DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Cosmin-Marian Văduva	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Adina Codreanu-Bălănescu în Dosarul nr. 6.686/189/2020 al Judecătoriei Bârlad și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.633D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 464D/2022, nr. 1.727D/2022 și nr. 2.033D/2022, având ca obiect excepții de neconstituționalitate a unor prevederi identice, excepții ridicate de Istvan Peter Gerenyi și de Ramona Ionela Reznic în dosarele nr. 15.128/302/2021 și 6.191/302/2022 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și de Daniel Ștefan Simion în Dosarul nr. 5.538/245/2022 al Judecătoriei Iași - Secția civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 464D/2022, nr. 1.727D/2022 și nr. 2.033D/2022 la Dosarul nr. 2.633D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Criticile raportate la art. 16 alin. (1) din Constituție nu se susțin pentru că acesta vizează interzicerea discriminării între diferite categorii de cetățeni. Arată că nu se încalcă nici dreptul de proprietate, deoarece eșalonarea urmărește tocmai plata creanțelor, atunci când vor exista banii necesari. Art. 73 din Constituție nu este aplicabil, pentru că drepturile salariale, inclusiv ale magistraților, nu trebuie să fie în mod obligatoriu reglementate prin lege organică.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 23 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.686/189/2020, Judecătoria Bârlad a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Adina Codreanu-Bălănescu într-o cauză având ca obiect anularea încheierii de suspendare a executării silite și formează obiectul Dosarului nr. 2.633D/2021.8. Prin încheierile din 25 ianuarie 2022 și 1 iulie 2022, pronunțate în dosarele nr. 15.128/302/2021 și nr. 6.191/302/2022, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepțiile au fost ridicate de Istvan Peter Gerenyi într-o cauză având ca obiect o contestație la executare și care formează obiectul Dosarului nr. 464D/2022 și de Ramona Ionela Reznic într-o cauză având ca obiect o contestație la executare și care formează obiectul Dosarului nr. 1.727D/2022. 9. Prin Încheierea din 19 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.538/245/2022, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția a fost ridicată de Daniel Ștefan Simion într-o cauză având ca obiect o contestație la executare și formează obiectul Dosarului nr. 2.033D/2022.10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că se încalcă așteptarea legitimă, recunoscută în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a persoanelor cărora li s-a recunoscut sporul pentru condiții periculoase, prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. b) din cap. II din anexa II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin hotărâre judecătorească, precum și principiul securității raporturilor juridice. Această lege recunoaște un drept, în vreme ce prevederile criticate îl încalcă, astfel încât se ajunge la necorelarea dintre ele. 11. Puterea legislativă a încălcat separația puterilor în stat, în speță prerogativele puterii judecătorești, deoarece statul, în loc să facă tot posibilul pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, împiedică valorificarea acestora de către cei în favoarea cărora au fost pronunțate.12. Art. 39 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă accesul liber la justiție care, astfel, devine iluzoriu. De asemenea, se încalcă dreptul la respectarea bunurilor persoanelor și se acordă o protecție disproporționată intereselor statului față de cele ale persoanelor particulare. Art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale impune executarea oricărei hotărâri a unei instanțe judecătorești, în acest sens invocându-se Hotărârea din 8 aprilie 2004, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Assanidze împotriva Georgiei, paragraful 181. De asemenea, se arată că se încalcă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, în sensul că statul nu poate invoca lipsa de resurse pentru neexecutarea unei obligații stabilite prin hotărâre judecătorească, ci, cel mult, o poate invoca în împrejurări excepționale care însă nu pot afecta însăși substanța dreptului ocrotit de art. 6 paragraful 1 din Convenție. Prevederile criticate lasă fără efecte procesul judiciar la capătul căruia a fost obținut dreptul a cărui realizare este eșalonată.13. În continuare se arată că statul și-a oferit o poziție privilegiată, cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, față de cetățeni, deoarece și-a acordat posibilitatea de a eșalona plățile față de cetățeni, obligat prin hotărâre judecătorească, în vreme ce aceștia nu au această posibilitate cu referire la plata către stat a obligațiilor fiscale. Remediul la această soluție îl reprezintă, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, acordarea dreptului care constituie obiectul privilegiului și categoriei excluse, respectiv cetățenilor. 14. Mai departe se arată că se încalcă art. 44 alin. (1) din Constituție, în componenta referitoare la garantarea creanțelor asupra statului, precum și că măsura contestată este disproporționată, invocându-se, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din Cauza Ambruosi împotriva Italiei, invocată și în Decizia Curții nr. 432 din 7 aprilie 2011. De asemenea, invocă și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului Burdov împotriva Rusiei, potrivit căreia neexecutarea hotărârii judecătorești prin care se dă naștere unei creanțe constituie o încălcare a dreptului de proprietate ocrotit de Convenție. 15. Totodată, se mai arată că prin aplicarea prevederilor criticate și în cazul salariilor magistraților, soluție prin care se derogă de la prevederile cuprinse în Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, se încalcă art. 1 alin. (4) și (5) și art. 73 și 76 din Constituție. Astfel, Guvernul nu trebuie să reglementeze în materia statutului magistraților, inclusiv în ceea ce privește salarizarea acestora, deoarece doar Parlamentul, prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) și art. 125 alin. (2) din Constituție, o poate face. În susținere este invocată Decizia Curții nr. 474 din 28 iunie 2016. Se arată că s-au încălcat normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece prin ordonanță de urgență s-au anulat dispozițiile relevante din Legea nr. 303/2004, lege organică, potrivit căreia drepturile salariale de la nivelul lunii decembrie 2017 nu puteau fi diminuate decât în condițiile acesteia, iar stabilirea regulilor de salarizare se putea efectua doar printr-o lege specială care viza doar categoria magistraților.16. În final, se mai arată că se încalcă și art. 17 din Convenție, deoarece nu există niciun motiv real sau serios pentru lipsirea de efecte a hotărârilor judecătorești. 17. Judecătoria Bârlad apreciază că excepția este neîntemeiată.18. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 464D/2022, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu își exprimă opinia cu privire la temeinicia excepției.19. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă, în Dosarul 1.727D/2022, apreciază că excepția este neîntemeiată.20. Judecătoria Iași - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.21. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul conținut: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019–31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).25. Se apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 referitor la statul român, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la liberul acces la justiție, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 73 referitor la categoriile de legi, art. 76 referitor la adoptarea legilor și a hotărârilor și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, precum și art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 14 referitor la interzicerea discriminării și art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție referitor la protecția proprietății, art. 1 din Protocolul nr. 12 referitor la interzicerea generală a discriminării la Convenție, precum și art. 20 referitor la egalitatea în fața legii și art. 21 referitor la nediscriminare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a validat, printr-o jurisprudență constantă, de exemplu, Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, practica legislativă de adoptare a unor reglementări, de exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, care au prevăzut eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar. În esență, Curtea a reținut că acestea au în vedere rezolvarea unei situații extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar și derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătorești. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilității economice a țării - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situația de excepție pe care o reprezintă, pe de o parte, proporția deosebit de semnificativă a creanțelor astfel acumulate împotriva statului și, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în contextul de criză economică națională și internațională.27. De asemenea, Curtea a statuat că statul ca debitor nu și-a arogat mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești, în condițiile în care măsura contestată urmărește un scop legitim - asigurarea stabilității economice a țării - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. În aceste condiții, Curtea a constatat că situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic (a se vedea paragraful 23 al Deciziei nr. 365 din 16 iunie 2020, precitată). 28. În mod similar și critica din prezenta cauză raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție și-a găsit deja un răspuns în jurisprudența Curții, de exemplu, în paragraful 24 al deciziei anterior citate, în care s-a reținut că nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Deși autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenție; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.29. În continuare, cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, rămân pe deplin relevante cele reținute în Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, paragraful 25, prin care Curtea a admis că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție și că neexecutarea plății într-un termen rezonabil constituie deci o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca și faptul că lipsa de lichidități nu poate justifica un asemenea comportament (Hotărârea din 19 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Ambruosi împotriva Italiei, paragrafele 28-34, Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41). Însă Guvernul, prin adoptarea tipului de reglementare criticat și în prezenta cauză, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora, măsura fiind, mai degrabă, una de garantare a dreptului de proprietate privată.30. Având în vedere caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, instanța constituțională apreciază că, în mod necesar, reiese că și critica potrivit căreia Guvernul a încălcat atribuțiile puterii judecătorești este neîntemeiată. Astfel, câtă vreme Curtea a admis că practica statală de eșalonare a plăților constatate prin hotărâri judecătorești este legitimă din punctul de vedere al prevederilor constituționale care garantează dreptul de proprietate privată și egalitatea în drepturi, nu i se poate imputa Guvernului o intruziune contrară art. 1 alin. (4) din Constituție în exercitarea puterii judecătorești. 31. În sfârșit, cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la pretinsa încălcare de către Guvern a obligației de a nu reglementa în materia salarizării magistraților, care, în opinia autorilor, poate fi reglementată exclusiv de către Parlament, prin lege organică, Curtea apreciază că acestea trebuie să fie respinse deoarece, potrivit art. 115 din Constituție, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență în domenii care constituie obiectul legilor organice.32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprundenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei anterior menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adina Codreanu-Bălănescu în Dosarul nr. 6.686/189/2020 al Judecătoriei Bârlad, de Istvan Peter Gerenyi și de Ramona Ionela Reznic în dosarele nr. 15.128/302/2021 și nr. 6.191/302/2022 ale Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și de Daniel Ștefan Simion în Dosarul nr. 5.538/245/2022 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și constată că dispozițiile 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Bârlad, Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și Judecătoriei Iași - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 martie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
------