DECIZIA nr. 56 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Ioana Marilena Chiorean	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Nicolae Ioan Trif în Dosarul nr. 269/35/CA/2020 al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.090D/2020.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece prin dispozițiile criticate s-au stabilit în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii termenul și modalitatea de organizare și desfășurare a concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, astfel încât să fie evitată agravarea semnificativă a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, adoptarea acestor texte fiind justificată de rațiuni obiective care vizau funcționalitatea efectivă a autorității judecătorești. Așadar, dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. l), se arată că, având în vedere că acestea vizează organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public, întrucât prin dispozițiile criticate nu s-a dispus stabilirea printr-un regulament a modului în care funcționează Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești sau Ministerul Public, ci doar a modului de desfășurare a concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii și a examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, nu se poate susține că ar fi încălcate aceste dispoziții constituționale.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 269/35/CA/2020, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Ioan Trif într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a Regulamentului privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii (în continuare Regulamentul), aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019, precum și de anulare parțială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 privind validarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, respectiv restabilirea situației anterioare, și anume acordarea punctajului după primele două probe de concurs și emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că este admis la concurs.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și Legea nr. 303/2004 reglementează modalitatea pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii. Cu toate acestea, art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 trimit la adoptarea unui regulament, act administrativ normativ inferior Constituției, legilor, ordonanțelor și chiar hotărârilor Guvernului, ajungându-se ca, în final, admiterea la Institutul Național al Magistraturii să se realizeze într-un cadru stabilit pe baza unui act normativ inferior legii organice, care completează în mod nepermis și neconstituțional criteriile și probele prevăzute strict în legea organică, respectiv competența profesională stabilită pe baza materiei învățate, a aptitudinilor psihice și medicale.6. Astfel, având în vedere că modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a notelor obținute la fiecare probă, cu excepția probei interviului, sunt prevăzute numai în Regulament, iar nu și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și în Legea nr. 303/2004, legea organică privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și Legea nr. 303/2004 nu prevăd aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, este evident că Regulamentul contravine dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și organizarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică. De asemenea, este evident că proba interviului este una care nu este prevăzută de lege și care a fost adăugată de Consiliul Superior al Magistraturii atunci când a adoptat Regulamentul.7. Mai mult, prin Decizia Curții Constituționale nr. 121 din 10 martie 2020, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004, s-a arătat că și în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, legea trebuie să prevadă aspectele esențiale, cum sunt, spre exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe. Or, este evident că, raportat și la Decizia Curții Constituționale nr. 121 din 10 martie 2020, organizarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii prin act administrativ inferior legii, în cazul de față regulament, iar nu prin lege organică, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp, fiind încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. Așa cum a statuat Curtea Constituțională, aspectele esențiale privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de judecător și procuror - cum sunt regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe - trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestor proceduri să fie explicitate și detaliate prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii.8. Prin urmare, având în vedere că, în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, Legea nr. 303/2004 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 nu prevăd aspectele esențiale, cum sunt, spre exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, organizarea concursului prin regulament contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, astfel că regulamentul în baza căruia s-a organizat concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii este nelegal.9. Se mai susține că, având în vedere că regulamentul în baza căruia s-a organizat concursul este nelegal, este evident că nelegalitatea acestuia determină nelegalitatea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 prin care au fost validate rezultatele concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii. În acest sens, arată că la data de 24 iunie 2020 a formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 prin care au fost validate rezultatele concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 17 septembrie 2019-28 februarie 2020, însă nu i-a fost comunicat modul de soluționare a plângerii.10. În final, autorul excepției de neconstituționalitate susține că proba interviului este singura probă al cărei rezultat nu poate fi contestat. Deși consideră că de fiecare dată în cadrul interviului a oferit răspunsuri bune, în mod inexplicabil și în anul 2019, la fel ca în anii 2016 și 2018, a fost depunctat neîntemeiat de către comisia de examinare. Astfel, consideră că este inexplicabil cum în anii 2015 și 2017 comisia a apreciat că are aptitudini specifice profesiei, ceea ce a condus la promovarea interviului, iar în anii 2016, 2018 și 2019 aceeași comisie a apreciat că nu are aptitudini specifice profesiei.11. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere, în esență, cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 121 din 10 martie 2020, pronunțată într-un domeniu conex, respectiv concursul de admitere în magistratură, concluzii aplicabile pentru identitate de rațiune și în cazul concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Astfel, faptul că legea organică privind statutul judecătorilor și procurorilor - Legea nr. 303/2004 - nu prevede aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravine dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și organizarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică. Astfel, aspectele esențiale ale admiterii la Institutul Național al Magistraturii trebuie să fie prevăzute în Legea nr. 303/2004, iar regulamentul aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, trebuie doar să detalieze procedura privind organizarea și desfășurarea concursului pentru admiterea în magistratură. De asemenea, posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, aspecte esențiale care țin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror determină o stare de incertitudine juridică. Or, normele privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate. Astfel, delegarea atribuției de a stabili aceste norme Consiliului Superior al Magistraturii, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, precum și ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut:– Art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019: „În aplicarea prevederilor art. 1-12, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: a) Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare a concursului de admitere și a examenului de absolvire, precum și media minimă de admitere și de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;“; – Art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004: „Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: a) Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare a concursului de admitere și a examenului de absolvire, precum și media minimă de admitere și de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;“. 16. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 a fost respinsă prin Legea nr. 276/2023 pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023.17. De asemenea, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. 18. Având însă în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra dispozițiilor de lege indicate de autorul excepției de neconstituționalitate.19. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și în art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, pe care autorul excepției de neconstituționalitate își întemeiază întreaga argumentație, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 și a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004. Cu acel prilej, Curtea a constatat că prevederile art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, deoarece se referă la concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, iar nu la concursul de admitere în magistratură.21. Referitor la concursul de admitere în magistratură, la paragraful 28 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a constatat că faptul că Legea nr. 303/2004 nu prevede aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravine dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și organizarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică. Astfel, aspectele esențiale ale admiterii în magistratură trebuie să fie prevăzute în Legea nr. 303/2004, iar regulamentul aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, trebuie doar să detalieze procedura privind organizarea și desfășurarea concursului pentru admiterea în magistratură. În consecință, la paragraful 30 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, precitată, Curtea a subliniat că, pentru înlăturarea viciului de neconstituționalitate, aspectele esențiale privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de judecător și procuror - cum sunt regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe - trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestor proceduri să fie explicitate și detaliate prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii. La paragraful 32 al Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020, Curtea a observat că, pentru respectarea prevederilor constituționale, legiuitorul trebuie să completeze dispozițiile Legii nr. 303/2004 nu numai cu aspectele esențiale ale concursului de admitere în magistratură, organizat potrivit art. 33 din lege, ci și cu aspectele esențiale ce țin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror prin celelalte modalități de admitere în magistratură. Astfel, Curtea a reținut că și în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, legea trebuie să prevadă aspectele esențiale, cum sunt, spre exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe. În final, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție obligă legiuitorul să pună de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției în 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 121 din 10 martie 2020.22. Pentru punerea de acord a dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020 și pentru a asigura reglementarea procedurilor de admitere în magistratură pentru anii 2021 și 2022, prin Legea nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 9 iulie 2021, au fost reglementate pentru anii 2021 și 2022 admiterea la Institutul Național al Magistraturii și admiterea în magistratură, iar în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 16 iulie 2021 a fost publicată Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 119/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii. 23. Autorul excepției de neconstituționalitate - participant la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii organizat în perioada 17 septembrie 2019-28 februarie 2020 - a solicitat instanței judecătorești la data de 12 august 2020, ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 121 din 10 martie 2020 în Monitorul Oficial al României, Partea I, anularea Regulamentului privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019, anularea parțială a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 73/2020 privind validarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, precum și restabilirea situației anterioare, și anume acordarea punctajului după primele două probe de concurs și emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că este admis la concurs.24. În acest cadru procesual, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 și ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004, care reglementează competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta prin hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare a concursului de admitere și a examenului de absolvire, precum și media minimă de admitere și de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.25. Având în vedere atât contextul legislativ, cât și criticile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată lipsa interesului procesual în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor criticate. Astfel, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar mai produce niciun efect în cauză. Or, așa cum a subliniat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). 26. Totodată, prin Decizia nr. 805 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 14 martie 2022, paragraful 31, Curtea a reținut că unul dintre elementele care configurează regimul specific al excepțiilor de neconstituționalitate, condiționând admisibilitatea acestora, este caracterul concret al controlului pe care Curtea îl realizează în această situație, raportat la cauza în care a fost ridicată excepția. Potrivit instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). 27. Aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar mai produce niciun efect, deoarece în anul 2020 nu a fost organizat concurs la Institutul Național al Magistraturii, iar următorul concurs a fost organizat în anul 2021 în temeiul Legii nr. 192/2021. În această situație particulară, dată de specificul cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, examinarea constituționalității normelor criticate nu ar mai produce niciun efect, astfel că excepția de neconstituționalitate având ca obiect aceste prevederi legale urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Nicolae Ioan Trif în Dosarul nr. 269/35/CA/2020 al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----