DECIZIA nr. 128 din 14 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "alte instituţii de spectacole sau concerte" cuprinse la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Patricia-Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a grilei de salarizare la care face trimitere art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, și anume a grilei cuprinse la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Jakab Marton, Mihaly Dominic, Pojar Niculae, Chirilă Hajnalka, Grigorescu Jean, Bartalis Csaba Geza, Ionescu Paul, Sămean Adrian, Pleșca Vitalie, Ploscar Valer și Moldovan Ana Maria în Dosarul nr. 4.939/62/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.819D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât, prin Decizia nr. 413 din 10 iunie 2021, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 10 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.939/62/2014, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a grilei de salarizare la care face trimitere art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, și anume a grilei cuprinse la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Jakab Marton, Mihaly Dominic, Pojar Niculae, Chirilă Hajnalka, Grigorescu Jean, Bartalis Csaba Geza, Ionescu Paul, Sămean Adrian, Pleșca Vitalie, Ploscar Valer și Moldovan Ana Maria întro cauză având ca obiect soluționarea unui conflict de muncă aflat în etapa procesuală a apelului.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt discriminatorii, instituind o salarizare diferită, mai puțin favorabilă pentru persoanele încadrate în ipoteza prevederilor pct. II din capitolul I al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 în raport cu persoanele încadrate în ipoteza prevederilor pct. I din același capitol din anexă. Se arată că cele două categorii de persoane se află în situații similare și/sau comparabile, neexistând nicio justificare obiectivă și rezonabilă pentru diferența de tratament juridic.6. Se susține și că în cazul personalului din alte instituții înființate potrivit aceluiași act normativ și în aceleași condiții ca instituția în care lucrează autorii excepției s-au aplicat dispozițiile pct. I din capitolul I al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017.7. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 privitor la salarizarea egală a personalului care lucrează în aceleași condiții.8. Se mai susține că prevederile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu clarifică diferența dintre instituțiile încadrate la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, la care se referă sintagma „și alte instituții de spectacole sau concerte“, și cele care se încadrează în ipoteza pct. II din același capitol din anexă, care se referă la „alte instituții de spectacole și concerte“. De asemenea, nu este indicat niciun act normativ prin care se face această deosebire.9. Autorii excepției arată că, în speță, din cauza caracterului lipsit de precizie și claritate al normelor criticate, aplicarea dispozițiilor legale criticate este deficitară, cu consecința prejudicierii drepturilor lor.10. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că diferențierile în funcție de instituțiile în care salariații își desfășoară activitatea au o justificare determinată de calificarea acestor instituții ca fiind „instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională“, respectiv „alte instituții de specialitate sau concerte“.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile cuprinse în grila de salarizare la care face trimitere art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, și anume grila cuprinsă la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Din analiza considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează, în esență, sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“. Această sintagmă este prevăzută atât la pct. I - Instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, instituții de spectacole la care spectacolele se desfășoară preponderent în limba unei minorități, din cadrul filarmonicilor, opere, teatre, teatre lirice sau muzicale, centre naționale de cultură/artă națională, Corul Național de Cameră Madrigal - Marin Constantin, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, precum și instituții de spectacole sau concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului București și din alte instituții de spectacole sau concerte, cât și la pct. II - Alte instituții de spectacole sau concerte din capitolul I - Salarii de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională din anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare „Cultură“ Unități de cultură la Legea-cadru nr. 153/2017. În consecință, având în vedere finalitatea controlului de constituționalitate, Curtea reține ca obiect al excepției sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017.15. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetățeni și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum și dispozițiilor internaționale referitoare la egalitatea în fața legii și interzicerea discriminării cuprinse în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și art. 2 paragraful 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare similară. Prin Decizia nr. 413 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 12 iulie 2021, Curtea s-a pronunțat în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate.17. Pentru a decide astfel, Curtea a reținut, în esență, că opțiunea legiuitorului este aceea de a stabili categorii distincte de personal din sectorul bugetar angajat în instituțiile de spectacole și concerte, în privința cărora regulile de salarizare să fie diferite. A apreciat că instituirea unor diferențe de reglementare privind salarizarea personalului care se află în situații obiectiv diferite se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului și nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări contrare art. 16 din Constituție. Însă opțiunea obiectiv justificată a legiuitorului trebuie să fie transpusă în norme clare, precise și previzibile.18. Or, Curtea a constatat că sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, care reprezintă o reglementare identică celei cuprinse la pct. II al capitolului I din aceeași anexă, încalcă exigențele de calitate a legii, deoarece are un conținut echivoc, confuz, ceea ce face ca norma să fie lipsită de claritate și previzibilitate. Astfel, prin sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“, reglementată în partea finală a pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, se instituie un evident paralelism legislativ în raport cu dispozițiile cuprinse la pct. II al capitolului I din anexa nr. III la aceeași lege-cadru. Semnificația sintagmei „alte instituții de spectacole sau concerte“ din cuprinsul pct. I apare ca fiind dificil de înțeles, în condițiile în care ambele puncte, I și II, care conțin aceeași sintagmă, se circumscriu capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, care se referă la salarii de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională. În consecință, reglementarea de la pct. I apare ca redundantă, nefiind posibilă realizarea unei distincții față de reglementarea de la pct. II.19. Prin urmare, Curtea a reținut că sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa privitoare la calitatea legii, destinatarii normei neavând posibilitatea obiectivă de a-și adapta conduita la ipoteza normei juridice analizate.20. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora nu pot face obiectul excepției de neconstituționalitate prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, precum și data la care a fost sesizată Curtea Constituțională în prezenta cauză, raportat la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 413 din 10 iunie 2021, excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinse la pct. I al capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Jakab Marton, Mihaly Dominic, Pojar Niculae, Chirilă Hajnalka, Grigorescu Jean, Bartalis Csaba Geza, Ionescu Paul, Sămean Adrian, Pleșca Vitalie, Ploscar Valer și Moldovan Ana Maria în Dosarul nr. 4.939/62/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 martie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
-----