |
|
Specia |
- |
|
Hectare | |
|
Integrale |
- |
|
Completări |
- |
|
Total |
- |
|
STRUCTURA PE CLASE DE VARSTA (ha/%) | ||||||||||||||||
|
Clasa de vârstă (ani) |
I (1-20 ) |
II (21-40) |
III (41-60) |
IV(61-80) |
V(81-100) |
VI(101-120) |
VII (>120) |
Total |
||||||||
|
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
ha |
% |
|
|
A_11-A_13 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|
A_21-A_22 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
|
TOTAL |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
100 |
|
PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE | ||||
|
Nivel prognoză |
Suprafața în producție -ha- |
Volumul arboretelor exploatabile -mii mc- |
Volumul arboretelor preexploatabile -mii mc- |
Posibilit. anuală -mc- |
|
2022 |
- |
- |
- |
- |
|
2032 |
- |
- |
- |
- |
|
2042 |
- |
- |
- |
- |
|
ÎN PERSPECTIVĂ |
- |
- |
- |
- |
S.U.P. - "E" Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii
CICLUL -
FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ
|
Nr. crt |
Indicatorul |
S P E C I A |
|||||
|
Total SUP |
FA |
ME |
PLT |
DT |
|||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
|
1 |
Păduri situate în Parcuri Naționale (ha) |
Grupa I |
240,00 |
128,62 |
79,59 |
7,80 |
23,99 |
|
Grupa II |
- |
- |
- |
- |
- |
||
|
Total |
240,00 |
128,62 |
79,59 |
7,80 |
23,99 |
||
|
2 |
Proportia speciilor (%) |
- |
100 |
54 |
33 |
3 |
10 |
|
3 |
Clasa de productie medie |
- |
V.0 |
V.0 |
V.0 |
V.0 |
V.0 |
|
4 |
Consistenta |
- |
0.70 |
0.70 |
0.70 |
0.70 |
0.70 |
|
5 |
Varsta medie (ani) |
- |
81 |
94 |
67 |
68 |
67 |
|
6 |
Fond lemnos total (mc) |
- |
32683 |
20319 |
8944 |
834 |
2586 |
|
7 |
Volum mediu la hectar (mc/ha) |
- |
136 |
158 |
112 |
107 |
108 |
|
8 |
Indici de crestere curenta (mc/an/ha) |
- |
3,0 |
3,3 |
2,4 |
1,3 |
3,8 |
|
10 |
Posibilitatea anuala de de prod. secundare (mc/an) |
- |
Nu se execută lucrări |
||||
|
11 |
Tăieri de igienă.(mc/an) |
|
Nu se execută lucrări |
||||
STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
|
Clasa de varsta |
Total |
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
|
Suprafata - ha |
240,00 |
- |
- |
- |
240,00 |
- |
- |
- |
|
% |
100 |
- |
- |
- |
100 |
- |
- |
- |
|
Volum - mc |
32683 |
- |
- |
- |
32683 |
- |
- |
- |
|
% |
100 |
- |
- |
- |
100 |
- |
- |
- |
Unitatea de protecție (U.P.) I Murga Mare, care face obiectul acestui studiu, are o suprafață de 240,0 ha și este reprezentată de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, situat pe raza localității Bumbești Jiu din județul Gorj. Această suprafață de fond forestier provine din fosta U.P. III Bratcu a O.S. Bumbești.
Constituirea Unității de protecție (U.P) I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, conform Convenției de asociere nr. ......, autentificată de Notar Public ...... .
Pentru suprafața luată în studiu nu s-a mai întocmit un amenajament silvic din anul 2012 când a expirat amenajamentul silvic întocmit pentru fondul forestier proprietatea publică a statului din U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, fiind prima amenajare pentru suprafața de fond forestier de 240,00 ha ca fond forestier proprietate privată.
Din punct de vedere fizico - geografic teritoriul studiat face parte din ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, fiind situat pe versantul estic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia.
Sub aspect fitoclimatic, arboretele din U.P. I Murga Mare sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete.
Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 480 m (u.a. 127) și 1400 m (u.a. 138).
Din punct de vedere administrativ U.P.I Murga Mare este situată în partea nordică a județului Gorj, pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești-Jiu. O repartiție a fondului forestier pe unități teritorial-administrative, foste unități de producție și parcele este redată în tabelul 1.1.1.
Tabelul 1.1.1.
Repartiția fondului forestier pe unități teritorial-administrative, unități de producție și parcele
|
Nr. crt |
Județul |
Unitatea teritorial - administrativă |
Ocolul silvic de proveniență |
Unitatea de producție de proveniență |
Parcele componente actuale |
Suprafața (ha) |
|
1 |
Gorj |
Bumbești Jiu |
Bumbești |
III Bratcu |
127, 128, 134, 135, 138, 139 |
240,00 |
|
Total U.P. I Murga Mare |
240,00 |
|||||
Vecinătățile unității de protecție și producție, pe trupuri de pădure, precum și limitele și hotarele ei, cu precizarea felului și denumirii acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 1.2.1.).
Tabelul 1.2.1.
Vecinătățile fondului forestier analizat
|
Trup de pădure |
Puncte cardinale |
Vecinătăți |
Limite |
Hotare |
|
|
Felul |
Denumirea |
||||
|
Murga |
N |
Fond forestier O.S Runcu |
Conventionala |
Pârâul Ploștina Murgilor |
Borne, semne, apă |
|
E |
DN 66 Filiasi -Deva 87% C.F. Tg. Jiu-Petrosani pe 13% |
Naturală |
DN 66 Filiasi -Deva87% C.F. Tg. Jiu-Petrosani pe13% |
||
|
S |
Fond forestier O.S Runcu |
Naturală |
Culmea Dumitrei în dreptul bornei 257, Culme între B257-255 |
||
|
V |
Fond forestier O.S Runcu |
Naturală |
Culme între B276-277, 279-280 Culmea Măgura Mare Pârâul Murga Mare |
||
|
Conventionala |
Semne de hotar pe arborii de limită |
||||
Pădurea din această unitate de protecție și producție este repartizată pe următoarele trupuri de pădure și bazinete, trupuri de pădure și bazinete care sunt redate în tabelul 1.3.1.
Tabelul 1.3.1.
Repartiția fondului forestier pe trupuri de pădure și bazinete
|
Nr. crt |
Denumirea trupului de pădure |
Nr. crt |
Denumirea bazinetului |
Parcelele componente |
Suprafata (ha) |
|
1 |
Murga |
1 |
Pârâul Murga Mică |
135, 138 |
58,07 |
|
2 |
Pârâul Murga Mare |
128, 134 |
85,98 |
||
|
3 |
Defileul Jiului |
127, 129 |
95,95 |
||
|
Total trup de pădure |
240,00 |
||||
|
Total UP I Murga Mare |
240,00 |
||||
O atenție deosebită trebuie să se acorde instalării bornelor de hotar și întreținerii lor, urmărindu-se permanent starea bornelor la limita cu ceilalți proprietari.1.4. Administrarea fondului forestier
Serviciile silvice sunt asigurate de Ocolul silvic Parângul Mic din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj.2. ORGANIZAREA TERITORIULUI2.1. Constituirea unității de protecție și producție
Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, s-a făcut în baza aplicării prevederilor Legilor funciare, retrocedându- se/dobândindu-se suprafețe din fosta U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Bumbești din cadrul Direcției Silvice Gorj, documentele actuale care atestă proprietatea fiind:– Certificat ....... din ....... pentru ......., ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. .......;– Certificat ....... pentru ......., ce are în proprietate din suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. ....... .
Constituirea U.P. I Murga Mare s-a făcut în baza asocierii persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, conform Convenției de asociere nr. ......., autentificată de Notar Public ....... .
Cu ocazia lucrărilor Conferinței I de amenajare din data ....... s-a avizat tema de proiectare nr. ....... din ......., stabilindu-se constituirea acestei unități de protecție pentru suprafața de 240,0 ha fond forestier proprietate privată.2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
La actuala amenajare s-a menținut vechea numerotare parcelară. Limitele parcelelor sunt reprezentate de forme naturale de relief (culmi, văi) și artificiale (limită convențională). Corespondența între parcelarul precedent și cel actual fiind redată în tabelul 2.2.3.1. Liniile parcelare s-au materializat cu vopsea roșie, cu semne verticale pe arborii limită de către personalul ocolului silvic, anticipat sau concomitent cu lucrările de descriere parcelară.2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor
În tabelul 2.2.1.1. sunt redate comparativ suprafețele medii, maxime și minime ale parcelelor și subparcelelor de la ultimele amenajări.
Tabelul 2.2.1.1.
Situația suprafeței medii minime și maxime a parcelelor și subparcelelor din fondului forestier analizat
|
Anul Amenajării (UP) |
Parcele |
Subparcele |
||||||
|
Număr |
Suprafața parcelei -ha - |
Număr |
Suprafața subparcelei - ha- |
|||||
|
Medie |
min./par |
max./ par |
medie |
min./u.a. |
max./u.a |
|||
|
2003 |
6 |
40,00 |
19,10/ 138 |
63,80/ 134 |
6 |
40,00 |
19,10/ 138 |
63,80/ 134 |
|
2022 |
6 |
40,00 |
18,74/138 |
62,00/ 134 |
6 |
40,00 |
18,74/138 |
62,00/ 134 |
* suprafața de 240,00 ha din cadrul U.P. I Murga Mare a reprezentat o mică parte din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003.
Între cele două etape de amenajare nu se constată diferențe, micile diferențe apărute între suprafețele parcelelor, de la o etapă de amenajare la alta, se datorează măsurătorilor din teren și a determinării analitice a suprafețelor. După cum se poate observa din tabelul de mai sus, suprafața maximă a parcelei este mai mare decât suprafața maximă a parcelelor din normele de amenajare (50,0 ha), s-a dorit însă menținerea parcelarului avându-se în vedere și că suprafața este încadrată în zona de protecție integrală din cadrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului.2.2.2. Situația bornelor
Parcelele sunt identificate prin borne, amplasate la intersecția liniilor parcelare și la intersecția acestora cu limita fondul forestier ori la schimbarea de direcție a limitelor (borne de detaliu). S-au menținut vechile borne și fostul amplasament, adăugându-se noi borne acolo unde este cazul. Există un număr de 39 borne, numerotarea lor fiind redată în tabelul 2.2.2.1.
Tabelul 2.2.2.1.
Repartiția bornelor pe trupuri și bazinete
|
Nr crt |
Denumirea trupului |
Parcelele componente |
Numerotarea bornelor |
Numărul bornelor |
Felul bornelor |
|
1 |
Pârâul Ploștina Murgilor |
139 |
278, 279, 280 |
3 |
Piatră cioplită cu materializare pe arbore martor |
|
2 |
Pârâul Murga Mică |
135, 138 |
270, 271,272, 273,276, 277 |
6 |
|
|
3 |
Pârâul Murga Mare |
128, 134 |
268,269, 258b |
3 |
|
|
4 |
Defileul Jiului |
127 |
255-257 |
3 |
|
|
Total U.P. I Murga Mare |
15 |
- |
|||
Ocolul silvic ce administrează fondul forestier va proceda la revizuirea amplasamentului și numerotării bornelor menționate mai sus, în conformitate cu actualele hărți amenajistice.2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual
În tabelul 2.2.3.1. este redată corespondența între parcelarul și subparcelarul actual și cel precedent prezentându-se totodată și situația suprafețelor la precedenta și noua amenajare cât și diferențele rezultate din măsurători la nivel de parcelă, plus suprafețele conform amenajamentului O.S. Bumbești, U.P. III Bratcu, elaborat în anul 2003 pentru fondul forestier proprietatea publică a statului.
Tabelul 2.2.3.1.
|
U.P. de proveniență |
CORESPONDENTA U.P. I MURGA MARE |
DIFERENȚE |
||||||||
|
AMENAJAMENT PRECEDENT (ACTE) |
Proveniența u.a. actual |
AMENAJ. ACTUAL |
||||||||
|
u.a. |
Suprafața |
Total |
u.a. |
Suprafața |
Total |
+ |
- |
|||
|
| ||||||||||
|
U.P. III BRATCU, O.S. BUMBEȘTI, 2003 |
127 |
42,10 |
42,10 |
127 |
127 |
41,92 |
41,92 |
- |
0,1800 |
|
|
128% |
20,8563 |
20,8563 |
128% |
128% |
23,98 |
23,98 |
3,1237 |
- |
||
|
134 |
63,80 |
63,80 |
134 |
134 |
62,00 |
62,00 |
- |
1,8000 |
||
|
135% |
37,602 |
37,602 |
135 |
135 |
39,33 |
39,33 |
1,7280 |
- |
||
|
138 |
19,10 |
19,10 |
138 |
138 |
18,74 |
18,74 |
- |
0,3600 |
||
|
139% |
56,54 |
56,54 |
139 |
139 |
54,03 |
54,03 |
- |
2,5100 |
||
|
TOTAL |
239,9983 |
239,9983 |
TOTAL |
- |
240,00 |
240,00 |
4,8517 |
4,8500 |
||
|
Total U.P. I MURGA MARE | ||||||||||
|
TOTAL |
239,9983 |
239,9983 |
TOTAL |
240,00 |
240,00 |
4,8517 |
4,8500 |
|||
Suprafața determinată la actuala amenajare este mai mare cu 0,0017 ha decât cea din actele de proprietate, datorită rotunjirii la două zecimale.2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Baza cartografică folosită pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților este formată din hărțile amenajistice, ediție 2003, întocmite de I.C.A.S.-Pitești în sistem de coordonate stereo 70 și ortofotoplanuri recente.
Limitele fondului forestier și parcelarul corespund cu realitatea din teren, subparcelar nu s-a constituit nici la actuala amenajare; astfel că ridicările în plan efectuate au avut caracter de verificare a coordonatelor din hărțile precedente, executându-se 200 puncte ce însumând 10 km ridicări.
Hărțile de amenajament ediție 2003 au fost întocmite la scara 1:20000 fiind obținute prin digitizarea planurilor de bază, astfel că la etapa actuală neintervenind modificări, au fost preluate coordonatele acestora ce au coincis cu verificările amintite mai sus.2.4. Suprafața fondului forestier
Suprafața U.P. I Murga Mare este de 240,00 ha.2.4.1. Determinarea suprafețelor
Pentru determinarea suprafețelor s-au folosit hărțile amenajistice, ediție 2003, întocmite de I.C.A.S.-Pitești. Determinarea suprafețelor s-a făcut prin digitizare.2.4.2. Modificări survenite în fondul forestier
În tabelul 2.4.2.1. se prezintă o situație comparativă a suprafeței la amenajarea actuală și suprafața conform documentelor actuale de proprietate.
Tabelul 2.4.2.1
Situația schimbărilor de suprafață la fondul forestier analizat
|
U.P. |
SUPRAFAȚA -HA |
DIFERENȚE |
JUSTIFICARI |
|||
|
Actuala |
Din actele de proprietate |
+ |
- |
+ |
- |
|
|
I MURGA MARE |
240,00 |
239,9983 |
0,0017 |
+ |
rotunjire la două zecimale |
- |
U.P. I MURGA MARE
JUD. GORJ
Evidenta mișcărilor de suprafață din fondul forestier
|
Nr. crt. |
Documentul de aprobare |
Scopul modificărilor efectuate denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive sau temporare din fondul forestier |
Unitățile amenajistice ** |
Modificări în suprafața proprietății |
Scoateri definitive sau temporare din fondul forestier |
Defrișări fără scoatere din fondul forestier ha |
Semnătura șefului ocolului silvic |
||||||
|
Felul doc. |
Nr. |
Data |
Intrări |
Scoateri |
Sold |
Suprafața |
Termen |
Data reprimirii |
|||||
|
ha |
ha |
ha |
ha |
||||||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
|
1 |
Titlu de proprietate* |
|
|
U.P. III Bratcu O.S. Bumbești |
127 |
42,1000 |
- |
42,1000 |
- |
- |
- |
- |
- |
|
128%*** |
20,8563 |
- |
62,9563 |
|
|
|
|
|
|||||
|
134 |
63,8000 |
- |
126,7563 |
|
|
|
|
|
|||||
|
135%*** |
37,6020 |
- |
164,3583 |
|
|
|
|
|
|||||
|
138 |
19,1000 |
- |
183,4583 |
|
|
|
|
|
|||||
|
139 |
56,5400 |
- |
239,9983 |
|
|
|
|
|
|||||
|
Diferență datorită rotunjirii la două zecimale |
0,0017 |
- |
240,0000 |
|
|
|
|
|
|||||
|
SUPRAFAȚĂ AMENAJARE 2022 |
240,00 |
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* s-a înscris titlul de proprietate deoarece nu s-a realizat dezmembrarea conform , acestea provenind în integralitate din Titlul de proprietate nr. .....
** suprafețele pe unități amenajistice sunt conform Procesului verbal de punere în posesie nr. .....
*** conform situației reale, deși în documentele de proprietate sunt înscrise parcele întregi (fără %>), dar suprafața aferentă parcelelor 128 (20,8563 ha) și 135 (37,6020 ha) din procesul verbal de punere în posesie nr. ..... este mai mică decât suprafața din amenajamentul pe baza căruia s-a făcut punerea în posesie.2.4.4. Utilizarea fondului forestier
Suprafața U.P. I Murga Mare este de 240,00 ha, în totalitate păduri (fond neproductiv 240,0 ha), indicele de utilizare a fondului forestier fiind de 100%, iar date despre modul de utilizare a fondului forestier analizat fiind redate în tabelul 2.4.4.1.
Tabelul 2.4.4.1.
Repartiția fondului forestier pe destinații
|
Nr. Crt. |
Simbol |
Categoria de folosinta forestiera |
Suprafata -ha- |
|||
|
2022 | ||||||
|
Totală: din care |
Gr. I |
Gr. II |
Alte terenuri |
|||
|
1 |
P. |
Fond forestier total |
240,00 |
240,00 |
- |
- |
|
1.1 |
P.D. |
Terenuri acoperite cu pădure |
240,00 |
240,00 |
- |
- |
|
1.2 |
P.C. |
Terenuri care servesc nevoilor de cultură |
- |
- |
- |
- |
|
1.3 |
P.S |
Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică |
- |
- |
- |
- |
|
1.4 |
P.A. |
Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră |
- |
- |
- |
- |
|
1.5 |
P.I. |
Terenuri afectate împăduririi |
- |
- |
- |
- |
|
1.6 |
P.N. |
Terenuri neproductive |
- |
- |
- |
- |
|
1.7 |
P.T. |
Terenuri scoase temporar din f.f. |
- |
- |
- |
- |
|
1.8 |
P.O. |
Ocupații și litigii |
- |
- |
- |
- |
Evidența fondului forestier pe destinații și deținători este prezentată în tabelul 2.4.5.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
Tabelul 2.4.5.1.
Evidența fondului forestier pe destinații și destinatari
|
FF |
DENUMIREA INDICATORILOR |
COD |
TOTAL |
UP I |
ALTI DEȚINĂTORI |
|
|
FONDUL FORESTIER - TOTAL |
(P ) |
240,00 |
240,00 |
|
|
1 |
TERENURI ACOPERITE CU PADURE |
(PD) |
240,00 |
240,00 |
|
|
101 |
RASINOASE |
(PDR) |
|
|
|
|
102 |
FOIOASE |
(PDF) |
240,00 |
240,00 |
|
|
103 |
RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) |
(PDS) |
|
|
|
|
2 |
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA |
(PC) |
|
|
|
|
201 |
PEPINIERE |
(PCP) |
|
|
|
|
202 |
PLANTAJE |
(PCJ) |
|
|
|
|
203 |
COLECTIIDENDROLOGICE |
(PCD) |
|
|
|
|
3 |
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA |
(PS) |
|
|
|
|
301 |
ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) |
(PSZ) |
|
|
|
|
302 |
TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI |
(PSV) |
|
|
|
|
303 |
APECURGATOARE |
(PSR) |
|
|
|
|
304 |
APE STATATOARE |
(PSL) |
|
|
|
|
305 |
PASTRAVARII |
(PSP) |
|
|
|
|
306 |
FAZANERII |
(PSF) |
|
|
|
|
307 |
CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA |
(PSB) |
|
|
|
|
308 |
CENTRE FRUCTE DE PADURE |
(PSD) |
|
|
|
|
309 |
PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI |
(PSU) |
|
|
|
|
310 |
ATELIERE DE IMPLETITURI |
(PSI) |
|
|
|
|
311 |
SECTII SI PUNCTE APICOLE |
(PSA) |
|
|
|
|
312 |
USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE |
(PSS) |
|
|
|
|
313 |
CIUPERCARII |
(PSC) |
|
|
|
|
4 |
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA |
(PA) |
|
|
|
|
401 |
SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC |
(PAS) |
|
|
|
|
402 |
CAI FERATE FORESTIERE |
(PAF) |
|
|
|
|
403 |
DRUMUIRFORESTIERE |
(PAD) |
|
|
|
|
404 |
LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR |
(PAP) |
|
|
|
|
405 |
DEPOZITE FORESTIERE |
(PAZ) |
|
|
|
|
406 |
DIGURI |
(PAG) |
|
|
|
|
407 |
CANALE |
(PAC) |
|
|
|
|
408 |
ALTE TERENURI |
(PAA) |
|
|
|
|
5 |
TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI |
(PI) |
|
|
|
|
501 |
CLASA DE REGENERARE |
(PIR) |
|
|
|
|
502 |
TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE INF. FORESTIER |
(PIF) |
|
|
|
|
6 |
TERENURI NEPRODUCTIVE |
(PN) |
|
|
|
|
601 |
STANCARII, ABRUPTURI |
(PNS) |
|
|
|
|
602 |
BOLOVANISURI,PIETRISURI |
(PNP) |
|
|
|
|
603 |
NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) |
(PNN) |
|
|
|
|
604 |
RAPE-RAVENE |
(PNR) |
|
|
|
|
605 |
SARATURI CU CRUSTA |
(PNC) |
|
|
|
|
606 |
MOCIRLE - SMARCURI |
(PNM) |
|
|
|
|
607 |
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE |
(PNG) |
|
|
|
|
701 |
FASIE FRONTIERA |
(PF) |
|
|
|
|
801 |
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE |
(PT) |
|
|
|
Din analiza datelor din tabelul anterior se constată că în pădurile studiate se găsesc numai foioase.2.4.6. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii este prezentată în tabelul 2.4.6.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
Tabelul 2.4.6.1.
Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
|
NR. CRT. |
DENUMIREA INDICATORILOR |
TOTAL |
UP |
ALTI |
|
1 |
FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND2+33) |
240,00 |
240,00 |
|
|
2 |
SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND3+10) |
240,00 |
240,00 |
|
|
3 |
RASINOASE |
|
|
|
|
4 |
MOLID |
|
|
|
|
5 |
- DIN CARE : IN AFARA AREALULUI |
|
|
|
|
6 |
BRAD |
|
|
|
|
7 |
DUGLAS |
|
|
|
|
8 |
LARICE |
|
|
|
|
9 |
PINI |
|
|
|
|
10 |
FOIOASE (RIND11+12+15+21) |
240,00 |
240,00 |
|
|
11 |
FAG |
128,62 |
128,62 |
|
|
12 |
STEJARI |
|
|
|
|
13 |
-PEDUNCULAT |
|
|
|
|
14 |
-GORUN |
|
|
|
|
15 |
DIVERSE SPECII TARI |
103,58 |
103,58 |
|
|
16 |
- SALCAM |
|
|
|
|
17 |
- PALTIN |
|
|
|
|
18 |
-FRASIN |
|
|
|
|
19 |
-CIRES |
|
|
|
|
20 |
-NUC |
|
|
|
|
21 |
DIVERSE SPECII MOI |
7,80 |
7,80 |
|
|
22 |
-TEI |
|
|
|
|
23 |
- PLOPI |
7,80 |
7,80 |
|
|
24 |
- DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI |
|
|
|
|
25 |
- SALCII |
|
|
|
|
26 |
- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII |
|
|
|
|
33 |
ALTE TERENURI TOTAL |
|
|
|
|
34 |
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA |
|
|
|
|
35 |
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA |
|
|
|
|
36 |
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA |
|
|
|
|
37 |
TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI |
|
|
|
|
38 |
- DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE |
|
|
|
|
39 |
TERENURI NEPRODUCTIVE |
|
|
|
|
40 |
FASIE FRONTIERA |
|
|
|
|
41 |
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER |
|
|
|
O analiză a distribuției pe specii indică prezența foioaselor (100%) reprezentate în principal de fag (54%), urmat de diverse specii tari, în principal mesteacăn (43%) și diverse specii moi - plop tremurător (3%).2.4.7. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință
O situație a fondului forestier analizat pe categorii de folosință este prezentată în tabelul 2.4.7.1.
Situația fondului forestier pe categorii de folosință este prezentată detaliat la subcapitolul 15.2.1. Procentul de utilizare al fondului forestier este de 100%.
Tabelul 2.4.7.1.
Repartiția fondului forestier pe categorii de folosință
|
CATEGORIA DE FOLOSINȚĂ |
Suprafața |
||||
|
2003 |
2022 |
||||
|
ha |
|
|
% |
||
|
A |
Păduri și terenuri destinate împăduririi din care: |
240,00 |
100 |
240,00 |
100 |
|
- păduri, regenerări naturale, plantații |
240,00 |
100 |
240,00 |
100 |
|
|
- terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborăturilor |
- |
- |
- |
- |
|
|
B |
Terenuri afectate gospodăririi pădurilor |
- |
- |
- |
- |
|
C |
Terenuri neproductive |
- |
- |
- |
- |
|
Total B+C |
- |
- |
- |
- |
|
|
D |
Terenuri scoase temporar din fondul forestier |
- |
- |
- |
- |
|
TOTAL U.P. I MURGA MARE |
240,00 |
100 |
240,00 |
100 |
|
Între cele două etape de amenajare nu sunt diferențe în ceea ce privește suprafața fondului forestier pe categorii de folosință.2.5. Enclave
În cuprinsul U.P.I Murga Mare nu au fost identificate enclave.2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane)
Pădurile din cadrul U.P. I Murga Mare sunt arondate unui district silvic din cadrul O.S. Parângul Mic, din orașul Bumbești Jiu,județul Gorj. Situația detaliată este redată în tabelul 2.6.1.
Tabelul 2.6.1.
Situația arondării pe cantoane a parcelelor din cadrul U.P. I Murga Mare
|
Ocolul Silvic |
Districtul |
Cantonul |
Parcele componente |
Suprafața -ha- |
|
|
Nr. |
Denumire |
||||
|
PARÂNGUL MIC |
|
|
|
127, 128, 134, 135, 138, 139 |
240,00 |
|
U.P. I MURGA MARE |
240,00 |
||||
Actuala organizare pe districte și cantoane silvice este realizată astfel încât să permită o bună gospodărire a pădurii, în funcție de necesități se pot face modificări ulterioare.3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat3.1.1. Evoluția proprietății
Evoluția proprietății fondului forestier constituit în cadrul U.P. I Murga Mare cuprinde două perioade distincte și anume: perioada de până în anul 1948, când această suprafață era în proprietatea privată de la care au moștenit persoanele fizice
(actualii proprietari) și perioada de după 1948 când, în urma naționalizării, pădurile au fost trecute în totalitate în proprietatea statului.
Odată cu apariția legilor proprietății de după 1989 s-a trecut la reconstituirea dreptului de proprietate a foștilor proprietari și asupra pădurilor.
Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza Legilor fondului funciar, retrocedându- se suprafețe din fosta U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești din cadrul D.S. Gorj.
La actuala amenajare s-a constituit Unitatea de Protecție și Producție (U.P) I Murga Mare în baza asocierii persoanelor fizice ....., conform Convenției de asociere nr. ....., autentificată de Notar Public ..... .3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor înainte de 1948
Pentru perioada de până în anul 1948 gospodărirea acestor păduri s-a făcut pe baza unor regulamente de exploatare în regim de codru.
Pădurile studiate în cadrul U.P. I Murga Mare, din cauza faptului că sunt situate pe versanți greu accesibili (pante de peste 45 grade), nu au fost exploatate în scop comercial, s-au extras doar exemplare de fag pentru nevoile personale ale proprietarilor.
Înainte de anul 1948 gospodărirea pădurilor particulare s-a făcut în conformitate cu prevederile Codurilor Silvice din anii 1881 și 1910 și a Legii din 20 aprilie 1935 (pentru pădurile de protecție) în funcție de nevoile personale ale proprietarilor și de posibilitățile de comercializare a lemnului.3.1.3. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948
În anul 1948 toate pădurile au trecut în patrimoniul statului, conform articolului 7 din Constituția R.P.R. și a articolului 1 din Codul Silvic, fiind administrate de ocoalele silvice în baza unor amenajamente silvice.
Prima amenajare a pădurilor din cadrul U.P. I Murga Mare s-a făcut în 1950, pădurile fiind încadrate în U.P. III Bratcu din cadrul OS Bumbești, atunci când gospodărirea pădurilor a început să se facă pe baze științifice, întocmindu-se primul amenajament unitar. Următoarele amenajamente, pentru pădurile studiate în cadrul U.P. I Murga Mare, s-au efectuat în anii 1960, 1970, 1980, 1991 și 2003.
La data începerii reconstituirii dreptului de proprietate suprafețele de pădure retrocedate ce sunt constituite în U.P. I Murga Mare se aflau în administrarea O.S. Bumbești (U.P. III Bratcu, parcelele 127, 128%, 134, 135, 138, 139) din cadrul Direcției Silvice Gorj.3.1.3.1. Evoluția constituirii proprietății și a bazelor de amenajare
Analiza evoluției bazelor de amenajare a pădurilor este prezentată în tabelul 3.1.3.1.1. cu mențiunea că suprafața fondului forestier analizat provine parțial din pădurile U.P. III Bratcu, Ocolul Silvic Bumbești, astfel nu se poate reda o analiză relevantă pentru perioada de dinainte de anul 2003, anul când aceste păduri au fost amenajate în cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești. În continuare va fi prezentată analiza comparativă între amenajarea actuală și cea din 2003.
Tabelul 3.1.3.1.1.
Analiza bazelor de amenajare din UPI Murga Mare
|
Anul amenajării |
Suprafața (ha) |
Subunități de gospodărire |
Regimul |
Compoziția actuală Compoziția țel |
Tratamentul |
Exploa- tabilit.și vârsta medie a exploat. |
Ciclu |
|||
|
Totală |
Gr.I |
Denumire |
Supraf. (ha) |
% |
||||||
|
2003 |
240,0 |
240,0 |
Conservare deosebită SUP "M" |
240,0 |
100 |
Codru |
50FA 35ME 4PLT 11DT |
- |
- |
- |
|
Clase de regenerare |
- |
- |
|
- |
- |
- |
- |
|||
|
Alte terenuri |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||
|
2022 |
240,00 |
240,00 |
Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii SUP "E" |
240,00 |
100 |
Codru |
54FA 33ME 3PLT 10DT 54FA 33ME 3PLT 10DT |
- |
- |
- |
|
Clase de regenerare |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||
|
Alte terenuri |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||
Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafața studiată reprezentând mică parte din fostul U.P. III Bratcu (2003-2012) al O.S. Bumbești.
Suprafața este la prima amenajare în această formă. La actuala etapă de amenajare gospodărirea se realizează printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP E - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii, arboretele studiate fiind incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național; bazele de amenajare adoptate fiind: regim - codru și compoziția țel fiind 54FA 33ME 3PLT 10DT.
Pentru etapa de amenajare precedentă (2003), când suprafața de fond studiată a fost amenajată în cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ca fond forestier proprietatea publică a statului, gospodărirea s-a realizat printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP M - conservare deosebită, bazele de amenajare anterioare fiind: regim codru, tăieri de igienă ca lucrări propuse și compoziția țel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.3.1.3.2. Evoluția reglementării producției
O analiză a evoluției reglementării producției nu se poate face deoarece:– la actuala etapă de amenajare întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional. În cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv, deci nu avem arborete incluse în subunități pentru care se face reglementarea procesului de producție;– la etapa de amenajare precedentă arboretele studiate au fost încadrate în tipul II funcțional, fond neproductiv, pentru care nu s-a făcut reglementarea procesului de producție.3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat
Pentru suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile, suprafață de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003, au fost prevăzute tăieri/lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înființarea Parcului Național Defileul Jiului - R0NPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).
La actuala etapă de amenajare întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu Vasile (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional, arborete pentru care nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
În continuare se vor reda principalii indicatori calitativi și cantitativi ai mărimii și structurii fondului forestier analizat, cu mențiunea că pentru etapa precedentă de amenajare nu sunt date concludente, suprafața studiată reprezentând o mică parte din fosta U.P. III Bratcu din cadrul Ocolului Silvic Bumbești.
După cum se observă în tabelul următor, structura pe clasele de vârstă la fosta și actuala amenajare a fost și se menține dezechilibrată, astfel la etapa anterioară toate arboretele erau în clasa a III-a de vârstă, iar la actuala amenajare a migrat în clasa a IV-a de vârstă.
Tabelul 3.3.1.
Evoluția claselor de vârstă
|
Anul amenajării |
Suprafața ha |
Clase de vârstă (%) |
||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
||
|
2003 |
240,00 |
- |
- |
100 |
- |
- |
- |
- |
|
2022 |
240,00 |
- |
- |
- |
100 |
- |
- |
- |
În ceea ce privește compoziția medie, redată în tabelul 3.3.2., se observă proporția mare a fagului, urmat de mesteacăn, diverse tari și plop tremurător.
Tabelul 3.3.2.
Evoluția compoziției fondului forestier
|
Anul amenajării |
Supraf ha |
Specii forestiere |
|||
|
FA |
ME |
PLT |
DT |
||
|
2003 |
240,00 |
50 |
35 |
4 |
11 |
|
2022 |
240,00 |
54 |
33 |
3 |
10 |
Evoluția situației claselor de producție pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.3.
Tabelul 3.3.3.
Evoluția claselor de producție
|
Anul amenajării |
Suprafața -ha- |
Clase de producție (%) |
Clasa de prod. medie |
||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
|||
|
2003 |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
100 |
V_0 |
|
2022 |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
100 |
V_0 |
Așa cum se observă și din tabel constatăm că arboretele de productivitate superioară și mijlocie lipsesc, toată suprafața studiată fiind reprezentată de arborete de productivitate inferioară, clasa de producție medie este V_0.
Evoluția situației categoriilor de consistență pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.4.
Tabelul 3.3.4.
Evoluția categoriilor de consistențe
|
Anul amenajării |
Suprafața % |
Consistența (%) |
Consistența medie |
||
|
|
0,4-0,6 |
0,7- 1,0 |
|||
|
2003 |
240,00 |
- |
- |
100 |
0,72 |
|
2022 |
240,00 |
- |
- |
100 |
0,70 |
Analizând aceste date constatăm că avem arborete cu o consistența medie bună, corespunzătoare condițiilor staționale de vegetație.4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren
Elemente de caracterizare a stațiunii și arboretelor sunt redate în "Evidența descrierii parcelare". Culegerea datelor de teren s-a făcut conform "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor" prin parcurgerea terenului. Acestea au fost consemnate în fișa unităților amenajistice și în fișa profilului de sol prin coduri și denumiri oficializate. Datele se referă la descrierea arboretului și a stațiunii.
S-au mai înregistrat date complementare importante referitoare la caracteristicile unităților amenajistice, a terenurilor afectate, a terenurilor neproductive.
Elementele de caracterizare a stațiunilor au fost preluate din vechiul amenajament (dar verificate pe teren), iar elementele referitoare la arboret au fost culese din teren.
Tipurile de stațiune și tipurile naturale de pădure au fost înscrise în descrierea parcelară după clasificarea din lucrarea "Sistematica unităților de bază ale tipologiei forestiere 1977". Datele de caracterizare a topoclimatului local s-au luat după înregistrările stațiilor meteorologice din zonă și din informații locale.
Stabilirea tipurilor de stațiune s-a făcut ținîndu-se seama de factorii geografici, pedologici și de vegetație (arboret, subarboret, floră indicatoare).
Determinări la nivel de arboret, pe etaje și elemente s-au făcut asupra următoarelor caracteristici: tipul fundamental de pădure, tipul de structură, elemente de arboret, proporția speciilor, amestec, vârstă, diametrul mediu, înălțimea medie, calitate, elagaj, consistență, mod de regenerare, vitalitate, stare fito-sanitară, subarboret, semințiș, compoziție-țel, țel de producție și protecție.
Elementele de descriere a arboretelor s-au determinat prin măsurători referitoare la diametre, înălțime și prin numărarea inelelor anuale pentru determinarea vârstei (în cazurile unde a fost nevoie). La descrierea arboretelor s-a folosit și metoda estimării în ceea ce privește compoziția, amestecul, vitalitatea, consistența, structura, subarboretul, starea de sănătate, vitalitate etc.
Datele de teren culese în carnetele de descriere parcelară au fost prelucrate cu calculatorul PC folosind programul de amenajare silvică AS.4.2. Elemente generale privind cadrul natural
U.P. I Murga Mare este amplasată pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești Jiu, județul Gorj, în ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, pe versantul vestic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (în Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia.4.2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică și neozoică, aparține zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic și este alcătuit din șisturi cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții Parâng și Vâlcan), precum și din șisturi cristaline mezo și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor.
Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de roci mai dure a influențat configurația terenului (fragmentarea și diferențierea reliefului). Versanții teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal pluviodenudării și eroziunii fluvio- torențiale.
Stăvilirea proceselor de degradare și menținerea echilibrului dinamic se realizează prin menținerea și îmbunătățirea stării fitosanitare a arboretelor.4.2.2. Geomorfologie
Din punct de vedere altitudinal, pădurile sunt situate între 480 m ( u.a. 127) și 1400 m (u.a. 138). Pe categorii de altitudini repartiția fondului forestier se prezintă astfel:
|
• |
601-800 m |
- |
54,03 ha - 22%; |
|
• |
801-1000 m |
- |
167,23 ha - 70%; |
|
• |
1001-1200 m |
- |
18,74 ha - 8%; |
|
Total U.P. I Murga Mare |
- |
240,00 ha - 100% |
|
Expoziția generală a unității de protecție și producție analizate este cea umbrită, dar, datorită fragmentării reliefului de către rețeaua hidrografică, se întâlnesc toate expozițiile. Repartiția teritoriului unității după gradul de insolație este următoarea:
|
- |
expoziție parțial însorită (E, V) |
- |
80,74 ha (34%); |
|
- |
expoziție umbrită (N, NV, NE) |
- |
159,26ha (66%). |
|
Total U.P. I Murga Mare |
- |
240,00 ha (100%) |
|
Înclinarea terenului este foarte variată și se caracterizează în funcție de zona de relief în care se încadrează. Pe ansamblu unității de protecție și producție analizate, suprafața fondului forestier este repartizată pe categorii dE înclinare astfel:
|
• |
terenuri cu înclinare foarte repede (peste 40°) |
- |
240,00 ha (100%) |
|
Total U.P. I Murga Mare |
- |
240,00 ha (100%) |
|
Datele de mai sus sunt redate și în tabelul 4.2.1.1.
Tabelul 4.2.1.1.
Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție
|
Etaje fitoclimatice |
CATEGORII DE ÎNCLINARE |
TOTAL |
||||||||||||||
|
- |
16-30 G |
31 -40 G |
>40 G |
|
|
|
|
|||||||||
|
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Total |
|
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
|
|
4 FM1+FD4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
80.74 |
159.26 |
|
80.74 |
159.26 |
240.00 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
34% |
66% |
|
34% |
66% |
100 % |
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
80.74 |
159.26 |
|
80.74 |
159.26 |
240.00 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
34% |
66% |
|
34% |
66% |
100 % |
|
Suprafața U.P. I Murga Mare se află în bazinul hidrografic al râului Jiu, spre care converg toate pâraiele care străbat teritoriul studiat, dintre care cele mai importante fiind pâraiele: Murga Mare, Murga Mică și Ploștina Murgilor ce prin cursul lor au dus la fragmentarea reliefului.
Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de pâraie secundare care duc la fărâmițarea terenului. Majoritatea acestor pâraie au debit permanent, dar cu fluctuații (în timpul verilor secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau ploilor, debitul acestora crește). Regimul hidrologic nu influențează în mod deosebit formarea solurilor și vegetația forestieră.4.2.4. Climatologie
Caracterizarea climatică a teritoriului aflat în studiu s-a realizat utilizând datele climatologice din "Atlasul climatic al R.S.R." ediția 1966, fiind completate cu observații și interpretări cu caracter local, preluate de la stația meterologică Parâng.
Conform sistemului de clasificare Koppen, teritoriul analizat se încadrează în provincia climatică cu climă boreală cu ierni cu ierni frigurose și umede Df cu temperatura lunii celei mai reci sub -3°C și cu temperatura celei mai calde luni peste 10°C, subprovincia climatică D.f.b.k - zona cu altitudini cuprinse între 701-1400 m.
Conform raionării climatice din "Monografia geografică" regiunea se încadrează în sectorul de climă de munte (IV) cu subdiviziunea climă de munți mijlocii (IV-C), caracteristică marii majorități a teritoriului studiat, cu altitudini cuprinse între 480 m și 1400 m favorabilă pădurilor;
Sectorul cu climă de munți mijlocii (IV) se caracterizează printr-o amplitudine a temperaturii medii anuale între 18-20°C cu temperaturi medii anuale mai mari de 0°C și cu temperatura medie a lunii iulie între 10-16°C și cu precipitații medii anuale de 930-1200 mm. în cadrul acestui sector se deosebesc două ținuturi de climă:– IV-C(V) - climă de munte de versanți cu expoziție predominant vestică, ce se caracterizează printr-un climat dinamic;– IV-C(E) - climă de munte de versanți cu expoziții predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanților adăpostiți.
Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică caracteristică acestei zone.
Relieful acționează asupra elementelor meteorologice prin orientarea și înclinarea versanților și configurația principalelor unități de relief, determinând etajare climatică a teritoriului și o mulțime de topoclimate.4.2.4.1. Regimul termic
Temperatura aerului prezintă importante variații lunare și anuale. Oscilațiile termice au un caracter pronunțat mai ales între punctele cele mai joase și cele mai înalte.
Prin datele prezentate în continuare sub formă tabelară, rezultă o primă caracterizare a climatului regiunii sub aspectul regimului termic al aerului și al influențelor pe care acestea le are asupra creșterii și dezvoltării vegetației forestiere (tabelul 4.2.4.1.1).
Tabelul 4.2.4.1.1.
Variația anuală a temperaturilor medii lunare
|
Stația |
Luna |
Anuală |
Amplitudinea |
|||||||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
XI |
XII |
|||
|
Parâng (210 m) |
-2,9 |
-1,3 |
3,5 |
9,1 |
14,2 |
17,6 |
19,7 |
19,2 |
15,4 |
9,6 |
4,2 |
-0,2 |
9,0 |
22,6 |
|
Tg. Jiu (1585 m) |
-5,2 |
-3,5 |
0,0 |
4,5 |
9,4 |
12,7 |
14,5 |
14,1 |
10,6 |
6,2 |
0,8 |
-2,8 |
5,1 |
19,7 |
Așa cum constatăm din tabel, variația anuală a temperaturilor medii lunare prezintă un minim în luna ianuarie (-5,2°C pentru stația Parâng și -2,9°C pentru stația Târgu Jiu) și un maxim în luna iulie (14,5°C pentru stația Parâng și 19,7°C pentru stația Târgu Jiu), mai ridicată în partea inferioară și mai coborâtă în zona altitudinal superioară, având o variație specifică regiunii temperate din care face parte.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 5,1°C pentru stația Parâng și 9,0°C pentru stația Tg. Jiu, pe anotimpuri, temperatura medie se prezintă astfel:– primăvara: +6,8°C;– vara: +16,3°C;– toamna: +7,8°C;– iarna: -2,7°C.
Amplitudinea temperaturii medii lunare este cuprinsă între 19,7°C pentru stația Parâng și 22,6°C pentru stația Târgu Jiu.
Alte date referitoare la regimul termic al aerului, cu influențe evidente asupra vegetației forestiere sunt redate în tabelul 4.2.4.1.2.
Tabelul 4.2.4.1.2.
Datele medii si extreme ale înghețului
|
Stația |
Durata în zile a intervalului cu temperatura peste 0º C |
Date calendaristice |
|||||
|
Primul îngheț (toamna) |
Ultimul îngheț (primăvara) |
||||||
|
Data medie |
Cel mai timpuriu |
Cel mai târziu |
Data medie |
Cel mai timpuriu |
Cel mai târziu |
||
|
Parâng (210 m) |
219 |
16.X |
8.X |
8XI |
30.V |
28.III |
13.VI |
|
Tg. Jiu (1585 m) |
300 |
20.X |
23.IX |
19.XI |
13.IV |
20.III |
22.V |
Lungimea sezonului de vegetație este de 5 luni, astfel se poate spune că perioada de vegetație este normală, iar regimul termic este favorabil speciei principale (Fagul), zona respectivă intrând în arealul de răspândire a acestei specii.
Ultimul îngheț, în date medii, se produce în timpul începerii perioadei de vegetație, dar ultimul îngheț se poate produce și la 30 zile după începerea perioadei de vegetație, care uneori poate provoca pagube vegetației forestiere.4.2.4.2. Regimul pluviometric
Variabilitatea cantităților de precipitații medii lunare, prezentate în tabelul 4.2.4.2.1, evidențiază diferențe semnificative între cele două stații meteorologice.
Tabelul 4.2.4.2.1
Cantității medii (mm) lunare și anuale de precipitații
|
Stația |
LUNA |
Anual |
|||||||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
XI |
XII |
||
|
Parâng (210 m) |
52,8 |
48,9 |
47,7 |
64,7 |
81,3 |
88,4 |
61,1 |
59,8 |
54,9 |
69,6 |
63,9 |
59,9 |
753,0 |
|
Tg. Jiu (1585 m) |
61,9 |
49,9 |
58,7 |
107,6 |
93,8 |
124,2 |
118,9 |
64,6 |
66,4 |
84,1 |
66,4 |
55,6 |
951,5 |
În partea sudică (din aval) media anuală a precipitațiilor este de circa 753,0 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (88,4 mm), iar cea minimă în luna martie (47,7 mm), în timp ce în partea nordică (din amonte) media anuală a precipitațiilor este de circa 951,5 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (124,2 mm), iar cea minimă în luna februarie (49,9 mm).
Precipitații atmosferice medii pe anotimpuri și în perioada de vegetație:– primăvara: 77,5 mm;– vara: 86,2 mm;– toamna: 67,5 mm;– iarna: 54,8 mm.
Cantitatea de precipitații se produce cu variații generate de anotimp cât și de altitudine. în general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primăvara și toamna înscriindu-se în condiții medii și oarecum asemănătoare din punct de vedere al regimului de umiditate.
Umiditatea relativă a aerului este maximă în luna octombrie și minimă în luna august. Umiditatea relativă în sezonul de vegetație este de 65%.4.2.4.3. Regimul eolian
Vânturile sunt puternic influențate de relief, atât în ceea ce privește frecvența pe direcții, cât și viteza. Frecvențele medii anuale înregistrate la Târgu Jiu evidențiază predominarea vânturilor din N (14,0%) canalizate pe valea Jiului, urmate de cele din nord-est (6,8%) și SE (6,3%). La stația meteorologică Parâng cele mai mari frecvențe le au vânturile din SE (16,8%) și S (15,4%), urmate de cele din NV (14,0%) și N (8,0%). Pe culmile înalte ale munților sunt predominante vânturile din sectorul vestic.
Vitezele medii anuale sunt mici la Târgu Jiu (între 1,6 și 3,2 m/s) și mari pe munții înalți (între 4,0 și 7,0 m/s).4.2.4.4. Concluzii privind condițiile climatice
Trăsăturile generale ale climei regiunii sunt influențate de condițiile fizico-geografice locale și în special de relief. Sub influența reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, și diversificare a climei, diferențiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalității locale latitudinale și altitudinale, formele de relief, orientarea versanților și poziția acestora imprimă modificări locale, uneori esențiale în caracteristicile vremii și climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice.
Principalii indicatori climatici menționați mai sus ne arată că în teritoriul luat în studiu, climatul nu este foarte favorabil dezvoltării vegetației forestiere. în această zonă vegetează arborete de fag de productivitate inferioară, de clasa a V-a de producție.
Altitudinea și expoziția au rol principal în privința timpului de înfrunzire și înflorire a speciilor forestiere. în părțile mai înalte molidul intră în vegetație între 10-15 mai, cu mici decalaje în funcție de altitudine, iar înflorirea are loc în jurul date de 20 mai-10 iunie. Fagul intră în vegetație între 1-10 mai, înflorește în jurul datei de 10-20 mai, iar coacerea semințelor se realizează între 1-15 octombrie, iar gorunul intră în vegetație între 25 aprilie-10 mai, înflorește în jurul datei de 1-15 mai, iar coacerea semințelor se realizează între 25 septembrie-15 octombrie.
Față de datele prezentate în literatura de specialitate în zonă se constată o întârziere a fenomenelor fenologice primăvara și o coacere mai rapidă toamna pe versanții cu expoziții umbrite, pe văile cu circulație atmosferică redusă și la altitudini mai mari.
Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate și ariditate sunt dați în tabelul următor.
Tabelul 4.2.4.4.1
Indicatori sintetici ai climei
|
Indicatori sintetici |
Stația |
Anual |
Primăvara |
Vara |
Toamna |
Iarna |
În sezonul de vegetație |
|
Indicile de umiditate R=P/T |
Parâng |
186,6 |
225,6 |
89,1 |
147,0 |
- |
104,5 |
|
Tg. Jiu |
83,7 |
87,1 |
44,5 |
77,7 |
- |
51,6 |
|
|
Indicele de ariditate I=P/(T+10) |
Parâng |
63,0 |
71,1 |
51,7 |
54,6 |
111,6 |
54,7 |
|
Tg. Jiu |
39,6 |
41,0 |
29,1 |
38,2 |
75,1 |
31,7 |
Situația solurilor din cadrul unității de protecție și producție analizate pe clase, tipuri și subtipuri precum și suprafața ocupată de acestea este dată în tabelul 4.3.1.1., solurile fiind prezentate conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 2000 (SRTS -2000) cât și Sistemul de Clasificare a Solurilor din România 1980 (SCRS - 1980), denumirea veche fiind trecută în paranteză.
Tabelul 4.3.1.1.
Evidența tipurilor de sol existente în cadrul fondului forestier analizat
|
Nr. crt |
Clasa de soluri |
Tipul de sol |
Subtipul de sol |
Codul |
Succesiunea orizonturilor |
Suprafața |
|
|
ha |
% |
||||||
|
1 |
PROTISOLURI (PRO) |
Litosol (LS) |
distric |
0101 |
O(Ao)-Rp |
240,00 |
100 |
|
Total litosol |
- |
- |
240,00 |
100 |
|||
|
TOTAL PROTISOLURI |
- |
- |
240,00 |
100 |
|||
|
TOTAL GENERAL U.P. I MURGA MARE |
240,00 |
100 |
|||||
Analizând tabelul de mai sus, se poate observa că întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată este ocupată de protisoluri (cu subtipul de sol litosol distric).4.3.2. Descrierea principalelor tipuri de sol
Litosolul distric este întâlnit pe 240,00 ha (100%) și se definește prin orizont Ao cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puțin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrișuri.
Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată (litosolurile apar pe versanții cu înclinare mare din Defileul Jiului).
Caracterizarea condițiilor și a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură și compoziție mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieșite de sub influența inundațiilor permițând dezvoltarea unei vegetații mai bogate care a determinat o bioacumulare și humificare mai intensă și drept rezultat s-a format un orizont humifer mai gros și mai bogat în humus. Procesul de solificare nu mai este întrerupt de viituri, astfel că solurile aluviale pot evolua în continuare spre solurile zonale din apropiere.
Alcătuirea profilului și proprietăți: Litosolul distric prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: O(Ao) - Rp. Orizontul Ao este mai gros de 20 cm, putând atinge 40-50 cm, este mai bine conturat ca la protosolurile aluviale și cu stratificații mai puțin evidente. Este de culoare brună cenușie, brună închis, deosebindu-se evident de materialul parental format din depozite stratificate de origine fluviatilă, cu texturi și compoziții foarte diverse. Au textură variabilă în raport cu natura depozitului, nediferențiată sau contrastată în cazul unor depozite neomogene. în orizontul Ao, structura este glomerulară, grăunțoasă sau poliedrică, slab sau moderat dezvoltată. în raport cu textura și structura, variază și restul proprietăților fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație. Sunt în general bine aprovizionate cu apă și substanțe nutritive, au un conținut de humus de 2-3%, au gradul de saturație în baze ridicat dar pot fi și debazificate și cu reacție acidă.
Fertilitatea: Litosolurile au o fertilitate inferioară pentru fag.
Pe teritoriul unității de producție se găsește subtipul distric.4.3.3. Lista u.a.-urilor pe tipuri și subtipuri de soluri
În tabelul 4.3.3.1., generat de programul AS, este prezentată repartiția unităților amenajistice din unitatea de protecție și producție analizata pe tipuri și subtipuri de sol.
Tabelul 4.3.3.1.
Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de soluri
|
SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE | ||||||
|
01 Litosol(LS) | ||||||
|
0101 distric | ||||||
|
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
Total subtip sol: |
6 UA |
240.00 HA |
||||
|
Total tip sol: |
6 UA |
240.00 HA |
||||
|
TOTAL UP |
6 UA |
240.00 HA |
||||
În tabelul 4.4.1.1. sunt prezentate tipul de stațiune identificat în cuprinsul U.P. I Murga Mare și categoria de bonitate în care se încadrează.
Tabelul 4.4.1.1.
Evidența tipurior de stațiune existente în cadrul. fondului. forestier analizat
|
Nr. Crt. |
Tipul de stațiune |
Suprafața |
Categoria de bonitate |
Tipuri si |
|||||
|
Codul |
Diagnoza |
ha |
% |
sup. -ha- |
mijl. -ha- |
inf. -ha- |
Subtipuri de sol |
||
|
ETAJUL MONTAN -PREMONTAN DE FĂGETE (FM_1+ FD_4) | |||||||||
|
3 |
4.1.2.0. |
Montan - premontan de făgete, Bi, de stâncărie și eroziune excesivă |
240,00 |
100 |
- |
- |
240,00 |
Litosol distric |
|
|
TOTAL FM_1+ FD_4 |
240,00 |
100 |
- |
- |
240,00 |
- |
|||
|
TOTAL GENERAL U.P. I MURGA MARE |
ha |
240,00 |
100 |
- |
- |
240,00 |
- |
||
|
% |
100 |
- |
- |
- |
100 |
- |
|||
Din tabelul de mai sus se constată că în cuprinsul unității analizate a fost identificată o singură stațiune din etajul montan - premontan de făgete - 4.1.2.0. Montan - premontan de făgete, Bi, de stâncărie și eroziune excesivă.
De asemenea se poate observa potențialul productiv inferior al unității analizate, stațiunea identificată fiind de bonitate inferioară.4.4.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune
În tabelul 4.4.2.1. este prezentată repartiția unităților amenajistice ale unității de protecție și producție pe tipuri de stațiune.
Tabelul 4.4.2.1.
Repartiția unităților amenajistice pe tipuri de stațiune în cadrul fondului forestier analizat
|
TS |
UNITATI AMENAJISTICE |
|||||
|
4120 |
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
TOTAL TS |
6 UA |
240.00 HA |
||||
|
TOTAL UP |
6 UA |
240.00 HA |
||||
În cadrul U.P. I Murga Mare a fost identificat un singur tip de stațiune de inferioară. Aceasta este: 4.1.2.0. Montan - premontan de făgete, Bi, de stâncărie și eroziune excesivă.
Tabelul 4.4.3.1.
Descrierea stațiunilor, a factorilor limitativi și măsuri-recomandări pentru aceștia
|
Etajul fitoclimatic |
Tipul de stațiune și descrierea succintă a acesteia |
Tip pădure |
Factori și determinanți ecologici limitativi |
Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri |
||
|
Recomandări și riscuri |
Compoziția optimă |
Tratament |
||||
|
FM_1 + FD_4- ETAJUL MONTAN - PREMONTAN DE FĂGETE |
4.1.2.0. Montan-premontan de făgete Bi, stâncărie și eroziune excesivă. Stațiune întâlnită pe versanți abrupți sau foarte repezi. Solul întâlnit este litosol distric, volum edafic mic. Bonitatea este inferioară pentru fag. |
419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) |
Substanțele nutritive, apa accesibilă, volumul edafic mic |
Menținerea consistenței pline și introducerea molidului și a diverselor tari |
8FA 1MO 1DT |
Fără lucrări, suprafețe incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național |
|
8FA 1MO 1 DT | ||||||
În concordanță cu tipul de stațiune întâlnit, în cadrul unității de protecție și producție analizate s-a identificat un singur tip de pădure de productivitate inferioară: 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i).
În tabelul 4.5.1.1. este redată răspândirea tipului de pădure identificat în unitatea de protecție și producție analizată.
Tabelul 4.5.1.1.
Evidența tipurior de pădure existente în cadrul fondului forestier analizat
|
Nr. crt. |
Tipul de stațiune |
Tipul de pădure |
Suprafața |
Productivitatea naturală |
|||||
|
Codul |
Diagnoza |
ha |
% |
Sup. (ha) |
Mij. (ha) |
Inf. (ha) |
|||
|
ETAJUL MONTAN PREMONTAN DE FĂGETE (FM_1+FD_4) | |||||||||
|
1 |
4.1.2.0, |
419.1. |
Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) |
240,00 |
100 |
- |
- |
240,00 |
|
|
TOTAL FM_1+FD_4 |
240,00 |
100 |
- |
- |
240,00 |
||||
|
TOTAL GENERAL U.P. I MURGA MARE |
ha |
240,00 |
100 |
- |
- |
240,00 |
|||
|
% |
100 |
- |
- |
- |
100 |
||||
Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri, redată de programul AS, este prezentată în tabelul 4.5.2.1.
Tabelul 4.5.2.1.
Repartiția unităților amenajistice pe tipuri de pădure în cadrul fondului forestier analizat
|
TS |
TP |
UNITATI AMENAJISTICE |
|||||
|
4120 |
4191 |
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
TOTAL TP |
6 UA |
240.00 HA |
|||||
|
TOTAL TS |
6 UA |
240.00 HA |
|||||
|
TOTAL UP |
6 UA |
240.00 HA |
|||||
Singura formație forestieră identificată în cadrul unității de protecție și producție analizate este:
|
- 41 Făgete pure montane |
240,00 ha |
100% ; |
|
Total |
240,00 ha |
100% |
Situația sintetică a formațiilor forestiere și a caracterului actual al tipului de pădure sunt redate în tabelele 4.5.3.1-; 4.5.3.2. și 4.5.3.3.
Tabelul 4.5.3.1.
Situația pe formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
|
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE | |||||||||||||||
|
Formația forestiera |
Natural fundamental de prod. . |
Partial derivat Ha |
Total derivat de prod. |
Artificial de prod. |
Tanar nedefinit Ha |
Total pădure Ha |
Terenuri goale Ha |
TOTAL |
|||||||
|
|
Sup. Ha |
Mij. Ha |
Inf. Ha |
Subprod. Ha |
Sup. Ha |
Mij. Ha |
Inf. Ha |
Sup.+Mij. Ha |
Inf. Ha |
Ha |
% |
||||
|
41 FĂGETE PURE MONTANE |
|
|
198.08 |
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
|
|
83 |
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
|
|
TOTAL UP % |
|
|
198.08 |
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
|
|
83 |
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
|
|
% |
|
198.08 |
|
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
|
83 |
|
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
|
Tabelul 4.5.3.2.
Situația stațiunilor forestiere, tipurilor de pădure și a caracterului actual al tipului de pădure
|
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE | ||||||||||||||||
|
Tip statiune |
Tip padure |
Natural fundamental de prod. |
Partial derivat Ha |
Total derivat de prod. |
Artificial de prod. |
Tanar nedefinit Ha |
Total padure Ha |
Terenuri goale Ha |
TOTAL |
|||||||
|
Sup. Ha |
Mij. Ha |
Inf. Ha |
Subprod. Ha |
Sup. Ha |
Mij. Ha |
Inf. Ha |
Sup.+Mij. Ha |
Inf. Ha |
Ha |
% |
||||||
|
4120 |
4191 |
|
|
198.08 |
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
TOTAL % |
|
|
198.08 |
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
|
|
|
83 |
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
||
|
TOTAL UP % |
|
|
198.08 |
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
|
|
|
83 |
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
||
Tabelul 4.5.3.3.
Lista u.a.-urilor în raport cu caracterul actual al tipului de pădure
|
CRT |
UNITATI AMENAJISTICE |
||||
|
Natural fundamental prod. inf. | |||||
|
|
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
TOTAL CRT |
5 UA |
198.08 HA |
||
|
Partial derivat | |||||
|
|
127 |
|
|
||
|
|
TOTAL CRT |
1 UA |
41.92 HA |
||
|
|
TOTAL UP |
6 UA |
240.000 HA |
||
În ceea ce privește caracterul actual al tipului de pădure, în cadrul unității de protecție și producție analizate s-au identificat:
|
-arborete natural fundamentale |
198,08 ha |
83%; |
|
-arborete parțial derivate |
41,92 ha |
17%. |
|
Total |
240,00 ha |
100% |
Totodată, se observă că toate arboretele sunt de productivitate inferioară.
Este indicată păstrarea caracterului natural al majorității arboretelor din cuprinsul unității de protecție și producție, specia principală fiind fagul, alături de care găsim mesteacăn, plop tremurător și diverse specii tari aflate în arealul natural de vegetație, înregistrând productivității inferioare, în conformitate cu potențialul stațional existent în zonă.4.6. Structura fondului de protecție și producție
Structura fondului forestier pe subunități de gospodărire sunt prezentate în tabelul 4.6.1. și 4.6.2.
Deoarece toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în S.U.P. ..E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha.
Pentru arboretele încadrate în S.U.P. "E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii compoziția actuală este 54FA 33ME 3PLT 10DT, aceste arborete fiind în totalitate de productivitate inferioară. În ceea ce privește distribuția pe clase de vârstă se constată un dezechilibru, sunt arborete numai din clasa a IV-a de vârstă.
Situația la nivelul Unității de Protecție și producție I Murga Mare în ceea ce privește compoziția, clasa de producție, consistența, vârsta medie, creșterea curentă, volumul mediu la hectar și volumul total, defalcată pe specii și în totală valoare este prezentată în tabelul 4.6.2.
În cele ce urmează se face o analiză succintă asupra principalelor caracteristici structurale ale fondului forestier:a) Compoziția arboretelor
Compoziția actuală: 54FA 33ME 3PLT 10DT iar compoziția țel este de 54FA 33ME 3PLT 10DT.b) Clase de producție
La nivelul fondului forestier studiat, clasa de producție este V_0. Valorile pe specii sunt: fag V_0, mesteacăn V_0, plop tremurător V_0 și diverse tari V_0. Acestea reflectă potențialul natural al stațiunilor care sunt numai de bonitate inferioară.c) Consistența
Consistențele actuale ale arboretelor sunt în general corespunzătoare, la nivelul fondului forestier analizat avem numai arborete cu consistență 0,7 - 1,0. Aceste arborete influențează consistența fondului forestier care este 0,70.d) Vârsta medie
La nivelul fondului forestier vârsta medie este de 81 ani, datorită elementului de arboret cu vârsta de 160 ani, cu toate acestea arborete sunt încadrate în clasa a IV-a de vârstă după elementul majoritar.e) Volumul mediu la hectar și indicele de creștere curentă Indicatorii de producție și productivitate ai fondului forestier sunt aliniați structurii actuale a acestuia, respectiv se înregistrează un volum mediu la ha de 136 mc, cu o creștere curentă pe an și pe ha de 3,0 mc, la o vârstă medie de 81 ani.f) Proveniență, vitalitate
Proveniența arboretelor este de 100% din sămânță.
Vitalitatea arboretelor este 100% slabă.
Tabelul 4.6.1.
Structura fondului forestier pe clase de vârstă și clase de producție
|
SUP |
Grupa de specii |
Supraf |
Clase de vârstă |
Clasa de producție -ha- |
Arborete exploatabile |
Arborete preexploatabile |
|||||||||||||
|
ha |
% |
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
I |
II |
III |
IV |
V |
Supr -ha- |
Volum mc |
Supr -ha- |
Volum - mc - |
||
|
E |
FAG |
128,62 |
54 |
- |
- |
- |
128,62 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
128,62 |
- |
- |
- |
- |
|
ME |
79,59 |
33 |
- |
- |
- |
79,59 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
79,59 |
|||||
|
DT |
23,99 |
10 |
- |
- |
- |
23,99 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
23,99 |
|||||
|
DM |
7,80 |
3 |
- |
- |
- |
7,80 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
7,80 |
|||||
|
TOTAL |
Ha |
240,00 |
100 |
- |
- |
- |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
|
% |
100 |
- |
- |
- |
- |
100 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
100 |
- |
- |
- |
- |
|
|
U.P. |
FAG |
128,62 |
54 |
- |
- |
- |
128,62 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
128,62 |
|
|
|
|
|
ME |
79,59 |
33 |
- |
- |
- |
79,59 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
79,59 |
|||||
|
DT |
23,99 |
10 |
- |
- |
- |
23,99 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
23,99 |
|||||
|
DM |
7,80 |
3 |
- |
- |
- |
7,80 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
7,80 |
|||||
|
TOTAL |
Ha |
240,00 |
100 |
- |
- |
- |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
240,00 |
- |
- |
- |
- |
|
% |
100 |
- |
- |
- |
- |
100 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
100 |
|
|
|
|
|
Tabelul 4.6.2.
Caracteristici structurale ale fondului forestier analizat
|
Specificări |
SPECIA |
UP |
|||
|
FA |
ME |
PLT |
DT |
||
|
Compozitia(%) |
54 |
33 |
3 |
10 |
100 |
|
Clasa de producție |
V.0 |
V.0 |
V.0 |
V.0 |
V.0 |
|
Consistenta |
0.70 |
0.70 |
0.70 |
0.70 |
0.70 |
|
Varsta medie (ani) |
94 |
67 |
68 |
67 |
81 |
|
Creșterea curenta (mc/an/ha) |
3.3 |
2,4 |
1,3 |
3,8 |
3,0 |
|
Volum mediu (mc/ha) |
158 |
112 |
107 |
108 |
136 |
|
Fond lemnos (mc) |
20319 |
8944 |
834 |
2586 |
32683 |
În tabelul 4.7.1. sunt prezentate arboretele slab productive și provizorii identificate în cadrul fondului forestier analizat.
Tabelul 4.7.1.
Evidența unităților amenajistice încadrate ca arborete slab productive sau provizorii
|
Nr crt |
Caracterul actual al tipului de pădure |
Unități amenajistice |
Suprafața |
|
|
ha |
% |
|||
|
1 |
Natural fundamental de productivitate inferioară |
128, 134, 135, 138, 139 |
198,08 |
83 |
|
2 |
Parțial derivat |
127 |
41,92 |
17 |
|
TOTAL |
240,00 |
100 |
||
La nivelul U.P. I Murga Mare constatăm existența a 240,00 ha arborete slab productive, practic toate arboretele sunt slab productive, datorită condițiilor staționale.
Din analiza datelor din tabel constatăm că acestea sunt arborete natural fundamentale de productivitate inferioară (198,08 ha - 83% din totalul acestor arborete) și arborete parțial derivate (41,92 ha - 17% din totalul acestor arborete), astfel că, nefiind propuse lucrări silviculturale nu se va putea face o reducere a ponderii acestor arborete deoarece sunt arborete natural fundamentale de productivitate inferioară și arborete parțial derivate de productivitate inferioară ce valorifică la maximum potențialul productiv al stațiunii.4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate o serie de arborete afectate, în diferite grade, de factori limitativi - rocă la suprafață. Situația arboretelor afectate de factori limitativi pe suprafețe, unități amenajistice și diversele lor grade de afectare sunt redate în tabelul Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi.
Tabelul 4.8.1.
Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
|
Natura |
Intensitate |
UNITATI AMENAJISTICE |
||||||
|
(R3 - 5) /0,5S |
|
128 |
|
|||||
|
|
Total R5 |
1 UA |
23.98 HA |
|||||
|
|
Total (R3 - 5) Roca la suprafata pe 0.3-0.5S |
1 UA |
23.98 HA |
|||||
|
(R6 - A) /0,6S |
127 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
||
|
|
Total R6 |
5 UA |
216.02 HA |
|||||
|
|
Total (R6 - A) Roca la suprafata pe >=0.6S |
5 UA |
216.02 HA |
|||||
|
Total UP |
6 UA |
240.00 HA |
||||||
Din analiza datelor din tabelul constatăm existența unor arborete afectate de factori limitativi - rocă la suprafață.4.8.1. Arborete afectate de factori limitativi
Factorii limitativi ce afectează arboretele din zona analizată sunt reprezentați de existența rocii la suprafață solului.4.8.1.1. Arborete instalate pe terenuri cu rocă la suprafață
În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate 240,00 ha arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafață. Dintre acestea 23,98 ha prezintă rocă pe 50 % din suprafață și 216,02 ha prezintă rocă pe 60% din suprafață.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete se propune lucrări silvice.4.9. Starea sanitară a pădurii
Pe baza datelor culese din teren și înscrise în fișele de descriere parcelară, se poate aprecia că marea majoritate a arboretelor au o stare fitosanitară relativ bună. Există însă numeroase posibilități ca această stare să fie alterată prin acțiunea unor factori biotici, de mediu sau prin activități umane.
Principalii factori destabilizatori identificați în teren sunt:
Atacurile de insecte și ciuperci - au fost ținute sub control, evitându-se apariția unor focare deosebite.
Vântul - deși intens, în anumite perioade ale anului, nu a produs pagube. Asociat însă cu zăpada, sau numai singur, produce dezrădăcinări de arbori, ruperi de arbori cu defecte (putregai).
Zăpada - produce doborâturi de arbori, de cele mai variate vârste, prin dezrădăcinari, ruperea trunchiurilor sau încovoierea lor, atât la arborii izolați sau grupați.
Pășunatul - nu a produs și nici nu produce pagube evidente, existând suficiente pășuni în zonă iar numărul vitelor este în descreștere. Trebuie avut în vedere și pagubele posibile produse de vânat prin roaderea cu predilecție a puieților de fag.
Tăierile de arbori în delict - nu prezintă un pericol datorită zonei greu accesibile în care se află arboretele.4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație
Condițiile staționale din U.P. I Murga Mare sunt favorabile vegetației forestiere, asigură dezvoltarea unor specii valoroase, în primul rând a fagului, care valorifică la maximum stațiunile din zonă. în tabelul 4.10.1. este prezentată corespondența între bonitatea stațiunilor și productivitatea actuală a arboretelor.
Tabelul 4.10.1.
Analiză comparativă privind bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor
|
Bonitatea stațiunilor |
Productivitatea pădurilor |
Diferențe (ha) |
|||||
|
Categoria |
Supraf. |
% |
Categoria |
Supraf. |
% |
+ |
- |
|
Superioară |
- |
- |
Superioară |
- |
- |
- |
- |
|
Mijlocie |
- |
- |
Mijlocie |
- |
- |
- |
- |
|
Inferioară |
240,00 |
100 |
Inferioară |
240,00 |
100 |
- |
- |
|
TOTAL |
240,00 |
100 |
TOTAL |
240,00 |
100 |
- |
- |
Așa cum rezultă din tabel, vegetația forestieră valorifică integral bonitatea stațiunilor. în cadrul unității de protecție și producție studiate sunt numai stațiuni de bonitate inferioară.
Clasa de producție medie este V_0, iar compoziția actuală este 54FA 33ME 3PLT 10DT. Consistența arboretelor este bună, media fiind de 0,70, vârsta medie a pădurii din această unitate este de 81 ani, creșterea medie este de 3,0 mc/an/ha, volumul mediu la hectar este de 136 mc.
Fagul - ca specie principală de bază ocupă 54% din suprafața totală a unității de protecție și producție, realizând clasa de producție V_0, o vârstă medie este de 94 ani, creșterea medie anuală de 3,3 mc/ha, volumul mediu de 158 mc/ha iar o consistență medie de 0,70. Arboretele de fag provin 100% din sămânță, având o vitalitate slabă în proporție de 100%.
Mesteacănul este a doua specie forestieră în ordinea participării în compoziția totală 33%. Această specie vegetează slab realizând clasa de producție V_0, la vârsta medie de 67 ani și o consistență medie de 0,70, realizând un volum mediu de 112 mc/ha și o creșterea medie anuală este de 2,4 mc/ha. Arboretele de mesteacăn provin 100% din sămânță, având o vitalitate slabă în proporție de 100%.
Plopul tremurător este a treia specie forestieră în ordinea participării în compoziția totală (3%). Această specie vegetează slab realizând clasa de producție V_0, la vârsta medie de 68 ani și o consistență medie de 0,70, realizând un volum mediu de 107 mc/ha și o creșterea medie anuală este de 1,3 mc/ha. Arboretele de plop tremurător provin 100% din sămânță, având vitalitate slabă.
Din studiul condițiilor staționale și a vegetației forestiere rezultă că:
● în cadrul unității de protecție și producție analizate există un ecofond forestier adaptat condițiilor staționale, fiind necesară conservarea lui;
● introducerea și promovarea speciilor valoroase de amestec, cum ar fi laricele, paltinul de munte, frasinul, ulmul etc.
Se poate trage concluzia că, printr-o gospodărire judicioasă, arboretele unității de protecție și producție analizate pot valorifica într-o mai mare măsură potențialul stațional, oferind în continuare o bună protecție a mediului natural.5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii
Scopul amenajamentului actual este să mențină și ori de câte ori este posibil să amelioreze aptitudinile pădurii pentru a îndeplini, cât mai bine, ansamblul funcțiilor ecologice, economice și sociale atribuite. Pe această linie, s-au stabilit obiective de urmat, iar în cadrul lor tehnici de producție și de protecție de realizat.5.1.1. Obiective social-economice și ecologice
Prin măsurile și prevederile sale, amenajamentul urmărește realizarea și perpetuarea unor arborete cu o structură optimă, capabile să producă cu continuitate lemn de dimensiuni mari, din care să rezulte sortimente variate și valoroase, cerute de economia națională. Concomitent, se urmărește ca pădurea să-și îndeplinească în condiții optime funcțiile ecologice și sociale ce-i sunt proprii.
Obiectivele social-economice și ecologice stabilite pentru pădurile din U.P., concretizate în produse și servicii de protecție sau sociale ce sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul 5.1.1.1.
Obiectivele social-economice și ecologice ale pădurilor
|
Grupa de obiective și servicii |
Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat |
|
Ecologice | |
|
Asigurarea protecției terenurilor și a solurilor |
- conservarea pădurilor și menținerea echilibrului ecologic pe terenuri cu înclinare mai mare de 35º. |
|
- drumul european E79/drumul național 66 si calea ferată Târgu Jiu - Petroșani, din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g si cu pericol de alunecare | |
|
Servicii științifice și de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier Conservarea și ocrotirea biodiversității |
- conservarea genofondului și ecofondului forestier din situl Natura 2000 R0SCI0063 Defileul Jiului |
|
- ocrotirea Parcului Național Defileul Jiului - R0NPA0933- Parcul Național Defileul Jiului și a arboretelor din zonele de protecție integrală și din zonele de management durabil. | |
În raport cu starea fiecărui arboret în parte și de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, s-au adoptat, la nivel de subparcelă și subunitate, țeluri de protecție sau de producție.5.1.2. Funcțiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice fixate s-au stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. în conformitate cu funcțiile stabilite, arboretele au fost încadrate în categoriile funcționale redate în tabelul 5.1.2.1.
Analizând tabelul 5.1.2.1. se poate observa că întreaga suprafață de pădure din cadrul unității de protecție și producție analizate este încadrată în Grupa I funcțională - Vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție.
În privința repartiției pe subgrupe și categorii funcționale facem precizarea că toate arboretele prezintă una sau mai multe încadrări, având prioritate categoria funcțională ce implică cel mai mare grad de protecție.
Tabelul 5.1.2.1.
Încadrarea arboretelor în grupe, subgrupe și categorii. funcționale
|
Grupa, subgrupa și categoria funcțională |
Suprafața |
|||
|
Cod |
Denumirea |
ha |
% |
|
|
Grupa I - Vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție | ||||
|
6B |
2A2B5Q |
Arboretele din Parcului Național Defileul Jiului - RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului, incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) |
240,00 |
100 |
|
Total Grupa I |
240,00 |
100 |
||
|
Total U.P. I Murga Mare |
240,00 |
100 |
||
De menționat ca funcții secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva) și căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - TII;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - ROSCI063 Defileul Jiului) - TII.
Pentru o mai bună gospodărire a pădurilor, categoriile funcționale au fost grupate în tipuri de categorii funcționale. Această grupare permite alegerea corectă a măsurilor silviculturale și tratamentelor ce se vor executa pentru îndeplinirea obiectivelor social-economice și ecologice propuse. Tipurile de categorii funcționale identificate în această unitate de bază sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2.
Tabelul 5.1.2.2.
Tipurile funcționale pentru pădurile analizate
|
Tipul funcțional |
Categoriile funcționale |
Suprafața |
|
|
ha |
% |
||
|
TI |
I.6B |
240,00 |
100 |
|
Total U.P. I Murga Mare |
240,00 |
100 |
|
În tipul T I intră păduri cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn.
Menționăm că încadrarea în grupe, subgrupe și categorii funcționale s-a făcut conform normativelor "Norme 5 - Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor".5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite
În vederea gospodăririi diferențiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social- economice și a îndeplinirii funcțiilor atribuite, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în următoarea subunitate de gospodărire:
● S.U.P. "E" -Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii -240,00ha(100%).
În tabelul 5.1.3.1. este redată constituirea subunităților de gospodărire pe unități amenajistice.
Tabelul 5.1.3.1.
Repartiția pe subunități de gospodărire a. fondului. forestier analizat
|
SUP |
UNITATI AMENAJISTICE |
|||||||||
|
E |
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
||||
|
Total |
Suprafata |
240.00 HA |
Nr. de UA-uri |
6 |
||||||
|
Total UP |
Suprafata |
240.00 HA |
Nr. de UA-uri |
6 |
||||||
Structura arboretelor și a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât și cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se definește prin stabilirea bazelor de amenajare la nivel de U.P.: regim, compoziție-țel, tratament, exploatabilitate și ciclu.
Gospodărirea pădurilor se va face potrivit normelor tehnice în vigoare și respectând prevederile Codului Silvic din anul 2008, republicat și cu modificările și completările ulterioare.
În tabelul următor sunt prezentate bazele de amenajare stabilite pentru această unitate de protecție și producție:
Tabel 5.2.1.
|
S.U.P. |
Suprafața (ha) |
Regim de gospodărire |
Compoziția % |
Tratament |
Exploatabilitatea și vârsta |
Ciclul |
|||
|
actuală |
după 10 ani |
după 20 ani |
țel |
||||||
|
„E” |
240,00 |
codru |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
- |
fizică |
- |
|
U.P. |
240,00 |
codru |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
- |
fizică |
- |
Regimul reprezintă modul în care se asigură regenerarea unei păduri, definind structura pădurii din acest punct de vedere.
Regimul adoptat pentru arboretele din cadrul U.P. I Murga Mare este codru, regim bazat pe regenerarea din sămânță.5.2.2. Compoziția - țel
Compoziția-țel reprezintă asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret, care îmbină, în orice moment al existenței lui, în modul cel mai favorabil, exigențele biologice ale pădurii cu cerințele social-economice.
Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară a fost stabilită compoziția-țel pentru fiecare arboret în parte, în funcție de condițiile staționale existente, de exigențele biologice ale speciilor, de cerințele societății și ținând cont de prevederile normelor tehnice, astfel încât asortimentul de specii să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure.
Prin actualul amenajament s-a promovat compoziția corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condițiilor staționale, funcțiilor social economice atribuite, stării actuale a arboretului.
În tabelul 5.2.2.1. s-a stabilit compoziția țel pentru S.U.P. E și pe întreaga unitate de protecție și producție:– pentru S.U.P. "E" - 54FA 33ME 3PLT 10DT;– pentru U.P. I Murga Mare - 54FA 33ME 3PLT 10DT.
Compoziția țel la nivel de unitate amenajistică s-a stabilit în funcție de condițiile staționale și posibilitatea de ameliorare a compoziției actuale prin lucrările ce se propun în amenajament. La adoptarea acestora s-au avut în vedere următoarele:– realizarea de arborete valoroase din punct de vedere al amestecului de specii și din punct de vedere funcțional;– realizarea unei biodiversități care să asigure o mai mare stabilitate arboretelor.
Tabelul 5.2.2.1.
Stabilirea compoziției țel pentru fondul forestier analizat
|
SUP |
Tip stațiune |
Tip pădure |
Compoziția-țel |
Supraf -ha- |
Suprafața pe specii - ha - |
|||
|
FA |
ME |
PLT |
DT |
|||||
|
E |
4.1.2.0, |
419.1. |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
240,00 |
128,62 |
79,59 |
7,80 |
23,99 |
|
Total SUP “E” |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
240,00 |
128,62 |
79,59 |
7,80 |
23,99 |
||
|
% |
100 |
54 |
33 |
3 |
10 |
|||
|
SUP “E”- Compoziția actuală* |
54FA 33ME 3PLT 10DT |
|||||||
|
TOTAL U.P. |
46FA 33MO 10BR 3LA 8DT |
240,00 |
128,62 |
79,59 |
7,80 |
23,99 |
||
|
% |
100 |
54 |
33 |
3 |
10 |
|||
|
Compozitia țel U.P.I Murga Mare 54FA 33ME 3PLT 10DT | ||||||||
|
Compozitia actuală U.P.I Murga Mare 54FA 33ME 3PLT 10DT | ||||||||
Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregătește și se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generație la alta.
Prin adoptarea și aplicarea tratamentului adecvat se urmărește în principal asigurarea regenerării integrale a suprafețelor incluse în rând de tăiere și realizarea unei structuri optime sub raport ecologic și funcțional.
Alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularităților ecologice, a stării arboretelor respective, a funcțiilor social-economice ale acestora, a accesabilității lor actuale și de perspectivă precum și în raport cu condițiile tehnice și economice existente.
Alegerea tratamentelor se face în conformitate cu normativele în vigoare ținând seama de următoarele criterii:1. formația de tipuri de pădure;2. tipul de structură a arboretelor;3. categoria de productivitate a stațiunii;4. tipul de categorii funcționale.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier din cadrul U.P. I Murga Mare (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu se propun lucrări silvice.5.2.4. Exploatabilitatea
Expoatabilitatea este calitatea arboretelor de a fi exploatabile în raport cu țelurile urmărite.
Pentru arboretele din S.U.P. ,,E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii nu s-au stabilit vârste ale exploatabilității, deoarece în aceste arborete nu se propun lucrări silvice.5.2.5. Ciclul
Ciclul este indicatorul structurii pe clase de vârstă a fondului de producție normal al unei păduri de codru regulat, codru cvasigrădinărit și crâng și totodată norma de timp stabilită de amenajament pentru menținerea arboretelor pădurii respective.
Pentru că în cazul U.P. I Murga Mare nu există fond de producție, nu putem vorbi de ciclu de producție.5.3. Conservarea biodiversității
Ocrotirea și conservarea biodiversității este un domeniu complex ce trebuie urmărit, luând în considerare cele patru forme ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică, landșaftică.
O caracteristică esențială a U.P. I Murga Mare o constituie faptul că întreaga suprafață este încadrată în grupa I funcțională și este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului și faptul că toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, în care nu au fost propuse lucrări.5.3.1. Parcul Național Defileul Jiului
Parcul Național Defileul Jiului se situează în partea de vest a Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan, la vest și Munții Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" (Orghidan, 1969) și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în Valea Jiului, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m.
Teritoriul, amplasat într-un peisaj legendar, lipsit de orice fel de localități, este străbătut de la sud la nord de drumul național (DN - 66) Filiași - Deva, care figurează și în rețeaua europeană ca E-79 și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Livezeni, Petroșani (inaugurată în anul 1948).
Extremitatea nordică: latitudine 23° 22' 17" E și longitudine 45° 21' 57" N
Extremitatea sudică: latitudine 23° 22' 27" E și longitudine 45° 10'51"N
Extremitatea vestică: latitudine 23° 17' 59" E și longitudine 45° 17' 12" N
Extremitatea estică: latitudine 23° 26' 32" E și longitudine 45° 17' 44" N
Pe teritoriul României se regăsesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, singura țară de pe continent care are mai mult de 4 regiuni biogeografice.
În Parcul Național Defileul Jiului întâlnim două astfel de bioregiuni, continentală și alpină.
În urma cercetărilor sistematice efectuate în premieră națională în studiul de fundamentare al Parcului Național Defileul Jiului, în suprafața studiată au fost identificate 639 specii de plante, 49 specii de fungi și13 specii de licheni.
Speciile de plante vasculare sunt cele mai numeroase, până în prezent identificându-se peste 500, cea mai mare pondere având-o taxonii aparținând familiei Asteraceae (73 specii), Poaceae (47 specii) și Caryophyllaceae (29 specii).
Dintre plantele vasculare, 35 de specii sunt menționate pe Listele Roșii naționale și internaționale, totodată acestea includ și 8 taxoni vegetali endemici pentru lanțul Carpatic (Atamantha turbith subsp. hungarica, Centaurea coziensis, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica, Linum uninerve, Thymuscomosus). Speciile sunt reprezentate prin 28 de cormofite (Tozzia carpathica fiind și specie de interes comunitar).
Au fost identificate totodată 3 specii vulnerabile și 4 taxoni subendemici.
La nivel de protecție comunitar au fost identificate două specii de floră: Campanula serrata si Gentiana lutea. Sunt necesare studii detaliate asupra elementelor de floră de interes național și comunitar din PNDJ, pentru completarea inventarului floristic și stabilirea măsurilor de conservare ce se impun.
În valea adâncă și sinuoasă a Jiului converg versanți împăduriți abrupți, acoperiți cu păduri naturale compacte, preponderent virgine și cvasivirgine extinse încă pe 4.020 ha, respectiv 43% din suprafața totală a pădurilor parcului, constituite din arborete pure și amestecate de fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii) care conferă spectaculozitatea defileului. Pe stâncării apare, azonal, pinul silvestru (Pinus sylvestris). în restul arboretelor mai vegetează și numeroase alte specii lemnoase arborescente, precum: bradul (Abies alba), molidul (Picea excelsa), ulmul de munte (Ulmus montana), teiul cu frunza mică (Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul (Corylus avellana), măceșul (Rosa sp.), păducelul ( Crataegus sp.).
Pe malul Jiului vegetează aninul negru (Alnus glutinosa), salcia albă (Salix alba) etc.
La altitudini superioare, apare aninul verde (Alnus viridis), ienupărul (Juniperus communis) și jneapănul (Pinus mugo). Golul montan este acoperit cu vegetație de pajiște.
În literatura de specialitate figurează în arealul parcului două trepte de vegetație (Doniță, Leandru și Pușcaru-Soroceanu, 1960). Prima treaptă, vegetația montană, include păduri amestecate de fag, molid, brad, pe alocuri brădete sau făgete pure pe suprafețe mici, pajiști montane secundare pe locul pădurilor amestecate de fag, molid, brad și păduri de fag montane.
A doua treaptă, concentrează făgete pure și amestecate/alternante cu gorun, pe alocuri cu alte specii de foioase (carpen, tei argintiu, frasin, paltin, cireș, scoruș), gorunete pure și gorunete relictare cu pin silvestru.
În PNDJ sunt prezente habitate de pădure (rășinoase, făgetele, și amestecurile de rășinoase cu fag) pe cca. 85% din suprafața parcului, pășuni subalpine și montane pe aproximativ 14% din suprafața parcului și grohotișuri nefixate si stâncării golașe pe cca. 1% din suprafața parcului. La aceste tipuri de habitate se adaugă habitate acvatice (izvoare, râuri, pâraie), zonele cultivate și zonele cu construcții.
Pentru evidențierea exactă a suprafețelor acestor habitate sunt necesare studii de identificare și cartografiere.
Pe raza Parcului Național Defileul Jiului există și două rezervații geologice și peisagistice: Stâncile lui Rafailă și Sfinxul Lainici, acestea nefiind situate pe raza fondului forestier analizat, U.P. I MurgaMare.
Stâncile lui Rafailă, reprezintă un monument al naturii aflat intre grupa muntoasă Retezat Godeanu și munții Parâng. A fost declarat Arie Protejată de interes național în anul 2000, cu o suprafață de 1-2 ha având importanță peisagistică reprezentând un grup de formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistuasă cu inserții de cloritoid.
Sfinxul Lainici, monument al naturii reprezentând o formațiune geologică cu forma de sfinx, formată prin modelara stâncilor de către agenții externi. Rezervația Naturală Sfinxul Lainicilor cu o suprafață de 1,0 ha a fost declarat arie protejată prin legea nr. 5/06.03.2000.
VULNERABILITATE
În cele ce urmează sunt descrise pe scurt parte din activitățile cu potențial impact asupra sitului Natura 2000 și a Parcului Național, a speciilor și a habitatelor de interes conservativ din acesta.
În ceea ce privește gestionarea și utilizarea pădurii, apariția acestei presiuni se referă la extragerile necontrolate de material lemnos sau prezența și dislocarea solului cauzată de arborii doborâți de vânt. La nivelul sitului se manifestă cu o intensitate medie.
Pășunatul, se practică atât cu ovine cât și cu bovine, în intervalul iunie - octombrie. Este un pășunat neintensiv. Pășunatul propriu zis poate avea impact negativ direct asupra speciei Pholidopterea transsylvanica, care trăiește în pășuni, prin distrugerea larvelor și/sau a ouălor. în mod indirect poate avea impact negativ asupra tuturor speciilor de animale din sit.
Situl este străbătut de la Sud la Nord de drumul național 66 Filiași - Deva și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani. în interiorul sitului sunt numeroase drumuri forestiere. Prezența vehiculelor pe aceste drumuri are impact negativ indirect asupra speciilor de mamifere prin poluarea fonică produsă și impact direct asupra speciei Bombina variegata, care folosește habitatele acvatice temporare de pe drumurile forestiere pentru reproducere. Prezența șoselelor și a drumurilor favorizează acumularea deșeurilor nedorite, determină modificarea condițiilor edafice, afectează creșterea și dezvoltarea speciilor vegetale, favorizează apariția competiției și determină antropizarea vegetației, prin afirmarea speciilor ruderale.
Apariția poluării se datorează prezenței complexelor de schi și de odihnă, a locuințelor izolate, a stânelor, drumurilor și circulației turiștilor și a culegătorilor de ciuperci și fructe de pădure. Acumularea deșeurilor menajere produce modificarea factorilor edafici în special eutrofizarea solului, favorizând apariția proceselor de ruderalizare a habitatelor.
Colectarea de ciuperci și fructe de pădure este o activitate comună în sit. Sunt recoltate fructe de afin, merișor, zmeură, de asemenea diferite specii de ciuperci și mai rar plante medicinale. Are impact negativ indirect prin disturbarea produsă asupra ursului și asupra cocoșului de munte, dar și prin reducerea ofertei trofice necesară acestor specii. Colectarea fructelor de pădure afine, merișor, zmeură, mure și a ciupercilor produce deteriorarea stratului subarbustiv și ierbos, inclusiv cel muscinal deosebit de important în menținerea echilibrului hidric. De asemenea, favorizează antropizarea vegetației. Această presiune a fost identificată și în cazul speciei Gentiana lutea. Colectarea florilor de către turiști, culegătorii de fructe de pădure sau ciobani afectează regenerarea acestei specii amenințate. Recoltarea excesivă poate reduce efectivul populațional și poate determina chiar dispariția speciei Gentiana lutea.
În pădurile analizate se pot întâlni arbori multiseculari, giganți ai lumii vegetale, care, chiar și după moartea lor, în decursul fazelor de putrezire și descompunere se mențin multe decenii în ecosistem. Este necesar ca în lucrările de descriere parcelară să se evidențieze lemnului mort, arborilor bătrâni în vederea menținerii și conservării lor. Aceștia, alături de arborii bătrâni și foarte bătrâni ca și cei cu scorburi și cavități au un rol benefic în conservarea și ameliorarea biodiversității forestiere știindu-se că 2/3 din specii depind de lemnul mort, și că biodiversitatea forestieră se compune în proporție de doar 20 % din plante, mamifere și păsări iar diferența de 80% revine insectelor.
Totodată, este necesar combaterea miturilor false conform cărora pădurile "curate"sunt neapărat sănătoase; că pădurile și arborii prea bătrâni sunt o problemă; că arborii morți sunt focare de boli; că lemnului mort și arborii bătrâni reprezintă risc de incendii și accidente.
Se va avea în vedere că pe perioada de aplicare a Amenajamentului, personalul silvic să țină cont de specificațiile menționate în recomandările Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate, în recomandările Agenției de Protecție a Mediului și a celor menționate în Documentațiile întocmite în vederea obținerii Actului administrativ de mediu, emis de A.P.M., avându-se în vedere conținuturile Planurilor de management elaborate și aprobate.5.3.2. Situl Natura 2000 RQSCI0063 Defileul Jiului
Situl Natura 2000 R0SCI0063 Defileul Jiului este un sit de interes comunitar (european), declarat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 98 din 07 februarie 2008, cu modificările și completările ulterioare.
În momentul de față nu există aprobat un Plan de management pentru Situl Natura 2000 R0SCI0063 Defileul Jiului și pentru Parcul Național Defileul Jiului.
Administrarea sitului Natura 2000 ca și a Parcului Național este realizată de către Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA.a. Descrierea sitului
Situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului are o suprafață de 10927 ha și se află din punct de vedere administrativ pe teritoriul județelor Gorj (orașul Bumbești Jiu și comune Schela) și Hunedoara (orașele Petroșani, Vulcan și Aninoasa). Situl Natura 2000 este străbătut de la Sud la Nord de drumul național 66 Filiași - Deva și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani.
Din punct de vedere geografic, Situl Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este situat în partea de vest a Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan, la vest și Munții Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" - Orghidan, 1969 și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în zona Luncani / Bumbești Jiu, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m.
Suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Național Defileul Jiului și reprezintă circa 99% din suprafața Parcului Național.b. Calitate și importanță
Existența pădurilor virgine dispărute în restul Europei cu diversitatea și abundența biologică specifică, alături de pajiști montane pitorești, stânci, abrupturi, chei, Jiul cu meandrele lui și insulițele aferente, pâraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevăzute, liziere, păduri de fag balcanic cu carpen și tei, elemente termofile aflate sub influența climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice și o floră și faună bogată.
Mai jos se va prezenta o corelație între Tipurile de habitate forestiere și Tipurile de pădure natural fundamentale identificare pe suprafața în studiu.
|
Cod habitat forestier (Natura 2000) |
Denumire |
*Cod Tip pădure |
Denumire (productivitate) |
|
9150 |
Medio-European limestonebeech forest of the Cephalanterion-Fagion |
*419.1 |
Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) |
* Conform informațiilor furnizate în Anexa nr. 2 (Corespondenta dintre tipurile de habitate din România si cele din principalele sisteme de clasificare utilizate la nivel european) din Donita N et al., 2006 - "Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)", tipurile de pădure 419.1 - Faget montan de stâncării si eroziune excesivă nu prezintă corespondenta la tipurile de habitate de interes comunitar; astfel că i s-a atribuit Cod habitat forestier (Natura 2000) - 9150, căruia îi corespunde Cod Tip pădure -418.1 (Făget de stâncărie) ce este similar cu 419.1
Pentru că suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Național Defileul Jiului vom prezenta pe larg, în cele ce urmează, Parcul Național Defileul Jiului.6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE
Întreaga suprafață de fond forestier studiată este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului.
Suprafața U.P. I Murga Mare este încadrată integral în Grupa I funcțională, arboretele având stabilite categoria funcțională principală, I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) - RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului.
Deoarece toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în S.U.P. ,E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha, subunitate pentru care nu se face reglementarea procesului de producție și pentru care nu sunt propuse lucrări silvice în arborete (nici lucrări de îngrijire și conducere și nici tăieri de igienă) sau lucrări de ajutorarea regenerării naturale și lucrări de împăduriri; nici un fel de lucrări.6.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții de protecție6.1.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcționale
În arboretele supuse regimului de ocrotire integrală, singurele lucrări ce se pot executa sunt cele de reconstrucție ecologică ce au drept scop refacerea tipului natural fundamental din zona respectivă. Aceste intervenții se vor face pe porțiuni limitate, pe baza unor cercetări științifice prealabile, autorizate de Comisia Monumentelor Naturii după o avizare prealabilă a lor de către Consiliul științific al parcului. La efectuarea lucrărilor de reconstrucție ecologică, se vor avea în vedere următoarele:– cercetările științifice prealabile se vor face prin metode nedistructive;– stimularea și ajutorarea regenerărilor naturale se va face numai speciilor aflate în situație critică;– executarea combaterii dăunătorilor se va face în mod excepțional, când situația o impune, numai prin metode biologice;– arborii doborâți de vânt și de zăpadă, atacați de dăunători, care reprezintă pericol de infestare și care reduc capacitatea de protecție a ecosistemelor forestiere, se vor extrage după o prealabilă aprobare;– masa lemnoasă rezultată în urma eliminărilor naturale, face parte integrantă din circuitul biologic al substanțelor din ecosistem;– nu se vor utiliza ierbicide, pesticide sau alte substanțe chimice;
Acceptarea reconstrucției ecologice numai prin regenerări naturale și cu specii strict locale, planul de reconstrucție și de protecție ecologică va cuprinde: lucrări de împădurire a golurilor; lucrări de îngrijire și de ajutorare a regenerărilor naturale a arboretelor, în care se manifestă procese contra obiectivelor de ocrotire.
În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
● prevederile H.G. 447/2017, asa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:– pentru tipul i funcțional = SxVn = 240,00 ha x 4,29 mc/an/ha = 1029,60 mc/an.
și
● prevederile Legii nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare
Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "E" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:
|
Specia |
FA |
ME |
DT |
PLT |
DT |
|
CI |
248 |
133 |
39 |
14 |
434 |
|
VD |
|
|
|
|
|
|
VD1 |
|
|
|
|
|
|
VD2 |
|
|
|
|
|
|
VD3 |
|
|
|
|
|
|
VD4 |
|
|
|
|
|
|
VE |
|
|
|
|
|
|
VE1 |
|
|
|
|
|
|
VE2 |
|
|
|
|
|
|
VE3 |
|
|
|
|
|
|
VF |
24665 |
10957 |
3091 |
992 |
39705 |
|
VG |
25931 |
11609 |
3245 |
1034 |
41819 |
|
DD1 |
|
|
|
|
-8649 |
|
DD2 |
|
|
|
|
-8649 |
|
DD3 |
|
|
|
|
22407 |
|
DD4 |
|
|
|
|
15872 |
|
DM |
|
|
|
|
-8649 |
|
Q |
|
|
|
|
0.00 |
|
VD/10 |
|
|
|
|
|
|
VE/20 |
|
|
|
|
|
|
VF/40 |
|
|
|
|
993 |
|
VG/60 |
|
|
|
|
697 |
|
POSIB. |
|
|
|
|
|
|
A: |
M: |
|
|||
|
CICLUL |
100 Ani |
||||
|
SUPRAFAȚA TOTALA |
240.00 Ha |
||||
|
SUPRAFAȚA IN GR.I FUNCȚIONALA |
Ha |
||||
|
SUPRAFAȚA IN GR.II FUNCȚIONALA |
240.00 Ha |
||||
Arboretele slab productive și provizorii identificate în zona studiată nu se vor supune unor lucrări de ameliorare a productivității deoarece intervențiile silviculturale în arboretele din U.P. I Murga Mare sunt excluse.6.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori si limitativi
În tabelul 6.7.1 sunt prezentate arboretele afectate de factori destabilizatori și limitativi care vor fi parcurse în actualul deceniu cu diferite lucrări silvice.
Tabelul 6.3.1.
Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi pe categorii de lucrări
|
Natura |
Grad |
UNITATI AMENAJISTICE |
|||||||
|
(R3 - 5) |
R5 |
128 |
|||||||
|
|
Total LP1 |
1 UA |
23.98 HA |
||||||
|
|
Total grad de manifestare R5 |
1 UA |
23.98 HA |
||||||
|
|
Total (R3 - 5) Roca la suprafata pe 0.3-0.5S |
1 UA |
23.98 HA |
||||||
|
(R6 - A) |
R6 |
127 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
||
|
|
Total LP1 |
5 UA |
216.02 HA |
||||||
|
|
Total grad de manifestare R6 |
5 UA |
216.02 HA |
||||||
|
|
Total (R6 - A) Roca la suprafata pe >=0.6S |
5 UA |
216.02 HA |
||||||
|
Total UP |
6 UA |
240.00 HA |
|||||||
În cadrul U.P. I Murga Mare au fost identificate 240,00 ha arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafață. Dintre acestea 23,98 ha prezintă rocă pe 50% din suprafață și 216,02 ha prezintă rocă pe 60% din suprafață.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.6.4. Recomandări privind menținerea și dezvoltarea biodiversității
Conservarea și ameliorarea biodiversității constituie o componentă esențială a gestionării durabile a pădurilor.
La nivel ecosistemic țelurile atribuite vor contribui la se va urmării păstrarea în cadrul masivului forestier - cel puțin ca reprezentare - a tuturor ecosistemelor specifice zonei, chiar dacă unele dintre ele nu prezintă interes sub raport economic.
Diversitatea specifică trebuie privită sub raportul tuturor componentelor biocenozelor corespunzătoare ecosistemelor naturale. Sub raportul compoziției arboretelor, trebuie avută în vedere întreaga gamă a speciilor forestiere, bineînțeles ținând seama de proporțiile corespunzătoare țelurilor urmărite, acordând atenție speciilor arbustive și erbacee, ținând seama de importanța lor pentru ameliorarea condițiilor staționale, pentru asigurarea hranei necesare unor specii de animale specifice ecosistemelor în cauză, pentru crearea și menținerea unor liziere protectoare etc.
Se precizează că pentru păstrarea biodiversității administratorii pădurilor si amenajiștii pot urmări recomandările de mai jos, ținând totuși cont de condițiile locale:– conservarea arborilor izolați, maturi, uscați sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte și numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc);– conservarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări și mamifere mici;– conservarea arborilor mari și a zonei imediat înconjurătoare dacă se dovedește că sunt ocupați cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului;– menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor corpuri mici de apă, mlaștini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să își exercite rolul în ciclul de reproducere al peștilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuațiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale și poluării apei;– zonarea adecvată, atât pentru activitățile de turism/recreative, a marilor suprafețelor forestiere, în funcție de diferitele niveluri de intervenție și crearea unor zone tampon în jurul ariilor protejate;– după dezastre naturale (furtuni puternice, incendii pe suprafețe mari, atacuri de dăunători) deciziile manageriale să permită desfășurarea proceselor de succesiune naturală în zonele de interes, ca posibilități de lărgire a biodiversității;– în cazul în care este posibil este bine să rămână și mici suprafețe neplantate, așa încât să se păstreze mici petice de iarbă, suprafețe înierbate pe zone calcaroase cu specii rare sau periclitate de faună și floră, turbării, mlaștini, zone aluviale și zone cu alunecări de teren. Toate acestea pot îmbogăți enorm oferta generală a biodiversității unei zone datorită frecvenței crescute de tranziții ("ecotonuri") între diferitele tipuri de vegetație;– din același motiv, decizia de a nu replanta anumite suprafețe în plantații noi cu funcții de producție poate genera o varietate suplimentară și recolonizare spontană dispersată cu specii pioniere, ceea ce va duce la o sporire în timp a biodiversității, dacă se asigură nișe corespunzătoare pentru o varietate mare de specii; mai mult, valoarea suplimentară a regenerării complete este de obicei scăzută, deoarece operațiunile de replantare sunt foarte costisitoare;– asigurarea monitorizării regulate a bogățiilor speciilor naturale, pentru a putea evalua efectul anumitor măsuri luate și a fi siguri de prezența elementelor de floră și faună rare sau periclitate.7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI7.1. Producția cinegetică
U.P. I Murga Mare se află pe raza fondului de vânătoare 9 Bumbești, gestionat de A.V.P.S. Gorunul. întreaga suprafață în studiu este încadrată în perimetrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului și în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului.
Conform prevederilor legale în vigoare activitatea de vânătoare efectivă în aria Parcului Național Defileul Jiului este strict interzisă.
Vânatul întâlnit este cerbul carpatin, ursul, mistrețul, căpriorul și capra neagră. La acestea se adaugă speciile de răpitoare: lupul, jderul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele. Pentru creșterea efectivelor este necesară asigurarea liniștii în treimea superioară, unde se află mai multe amenajări pastorale pasagere, creșterea numărului de hrănitori și sărării precum și asigurarea unor cantități adecvate de hrană prin constituirea unor terenuri de hrană folosite fie ca finețe ameliorate fie ca ogoare. Totodată sunt necesare acțiuni de combatere și prevenire a braconajului, fenomen din ce în ce mai des întâlnit în ultima vreme.
Pentru perioada de iarnă este indicată furajarea suplimentară cu furaje uscate (fân, trifoi, frunzare, etc.).
Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare se impun să se ia o serie de măsuri:– aducerea efectivelor de vânat până la normal, corespunzător capacității optime a fiecărui fond;– realizarea unor acțiuni corecte de selecție în cadrul populațiilor de cerb și căprior pentru evitarea degenerărilor și a apariției de boli;– întreținerea și îngrijirea atentă a suprafețelor de teren destinate hrănirii complementare a vânatului;– asigurarea și administrarea de hrană complementară și sare în special în perioada de iarnă;– combaterea răpitoarelor și a dăunătorilor vânatului;– întreținerea și îndesirea instalațiilor vânătorești;– combaterea braconajului;– asigurarea liniștii vânatului îndeosebi în perioada de împerechere, alăptare și creștere a puilor.
Fauna bogată a Parcului Național Defileul Jiului face ca activitatea ilegală de braconaj să fie des întâlnită, dovezi apărând an de an. Braconajul se poate împărți în două categorii, prima fiind cea a braconajului periodic, bine organizat, cu mijloace moderne cu echipament de localizare nocturnă, auto, echipament de comunicare și arme de foc performante, practicat de persoane care cunosc foarte bine locurile și momentele în care pot să acționeze. A doua categorie întâlnită este cea a localnicilor și a celor din localitățile învecinate cu resurse financiare reduse, ale căror motive uneori, țin de apărarea animalelor domestice, a recoltelor și care folosesc modalități improvizate de prindere a animalelor sălbatice, lațuri, curse/capcane.7.2. Producția salmonicolă
Specia principală întâlnită este păstrăvul indigen, ce are condiții bune pentru creșterea și dezvoltare pe râul Jiu, dar se întâlnesc și alte specii de pești ca lipanul, mreana, zglăvoaca, etc.
Producția de salmonide a scăzut în ultimul timp datorită în principal braconajului. O altă cauză o constituie trasul și apropiatul lemnului pe pâraiele afluente ale râului Jiu, fapt ce contribuie la menținerea ridicată a turbulenței pe perioade îndelungate.
Pe teritoriul Parcului Național Defileul Jiului este permis pescuitul numai pe râul Jiu, conform legislației piscicole naționale în vigoare și reglementărilor din prezentul plan și regulament aferent planului de management. în derularea activității Parcului Național Defileul Jiului s-au constatat încălcări ale legislației de pescuit prin folosirea unui număr mai mare de undițe, folosirea momelilor naturale la salmonide, nerespectarea perioadei de prohibiție.
În prezent personalul administrativ al parcului național nu este împuternicit să constate contravenții la legile piscicole.7.3. Producția de fructe de pădure
Condițiile geografice și pedoclimatice existente în cadrul unității de producție nu oferă o gamă largă de fructe de pădure ce fac obiectul recoltării.
Dintre cele întâlnite dar fără pondere economică se pot enumera: zmeură, mură și afină.7.4. Producția de ciuperci comestibile
Ciupercile comestibile din flora spontană din pădurile din zonă constituie un produs foarte solicitat, atât de populația locală cât și de către turiști, pentru suprafața în studiu întâlnind izolat dintre care:
● gălbiori - Cantharelius cibarius;
● ghebe - Armillariea mallea;
● hribi (mânătărci) - Boletus sp.;
● râșcovi - Lactarius deliciosus.
Producția din flora spontană este în continuă scădere cauzele principale ale acestui fenomen sunt:
● aria de răspândire nu este cunoscută și nu se cunosc criteriile de modificare a acesteia;
● procedele de recoltare (ruperea corpului fructifer) a avut ca rezultat scăderea potențialului de înmulțire;
● recoltarea dezorganizată și în foarte multe cazuri de falșii turiști.7.5. Resurse melifere
Speciile melifere întâlnite în cadrul U.P. I Murga Mare sunt plopul tremurător, mesteacănul.
U.P. I Murga Mare fiind situată într-o zonă în general rece, cu un sezon de vegetație relativ scurtă și uneori incert pentru cules, nu se realizează condițiile necesare pentru creșterea și dezvoltarea unui sector apicol.
În concluzie ținând cont de resursele malifere ca și de condițiile climatice existente practicarea apiculturi în această unitate de protecție și producție este nerentabilă.7.6. Alte produse
De pe teritoriul acestei unități se mai pot recolta: bureți de iască, semințe forestiere și plante medicinale.
În ceea ce privește plantele medicinale, în deceniul următor, în funcție de solicitări pot face obiectul recoltării următoarele specii:
● flori:urzică moartă,etc.;
● frunze: zmeur, patlagină, urzică;
● partea aeriană a plantei: urzică moartă, ghiocel, urzică mare;
● rădăcini: ferigă, urzică, brusture;
● alte părți: licheni.8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER
În vederea creșterii eficacității funcționale a pădurii vor fi luate măsuri pentru asigurarea stabilități ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatării unor deteriorări importante se vor prevedea acțiuni de reconstrucție ecologică.
Mai pe larg se vor prezenta, în cele ce urmează, măsuri pentru protecția fondului forestier și intervențiile impuse în cazul apariției unor factori destabilizatori prin:
● Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă;
● Protecția împotriva incendiilor;
● Protecția împotriva poluării industriale;
● Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor;
● Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală:
● Paza pădurii8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă
Teritoriul din cadrul unității analizate nu a fost confruntat cu doborâturi de vânt și cu rupturi de vânt și zăpadă.
Doborâturile de vânt au fost semnalate la arbori izolați, cu toate că în această regiune apariția vânturilor de mare intensitate este destul de frecventă, solurile scheletice fiind un factor favorizant pentru producerea acestui fenomen nedorit.8.2. Protecția împotriva incendiilor
Până în prezent în pădurile unității de protecție și producție analizate nu au avut loc incendii. Asta nu înseamnă că nu se pot produce incendii de proporții deoarece aici este o zonă turistică foarte frecventată de turiști în perioada estivală - Parcul Național Defileul Jiului. Preocuparea personalului silvic trebuie să rămână în continuare crescută pentru prevenirea producerii acestora, precum și organizarea intervenției cu eficiență pentru stingerea lor în cazul când totuși apar.
Preventiv, existând posibilitatea producerii, trebuie să se ia o serie de măsuri de prevenire:– întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire și stingere a incendiilor;– instruirea muncitorilor forestieri, a ciobanilor și îngrijitorilor de animale în vederea prevenirii și stingerii incendiilor;– amenajarea și întreținerea traseelor montane pentru turiști în vederea unei bune supravegheri a locurilor de campare pentru a se elimina pericolul incendiilor;– amplasarea de plăcuțe avertizoare asupra pericolului producerii de incendii;– construirea de observatoare înalte în puncte dominante și organizarea supravegherii în perioadele secetoase, zilele de sărbătoare și în zilele de pădure;– procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;– reglementarea trecerilor prin pădure;– amenajarea locurilor speciale pentru popas și fumat;– organizarea și instruirea formațiilor pentru stingerea incendiilor;– organizarea unei bune propagande vizuale;– nu se va permite instalarea stânilor pe liziera pădurii;– organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure ținând seama de normele pentru paza și stingerea incendiilor;– depozitarea furajelor și a carburanților în locuri special amenajate și dotarea acestora cu mijloace de stingere a incendiilor;– revizuirea amănunțită a cablurilor și instalațiilor electrice (grupuri electrogene, ferăstraie electrice, motopompe);– alăturarea punctelor de lucru și a cantoanelor silvice cu pichete de prevenire și stingere a incendiilor echipate corespunzător;– dotarea tractoarelor care lucrează în pădure cu dispozitive parascântei, etc.– amenajarea și întreținerea potecilor și drumurilor care înlesnesc accesul în locurile în care apar incendii sau alte calamități.8.3. Protecția împotriva poluării industriale
Nu s-au făcut observații asupra poluării și nu se poate vorbi de poluare în cazul arboretelor studiate.8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători
Până în prezent, în cadrul unității de producție analizate nu au fost atacuri intense provocate de boli și/sau dăunători.
În ultimii ani nu s-au produs atacuri în masă care să necesite tratamente speciale, dar preventiv se pot instala curse feromonale și arbori cursă.
Pentru combatere se impun următoarele:– să se efectueze observații și semnalizări permanente asupra apariției dăunătorilor, precum și a stadiului lor de dezvoltare;– să se aplice măsuri de combatere biologică;
Măsurile care se impun pentru prevenirea daunelor provocate de vânat sunt următoarele:– urmărirea atentă a efectivelor de vânat și menținerea acestora la un nivel optim;– analiza anuală, pe baza datelor din teren, a stării pădurilor sub raportul vătămărilor provocate de cerbi prin cojiri și roaderi la arbori în picioare așa cum se procedează și la alți dăunători forestieri.8.5. Paza pădurii
Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a șefului de district.
Pădurari au obligația să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă acordându-se o atenție deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, pășunatul neautorizat, braconajul, etc.
În acest scop pădurari trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite și să facă paza prin posturi fixe.
Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafața cantonului ca să construiască observatoare, de unde se pot depista cu mai multă ușurință eventualele incendii, acestea putând fi folosite și ca observatoare de vânătoare.
Pentru buna desfășurare a activități de pază, periodic să se execute controale de fond, de către conducerea ocolului silvic.8.6. Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic
Proprietarii de păduri au obligația să respecte prevederile Legii nr. 46 / 2008- Codul Silvic, republicată, cu mdificările și completările ulterioare.
În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri și deținătorii cu orice titlu au următoarele obligații:a) să elaboreze amenajamente silvice pentru pădurile pe care le dețin, prin unități specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.b) să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale. Proprietarii de păduri proprietate privată care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în condițiile menționate la art. 12, răspund contravențional;c) să execute lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autorității publice pentru silvicultură, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unități silvice specializate;d) să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor și, după caz, dotarea cu mijloace de primă intervenție;e) să efectueze lucrările de împădurire și de ajutorare a regenerării naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice și ale normelor tehnice specifice. Lucrările de împădurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase;f) să efectueze lucrările de întreținere a plantațiilor și regenerărilor naturale până la realizarea stării de masiv;g) să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curățiri, rărituri, tăieri de igienă;h) să execute tăieri de arbori numai după marcarea și inventarierea acestora și după elaborarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;i) să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor și actelor normative în vigoare, întreținerea și repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.
În situațiile în care gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice este asigurată pe baze contractuale de către Regia Națională a Pădurilor sau alte structuri silvice acreditate, obligațiile menționate se vor regăsi, ca atare, în contractele încheiate.
În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic:a) defrișarea vegetației forestiere - respectiv înlăturarea acesteia și schimbarea destinației terenului - fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;b) desfășurarea de activități care produc degradarea solului și a malurilor apelor, distrugerea semințișului utilizabil și a arborilor nedestinați exploatării.
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și cu respectarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare și transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deținătorii cu orice titlu de păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea și inventarierea prealabilă a arborilor destinați tăierii de către personalul silvic delegat să utilizeze ciocanul silvic de marcat.
Ocoalele silvice, agenții economici atestați să execute exploatări forestiere, persoanele fizice și juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligația să folosească tehnologii de recoltare și de scoatere a lemnului din pădure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului utilizabil, a arborilor nedestinați exploatării.
Masa lemnoasă care se exploatează și se transportă din pădure va fi însoțită de documentele prevăzute în instrucțiunile privind circulația materialelor lemnoase și controlul instalațiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capătul gros mai mare de 20 cm, care se transportă din pădure, având ca document de însoțire bonul de vânzare sau foaia de însoțire, se marchează cu marca dreptunghiulară specifică agentului economic care administrează pădurea sau care exploatează masa lemnoasă, după caz.
Având în vedere că întreaga suprafață în studiu este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului si în perimetrul RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului, administratorul/prestatorul de servicii silvice și proprietarii vor avea în vedere: recomandările Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate, recomandările Agenției de Protecție a Mediului și a celor menționate în Documentațiile întocmite în vederea obținerii Avizului de mediu.9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE9.1. Instalații de transport
Instalația de transport care deservește unitatea de protecție și producție studiată este reprezentată de drumul.
Evidența drumurilor existente este redată în tabelul 9.1.1.
Tabelul 9.1.1.
Evidența drumurilor existente în raza. fondului. forestier analizat
|
Nr. crt. |
Indicativ drum |
Denumirea drumului |
Lungime utilă (km) |
Lungime ce deservește (km) |
Suprafata deservita (ha) |
Felul drumului |
|
Drumuri publice | ||||||
|
1 |
DP001 |
|
- |
2,55 |
240,0 |
asfalt |
|
Total drumuri publice |
- |
2,55 |
240,0 |
asfalt |
||
|
Total drumuri existente |
- |
2,55 |
240,0 |
- |
||
|
Total drumuri |
- |
2,55 |
240,0 |
- |
||
În cadrul fondului forestier analizat densitatea instalaților de transport este de 10,6 m/ha, asigurând o accesibilitate de 100% a fondului forestier.
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.9.2. Tehnologii de exploatare
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), motiv pentru care în aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic, de aceea nu putem vorbi de tehnologii de exploatare, doar în mod excepțional.9.3. Construcții silvice
În cadrul U.P. I Murga Mare nu există construcții silvice sau terenuri cu această destinație.10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR10.1. Realizarea continuității funcționale
Funcțiile economico-sociale ale arboretelor și ale pădurii au fost prezentate la capitolul cinci din amenajament. Aceste funcții au fost atribuite în parte de către amenajamentele anterioare, iar la actuala amenajare s-au revizuit punându-se de acord cu noile cerințe social-economice și cu normele tehnice în vigoare.
Continuitatea funcțională este un indicator deosebit de important al analizei modului în care s-a făcut gospodărirea pădurilor până în prezent și cum vor fi ele gospodărite în continuare. Ea se referă atât la funcțiile prioritare de protecție cât și la cele de producție și protecție. Potrivit principiului continuității, ea se realizează în principal, prin menținerea unei suprafețe cât mai mari cu pădure, diferențierile calitative realizându-se printr-o încadrare judicioasă a arboretelor în diferite categorii funcționale. în ceea ce privește primul aspect, el s-a realizat prin menținerea unei ponderi ridicate a pădurilor (100%) în suprafața fondului forestier. în ce privește aspectele cantitative ele sunt prezentate în continuare.
Date cu privire la încadrarea arboretelor pe grupe și categorii funcționale, la amenajarea precedentă și la cea actuală sunt prezentate în tabelul 10.1.1.
Tabelul 10.1.1.
|
Anul amenajării |
Gr.I |
TOTAL |
||
|
TI |
TII |
|||
|
6B (2A2B5Q) |
2A |
|||
|
2A |
2A(2B) |
|
||
|
2003 |
- |
240,0 |
240,0 |
|
|
20,86 |
219,14 |
|||
|
2022 |
240,00 |
- |
240,00 |
|
Diferențele între cele două etape de amenajare se datorează înființării ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și a RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului în anul 2005. Astfel suprafeței fondului forestier analizat, care se află în zona de protecție integrală a Parcul Național Defileul Jiului, i-a fost atribuită încadrarea principală I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) și încadrările secundare:– I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II;– I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe 87% din lungime) si căilor ferate normale (secțiunea Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Petroșani, pe 13% din lungime), din zonele cu relief accidentat, situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25g și cu pericol de alunecare - T II;– I.5Q - Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru specii de interes deosebit incluse în arii de protecție specială avifaunistică, în scopul conservării speciilor de păsări (din rețeaua ecologică Natura 2000 - R0SCI063 Defileul Jiului) - T II.10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Evoluția producției și a productivității pădurilor sub raport cantitativ și calitativ este prezentată la subcapitolul 14.1. "Dinamica dezvoltării fondului forestier".
Din analiza indicatorilor cantitativi și calitativi rezultă eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor. Principalii indicatori cantitativi ai fondului forestier ai U.P. I Murga Mare se prezintă în tabelul 10.2.1.
Tabelul 10.2.1.
Indicatori cantitativi și calitativi al fondului forestier analizat
|
Nr crt |
Indicatori cantitativi |
Volumul în anul |
|
|
2003* |
2022** |
||
|
1 |
Suprafața totală (ha) |
240,00 |
240,00 |
|
2 |
Ponderea pădurilor în suprafața totală a f.f. (%) |
100 |
100 |
|
3 |
Volumul lemnos total (mc) |
*** |
32683 |
|
4 |
Volumul lemnos la hectar (mc/ha) |
*** |
136 |
|
5 |
Consistența medie |
0,72 |
0,70 |
|
6 |
Clasa de producție medie |
V.0 |
V.0 |
|
7 |
Creșterea curentă brută totală (mc) |
*** |
723 |
|
8 |
Creșterea curentă brută medie la hectar (mc/an/ha) |
*** |
3,0 |
|
9 |
Creșterea indicatoare totală (mc) |
- |
- |
|
10 |
Creșterea indicatoare medie la hectar (mc/an/ha) |
- |
- |
|
11 |
Posibilitatea de produse principale (mc/an) |
- |
- |
|
12 |
Posibilitatea de produse principale medie la hectar (mc/ha) |
- |
- |
|
13 |
Volum posibil de recoltat din lucrări de îngrijire (mc/an) |
- |
- |
|
14 |
Volum posibil de recoltat din lucrări de îngrijire medie la hectar (mc/ha) |
- |
- |
* Pentru suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice, suprafață de fond forestier inclusă în cadrul amenajamentului silvic al U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003, au fost prevăzute tăieri/lucrări de igienă, astfel de lucrări nefiind executate până la înființarea ariei naturale protejate Parcul Național Defileul Jiului - R0NPA0933 (prin Hotărârea de Guvern nr. 1581/08.12.2005).
** Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.
*** Nu sunt date certe având în vedere că suprafața de 240 ha studiată a reprezentat o mică parte din suprafața de fond forestieră din cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ediția 2003
Principalii indicatori calitativi, ai fondului forestier sunt:
● structura fondului forestier pe specii:
2022: 54FA 33ME 3PLT 10DT.
● structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare se prezintă astfel:
2022: 100% din sămânță.
O analiză corectă a evoluției cantitative a parametrilor fondului forestier de la o amenajare la alta este destul de dificilă ca urmare a variației suprafeței de-a lungul timpului.10.3. Bilanțul producției de lemn
Întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice (240 00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), motiv pentru care în aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic, astfel că la nivelul U.P. I Murga Mare nu se recoltează masă lemnoasă.11. DIVERSE11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului Durata de aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022. Durata de valabilitate este de 10 ani, până la 31 decembrie 2031, an în care se fac revizuiri.11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic are următoarele obligații:– să respecte prevederile amenajamentului;– să opereze evidențele amenajamentului la zi, conform datelor cerute de formularele privind aplicarea lui;– să noteze toate evenimentele importante survenite în cursul aplicării amenajamentului, schimbări de folosință, construcții, date fenologice, calamități, lucrări de combatere a dăunătorilor, etc;– să întrețină bornele și semnele amenajistice aflate în teren în bună stare;– să păstreze în bună stare amenajamentele și hărțile ce le însoțesc;– să raporteze eventualele ridicări în plan executate în decursul aplicării amenajamentului, păstrând la arhivă datele de teren.11.3. Indicarea hărților anexate amenajamentului
La amenajament se anexează următoarele hărți la scara 1:20 000:– harta generală a unității de producție;– harta arboretelor;11.4. Colectivul de elaborare
La elaborarea amenajamentului a participat următorul colectiv format din:
|
Șef proiect |
- ing. |
, |
|
Descriere parcelară |
- ing. |
, |
|
Ridicări în plan |
- |
- |
|
Inventarieri |
- |
- |
|
Recepția lucrărilor de teren |
- ing. |
– delegat G.F. Vâlcea |
|
|
- dr. ing. |
- expert CTAP |
|
|
- ing. |
– șef O.S. Parângul Mic |
|
|
- dl |
– reprezentant proprietari |
|
|
- dl. |
– reprezentant proprietari |
|
|
- ing. |
– șef proiect |
|
|
- ing. |
– proiectant |
|
Calculul cubajelor |
- ing |
|
|
Transpuneri, asamblări, redactare în concept |
- ing. |
|
|
Specialist CTAP |
- dr. ing. |
|
|
Tehnoredactare |
- ing. |
|
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice ..........(240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice conform amenajamentului silvic.12.1. Evidența unităților amenajistice în funcție de lucrările propuse
|
TRATAMENTE SI UNITATI AMENAJISTICE | ||||||||
|
|
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
|
Total categorie LP: |
6 UA |
240,00 HA |
||||||
|
Total UP |
6 UA |
240,00 HA |
||||||
|
Nr. crt. |
Indicativ Drum |
Denumirea drumului |
Lungime utilă (km) |
Lungime ce deservește (km) |
Suprafata deservita (ha) |
Felul drumului |
|
Drumuri publice | ||||||
|
1 |
DP001 |
|
- |
2,55 |
240,0 |
asfalt |
|
Total drumuri publice |
- |
2,55 |
240,0 |
- |
||
|
Total drumuri existente |
- |
2,55 |
240,0 |
- |
||
|
Total drumuri |
- |
2,55 |
240,0 |
- |
||
În cadrul U.P. I Murga Mare nu există construcții silvice sau terenuri cu această destinație, nefiind necesară construcția de canton silvic.14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier
|
Anul amenaj |
S.U.P. |
Suprafața |
Proporția speciilor |
Vârsta medie |
Fond lemnos |
Creșt. curent |
Posibilitatea |
Volum mediu recoltat anual |
Terenuri de reîmpădurit - ha - |
Densit instal de transp. m/ha |
Indici de creșt. ind. mc/an/ha |
|||||||||
|
Total |
Pădure |
Ter. de împăd. |
Prod. princ. / T. conservare |
Lucrări de îngrij. |
Prod. princ. / T. conservare |
Lucrări de îngrij. |
Total |
Din care |
||||||||||||
|
Alte Terenuri |
Clasa de producție |
Consi. medie |
Volum mediu |
Indice crest. |
Indice recolt. |
Indice recolt |
mc% |
mc % |
Rașn. |
Arb. de refăcut |
||||||||||
|
2003 |
“E” |
240,00 |
240,00 |
- |
50FA |
35MO |
4PLT |
11DT |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
8,33 |
- |
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
|||||||||||||||||
|
TOTAL |
240,00 |
240,00 |
- |
50FA |
35MO |
4PLT |
11DT |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
|||
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
|||||||||||||||||
|
2022 |
“E” |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
81 |
32683 |
723 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
8,33 |
- |
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,70 |
136 |
3,0 |
||||||||||||||
|
TOTAL U.P. I |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
81 |
32683 |
723 |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,70 |
136 |
3,0 |
||||||||||||||
|
2032 |
“E” |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
91 |
39913 |
672 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
8,33 |
- |
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,68 |
166 |
2,8 |
||||||||||||||
|
TOTAL U.P. I |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
91 |
39913 |
672 |
- |
- |
- |
- |
- |
|||||
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,68 |
166 |
2,8 |
||||||||||||||
|
2042 |
“E” |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
101 |
46633 |
624 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
8,33 |
- |
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,67 |
194 |
2,6 |
||||||||||||||
|
TOTAL U.P. I |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
101 |
46633 |
624 |
- |
- |
- |
|
|
- |
- |
|||
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,67 |
194 |
2,6 |
||||||||||||||
|
ÎN PERSPECTIVĂ |
“E” |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
100 |
48000 |
768 |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
- |
8,33 |
- |
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,75 |
200 |
3,2 |
||||||||||||||
|
TOTAL U.P. I |
240,00 |
240,00 |
- |
54FA |
33MO |
3PLT |
10DT |
100 |
48000 |
768 |
- |
- |
- |
|
|
- |
- |
|||
|
V_0 |
V_0 |
V_0 |
V_0 |
0,75 |
200 |
3,2 |
||||||||||||||
Având în vedere faptul că întreaga suprafață de fond forestier este încadrată în grupa I funcțională (T1), nefiind vorba de fond productiv, nu se poate vorbi de o Dinamică a structurii arboretelor pe clase de vârstă.
Totuși facem mențiunea că actual întreaga suprafață a arboretelor este încadrată în clasa a IV-a de vârstă.14.2.2. Situația suprafețelor pe categorii de folosință
STANOVICI EVELYN LAURA și STĂNESCU RADU VASILE
|
U.A. |
DATE COMPLEMENTARE |
|
127 |
Roca sub forma de stâncarie, bolovaniș și grohotiș; Diverse tari: GO, FR, CA, PAM, SC; Diseminat: TE, PLT. |
|
128 |
Roca sub forma de stâncarie, bolovaniș și grohotiș; Diverse tari: PAM, GO, SC; Diseminat:ANN, TE, PIN, BR; Consistența: 0,5-0,8. |
|
134 |
Roca sub forma de stâncarie, bolovaniș și grohotiș; Diverse tari:GO, PAM, FR, SC. |
|
135 |
Roca sub forma de stâncarie, bolovaniș și grohotiș; Diverse tari: GO, SC, CA, FR; Diseminat: TE, PIN, BR, PLT. |
|
138 |
Roca sub forma de stâncarie, bolovaniș și grohotiș; Diverse tari: GO, CA, FR; Diseminat: TE, PIN, BR, PLT. |
|
139 |
Roca sub forma de stâncarie, bolovaniș și grohotiș; Diverse tari: GO, FR; Diseminat: TE, BR; Consistența:0,6-0,9. |
La actuala etapă de amenajare nu s-a procedat la efectuarea de inventarieri în arboretele din cadrul U.P. I Murga Mare, nefiind vorba de un fond productiv.15.2. EVIDENȚE PRIVIND MĂRIMEA ȘI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale
|
CATEGORIE DE FOLOSINTA |
Suprafata (Ha) |
|||||||
|
GRF.I |
GRF. II |
Total |
||||||
|
A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi |
240.00 |
|
240.00 |
|||||
|
Al - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale |
|
|
|
|||||
|
All - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva |
|
|
|
|||||
|
Al2 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala |
|
|
|
|||||
|
Al3 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala |
|
|
|
|||||
|
Al4 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze |
|
|
|
|||||
|
Al5 - Poieni sau goluri destinate impaduririi |
|
|
|
|||||
|
Al6 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii |
|
|
|
|||||
|
Al7 - Rachitarii naturale ori create prin culturi |
|
|
|
|||||
|
A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale |
240.00 |
|
240.00 |
|||||
|
A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva |
240.00 |
|
240.00 |
|||||
|
l27 |
l28 |
l34 |
l35 |
l38 |
l39 |
|||
|
A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala |
|
|
|
|||||
|
A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze |
|
|
|
|||||
|
A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi |
|
|
|
|||||
|
A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi |
|
|
|
|||||
|
B - Terenuri afectate gospodaririi silvice |
|
|
|
|||||
|
Bl - Linii parcelare principale |
|
|
|
|||||
|
B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului |
|
|
|
|||||
|
B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente |
|
|
|
|||||
|
B4 - Cladiri, curti si depozite permanente |
|
|
|
|||||
|
B5 - Pepiniere si plantatii seminciere |
|
|
|
|||||
|
B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc |
|
|
|
|||||
|
B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei |
|
|
|
|||||
|
B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc. |
|
|
|
|||||
|
B9 - Ape care fac parte din fondul forestier |
|
|
|
|||||
|
BlO - Culoare pentru linii de inalta tensiune |
|
|
|
|||||
|
Bll - Fasii de frontiera si instalatii aferente (G) |
|
|
|
|||||
|
C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. |
|
|
|
|||||
|
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier |
|
|
|
|||||
|
Dl - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt. instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc. |
|
|
|
|||||
|
D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale necesare, ocupatii si litigii |
|
|
|
|||||
|
TOTAL : A + B + C + D |
240.00 |
|
240.00 |
|||||
|
GF FCT1 FCT |
UNITATI AMENAJISTICE |
||||||||
|
1 |
6B |
6B2A2B5Q |
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
Total FCT : 6B2A2B5Q |
6UA |
240.00 Ha |
|||||||
|
Total FCT1 :6B |
6 UA |
240.00 Ha |
|||||||
|
Total GF 1 : |
6UA |
240.00 Ha |
|||||||
|
TOTAL UP : |
6 UA |
240.00 Ha |
|||||||
|
Specia |
SUPRAFATA |
VOLUM TOTAL |
Crestere Totala |
Varsta medie |
Clp med. |
Productivitate sup. mijl. inf. |
Consistenta |
Amestec |
Mod regenerare |
Vitalitate |
||||||||||||||||||||||||||
|
TOTAL |
Grupa I |
med. |
0.1 |
0.4 |
0.7 |
|
50-80 |
>80 |
SM |
PL |
LS |
vig. |
nor. |
slb. |
||||||||||||||||||||||
|
0.3 |
0.6 |
1.0 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Ha |
% |
Ha |
% |
Mc |
% |
Mc |
Mc/Ha |
Ani |
% |
% |
% |
|
% |
% |
% |
% |
% |
% |
% |
% |
% |
% |
% |
% |
||||||||||||
|
FA |
128.62 |
54 |
128.62 |
100 |
20319 |
62 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
100 |
70 |
|
|
100 |
100 |
|
|
100 |
|
|
|
|
100 |
||||||||||
|
ME |
79.59 |
33 |
79.59 |
100 |
8944 |
27 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
100 |
70 |
|
|
100 |
74 |
26 |
|
100 |
|
|
|
|
100 |
||||||||||
|
DT |
23.99 |
10 |
23.99 |
100 |
2586 |
8 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
100 |
70 |
|
|
100 |
100 |
|
|
100 |
|
|
|
|
100 |
||||||||||
|
PLT |
7.80 |
3 |
7.80 |
100 |
834 |
3 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
100 |
70 |
|
|
100 |
100 |
|
|
100 |
|
|
|
|
100 |
||||||||||
|
TOT |
240.00 |
100 |
240.00 |
100 |
32683 |
100 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
100 |
70 |
|
|
100 |
91 |
9 |
|
100 |
|
|
|
|
100 |
||||||||||
|
SUPRAFATA TOTALA: |
240.00 HA |
NR. PARCELE : |
6 |
SPF. MEDIE PARCELA : 40.00 HA |
NR.UA: |
6 |
SPF. MEDIE UA : 40.00 HA |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
GrSubgr FCT |
Clasa de productie |
Suprafata |
TOTAL |
|
Var- sta |
Cls. pr. |
Consistenta |
|||||||||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
Volum |
Creștere |
|
0.4 - 0.6 |
>0.6 |
|||||||||||
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
% |
%K |
Mc |
% |
Mc/Ha |
Mc |
Mc/Ha |
Ani |
med |
Ha |
Ha |
Ha |
|||
|
1 |
6 |
6B |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
T. subgr. |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
||
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||||
|
Total grupa |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
||
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||||
|
TOTAL |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
||
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||||
|
Gr. Specia |
Clasa de productie |
Suprafata |
TOTAL |
|
Var- sta |
Cls. pr. |
Consistenta |
|||||||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
Volum |
Creștere |
|
0.4 - 0.6 |
>0.6 |
|||||||||
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
% |
%K |
Mc |
% |
Mc/Ha |
Mc |
Mc/Ha |
Ani |
med |
Ha |
Ha |
Ha |
|
|
1 FA |
|
|
|
|
128.62 |
128.62 |
54 |
70 |
20319 |
62 |
158 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
128.62 |
|
ME |
|
|
|
|
79.59 |
79.59 |
33 |
70 |
8944 |
27 |
112 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
79.59 |
|
DT |
|
|
|
|
23.99 |
23.99 |
10 |
70 |
2586 |
8 |
108 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
23.99 |
|
PLT |
|
|
|
|
7.80 |
7.80 |
3 |
70 |
834 |
3 |
107 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
7.80 |
|
Total grupa |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||
|
TOTAL |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||
|
Specia |
Clasa de productie |
Suprafata |
TOTAL |
|
Var- sta |
Cls. pr. |
Consistenta |
|||||||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
Volum |
Creștere |
|
0.4 - 0.6 |
>0.6 |
|||||||||
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
% |
%K |
Mc |
% |
Mc/Ha |
Mc |
Mc/Ha |
Ani |
med |
Ha |
Ha |
Ha |
|
|
FA |
|
|
|
|
128.62 |
128.62 |
54 |
70 |
20319 |
62 |
158 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
128.62 |
|
ME |
|
|
|
|
79.59 |
79.59 |
33 |
70 |
8944 |
27 |
112 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
79.59 |
|
DT |
|
|
|
|
23.99 |
23.99 |
10 |
70 |
2586 |
8 |
108 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
23.99 |
|
PLT |
|
|
|
|
7.80 |
7.80 |
3 |
70 |
834 |
3 |
107 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
7.80 |
|
TOTAL |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||
|
Specia |
Clasa de productie |
Suprafata |
TOTAL |
|
Var- sta |
Cls. pr. |
Consistenta |
|||||||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
Volum |
Creștere |
|
0.4 - 0.6 |
>0.6 |
|||||||||
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
% |
%K |
Mc |
% |
Mc/Ha |
Mc |
Mc/Ha |
Ani |
med |
Ha |
Ha |
Ha |
|
|
FA |
|
|
|
|
128.62 |
128.62 |
54 |
70 |
20319 |
62 |
158 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
128.62 |
|
ME |
|
|
|
|
79.59 |
79.59 |
33 |
70 |
8944 |
27 |
112 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
79.59 |
|
DT |
|
|
|
|
23.99 |
23.99 |
10 |
70 |
2586 |
8 |
108 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
23.99 |
|
PLT |
|
|
|
|
7.80 |
7.80 |
3 |
70 |
834 |
3 |
107 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
7.80 |
|
TOTAL |
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||
|
Cl. vrt. |
Gr. |
Specia |
Clasa de productie |
Suprafata |
TOTAL |
|
Var- sta |
Cls. pr. |
Consistenta |
|||||||||||
|
I |
II |
III |
IV |
V |
Volum |
Creștere |
|
0.4 - 0.6 |
>0.6 |
|||||||||||
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
% |
%K |
Mc |
% |
Mc/Ha |
Mc |
Mc/Ha |
Ani |
med |
Ha |
Ha |
Ha |
|||
|
4 |
1 |
FA |
|
|
|
|
128.62 |
128.62 |
54 |
70 |
20319 |
62 |
158 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
128.62 |
|
ME |
|
|
|
|
79.59 |
79.59 |
33 |
70 |
8944 |
27 |
112 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
79.59 |
||
|
DT |
|
|
|
|
23.99 |
23.99 |
10 |
70 |
2586 |
8 |
108 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
23.99 |
||
|
PLT |
|
|
|
|
7.80 |
7.80 |
3 |
70 |
834 |
3 |
107 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
7.80 |
||
|
T.cl. vrt. |
|
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||||
|
4 |
T |
FA |
|
|
|
|
128.62 |
128.62 |
54 |
70 |
20319 |
62 |
158 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
128.62 |
|
ME |
|
|
|
|
79.59 |
79.59 |
33 |
70 |
8944 |
27 |
112 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
79.59 |
||
|
DT |
|
|
|
|
23.99 |
23.99 |
10 |
70 |
2586 |
8 |
108 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
23.99 |
||
|
PLT |
|
|
|
|
7.80 |
7.80 |
3 |
70 |
834 |
3 |
107 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
7.80 |
||
|
T.cl. vrt. |
|
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||||
|
T |
1 |
FA |
|
|
|
|
128.62 |
128.62 |
54 |
70 |
20319 |
62 |
158 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
128.62 |
|
ME |
|
|
|
|
79.59 |
79.59 |
33 |
70 |
8944 |
27 |
112 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
79.59 |
||
|
DT |
|
|
|
|
23.99 |
23.99 |
10 |
70 |
2586 |
8 |
108 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
23.99 |
||
|
PLT |
|
|
|
|
7.80 |
7.80 |
3 |
70 |
834 |
3 |
107 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
7.80 |
||
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||||
|
T |
T |
FA |
|
|
|
|
128.62 |
128.62 |
54 |
70 |
20319 |
62 |
158 |
430 |
3.3 |
94 |
5.0 |
|
|
128.62 |
|
ME |
|
|
|
|
79.59 |
79.59 |
33 |
70 |
8944 |
27 |
112 |
193 |
2.4 |
67 |
5.0 |
|
|
79.59 |
||
|
DT |
|
|
|
|
23.99 |
23.99 |
10 |
70 |
2586 |
8 |
108 |
90 |
3.8 |
67 |
5.0 |
|
|
23.99 |
||
|
PLT |
|
|
|
|
7.80 |
7.80 |
3 |
70 |
834 |
3 |
107 |
10 |
1.3 |
68 |
5.0 |
|
|
7.80 |
||
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
240.00 |
240.00 |
100 |
70 |
32683 |
100 |
136 |
723 |
3.0 |
81 |
5.0 |
|
|
240.00 |
|
|
100% |
100% |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
100% |
|||||||
|
TS |
TP |
UNITATI AMENAJISTICE |
||||||
|
4120 |
4191 |
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
|
|
TOTAL TP |
6UA |
240.00 HA |
||||
|
|
|
TOTAL TS |
6UA |
240.00 HA |
||||
|
|
|
TOTAL UP |
6UA |
240.00 HA |
||||
|
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE | |||||||||||||||
|
Formatia forestiera |
Natural fundamental de prod. |
Partial derivat |
Total derivat de prod. |
Artificial de Sup.+Mij. |
prod. Inf. |
Tanar nedefinit |
Total padure |
Terenuri goale |
TOTAL |
||||||
|
Sup. |
Mij. |
Inf. |
Subprod. |
Sup. |
Mij. |
Inf. |
|||||||||
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
% |
|
|
41 FAGETE PURE |
|
|
198.08 |
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
MONTANE |
|
|
83 |
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
|
TOTAL UP |
|
|
198.08 |
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
% |
|
|
83 |
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
|
|
|
198.08 |
|
|
41.92 |
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
100 |
|
% |
|
83 |
|
|
17 |
|
|
|
|
|
|
100 |
|
100 |
|
|
Formatia forest. |
Categ. de altitudine |
|
|
. |
CATEGORII DE INCLINARE |
>40G. |
|
|
TOTAL |
||||||||
|
16-30G |
31-40G |
||||||||||||||||
|
Ins. |
P. Ins |
Umbr |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Total |
||
|
|
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
|
41 |
06-08 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
54.03 |
|
|
54.03 |
54.03 |
|
08 - 10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
62.00 |
105.23 |
|
62.00 |
105.23 |
167.23 |
|
|
10- 12 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18.74 |
|
|
18.74 |
|
18.74 |
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
80.74 |
159.26 |
|
80.74 |
159.26 |
240.00 |
|
34% |
66% |
|
34% |
66% |
100 % |
||||||||||||
|
|
06-08 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
54.03 |
|
|
54.03 |
54.03 |
|
08 - 10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
62.00 |
105.23 |
|
62.00 |
105.23 |
167.23 |
|
|
10- 12 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
18.74 |
|
|
18.74 |
|
18.74 |
|
|
TOTAL UP |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
80.74 |
159.26 |
|
80.74 |
159.26 |
240.00 |
|
34% |
66% |
|
34% |
66% |
100 % |
||||||||||||
|
TOTAL CAT. INCL. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
240.00 |
|
|
|
|
240.00 |
|
100% |
|
|
|
|
100% |
||||||||||||
|
Etaje fitoclimatice |
CATEGORII DE INCLINARE |
TOTAL |
||||||||||||||
|
|
16-30 G |
31 - 40 G |
>40 G |
|
||||||||||||
|
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Ins. |
P. Ins. |
Umbr. |
Total |
|
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
|
|
4 FM1+FD4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
80.74 |
159.26 |
|
80.74 |
159.26 |
240.00 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
34% |
66% |
|
34% |
66% |
100 % |
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
80.74 |
159.26 |
|
80.74 |
159.26 |
240.00 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
34% |
66% |
|
34% |
66% |
100 % |
|
|
CRT |
UNITATI AMENAJISTICE |
||||
|
Natural fundamental prod. inf. | |||||
|
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
TOTAL CRT |
5 UA |
198.08 HA |
|||
|
TOTAL UP |
5 UA |
198.08 HA |
|||
|
Natura si intensitatea eroziunii |
Categoria de inclinare |
Teren gol |
Padure cu consi stenta |
Total |
||
|
0.1 - 0.4 |
0.5 - 0.7 |
0.8 - 1.0 |
||||
|
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
Ha |
||
|
Fara eroziune |
0 - 15 |
|
|
|
|
|
|
16-25 |
|
|
|
|
|
|
|
26-30 |
|
|
|
|
|
|
|
31-35 |
|
|
|
|
|
|
|
>35 |
|
|
240.00 |
|
240.00 |
|
|
Total |
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
|
Er.in adincime |
0 - 15 |
|
|
|
|
|
|
16-25 |
|
|
|
|
|
|
|
26-30 |
|
|
|
|
|
|
|
31 - 35 |
|
|
|
|
|
|
|
>35 |
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
Er.in suprafata |
0 - 15 |
|
|
|
|
|
|
16-25 |
|
|
|
|
|
|
|
26-30 |
|
|
|
|
|
|
|
31 - 35 |
|
|
|
|
|
|
|
>35 |
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
Total UP |
0-15 |
|
|
|
|
|
|
16-25 |
|
|
|
|
|
|
|
26-30 |
|
|
|
|
|
|
|
31 - 35 |
|
|
|
|
|
|
|
>35 |
|
|
240.00 |
|
240.00 |
|
|
|
|
|
240.00 |
|
240.00 |
|
|
Natura poluării |
Arborete afectate cu intensitate a poluarii |
Total |
|||
|
Slaba |
Moderata |
Puternica |
Foarte puternica |
Ha |
|
|
Compuși sulf si pulberi metal: PB, ZN, CD, CU, FE |
|
|
|
|
|
|
Compuși azot si gaze pulberi industria lemnului si chimica |
|
|
|
|
|
|
Pulberi si gaze emise de la termoficare |
|
|
|
|
|
|
Reziduuri lichide si solide din industrie si zootehnie |
|
|
|
|
|
|
Pulberi fabrice ciment |
|
|
|
|
|
|
Diversi factori poluanti |
|
|
|
|
|
|
Total poluare |
|
|
|
|
|
|
Fara poluare vizibila |
|
|
|
|
240,00 |
|
Total UP |
|
|
|
|
240,00 |
La actuala etapă de amenajare în cadrul U.P. I Murga Mare nu există fond de producție.15.5. EVIDENTE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ȘI A POSIBILITĂȚII15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și masei lemnoase de recoltat în raport cu distanta de colectare
Menționăm că la actuala etapă de amenajare, în cadrul U.P. I Murga Mare nu există fond de producție, astfel se va prezenta accesibilitatea generală a întregului fond forestier.
|
Drum /Acces. |
Total supraf. |
Acces. medie |
FOND FORESTIER PRODUCTIV |
POSIBILITATEA DECENALA |
|||||||||||||||
|
|
PRODUSE PRINCIPALE |
PRODUSE SECUNDARE |
|||||||||||||||||
|
Total supraf. |
Exploatabil |
Preexploat. |
Neexploat. |
Grad.+ transf.gr. |
Cvasi- .grad. |
Succ.+ progr. |
Rase |
Crang |
Total princ. |
Taieri cons. |
Rarituri |
Curatiri |
Total sec. |
Igiena |
TOTAL |
||||
|
Supraf. |
Volum |
||||||||||||||||||
|
|
Ha |
Km |
Ha |
Ha |
Mc |
Ha |
Ha |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
Mc |
|
DP00l |
240.00 |
0.60 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
T.DP |
240.00 |
0.60 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
240.00 |
0.60 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
0.4 - 0.6 |
154.02 |
0.42 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
0.7 - 0.9 |
23.98 |
0.70 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
l.0 - 1.2 |
62.00 |
l.00 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
240.0 |
0.60 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cat. DRM |
Drum |
UNITATI AMENAJISTICE |
||||||
|
|
DP001 |
127 |
128 |
134 |
135 |
138 |
139 |
|
|
|
|
TOTAL DRUM |
6 UA |
240.00 HA |
||||
|
DP |
|
TOTAL CAT |
6UA |
240.00 HA |
||||
|
|
|
TOTAL UP |
6UA |
240.00 HA |
||||
Deoarece întreaga suprafață de fond forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice ............... (240,00 ha) este reprezentată de arborete incluse în tipul I funcțional (S.U.P. E), pentru aceste arborete nu sunt propuse lucrări silvice, astfel că nu se poate vorbi despre evidența aplicării amenajamentului silvic.17. DOCUMENTE17.1. Documente proprietate17.2. Procese verbale de amenajare17.3. Anexe17.1. Documente proprietate17.2. Procese verbale de amenajare17.3. Anexe
---------