DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Cosmin-Marian Văduva	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Dumitra Brun în Dosarul nr. 4.668/118/2022 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.425D/2023.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.592D/2023, nr. 2.644D/2023, nr. 2.896D/2023, nr. 2.897D/2023, nr. 2.898D/2023, nr. 2.962D/2023, nr. 3.017D/2023, nr. 3.106D/2023, nr. 3.595D/2023, nr. 3.596D/2023, nr. 3.597D/2023, nr. 3.645D/2023, nr. 29D/2024, nr. 422D/2024, nr. 493D/2024, nr. 494D/2024, nr. 515D/2024, nr. 1.307D/2024 și nr. 1.370D/2024, având obiect identic al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Maria Cherecheș, Constantin Mușat, Nelio Duțu, Vasile Neacșu, Ion Cinaru, Vasile Roman, Carmen-Rodica Picior, Maria Pisică, Florica Avasilichioae, Nicu Bursuc, Milica Bogatie, Ștefan Ionescu, Nicolae Vereș, Mohmin Beșir, Iolanda Felicia Teodoru, Aurel Tărcatu, Doru-Teodor Ficuț, Genol Veli și Florică Druche în dosarele nr. 6.284/118/2022, nr. 4.494/118/2022, nr. 5.086/118/2022, nr. 88/118/2023, nr. 251/118/2023, nr. 5.709/118/2022, nr. 7.004/118/2022, nr. 8.583/118/2022, nr. 5.706/118/2022, nr. 8.137/118/2022, nr. 7.326/118/2022, nr. 6.731/118/2022, nr. 6.675/118/2021, nr. 663/118/2023, nr. 2.030/118/2023, nr. 22/118/2023, nr. 3.356/118/2023, nr. 1.148/118/2023 și nr. 3.678/118/2023 ale Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.592D/2023, nr. 2.644D/2023, nr. 2.896D/2023, nr. 2.897D/2023, nr. 2.898D/2023, nr. 2.962D/2023, nr. 3.017D/2023, nr. 3.106D/2023, nr. 3.595D/2023, nr. 3.596D/2023, nr. 3.597D/2023, nr. 3.645D/2023, nr. 29D/2024, nr. 422D/2024, nr. 493D/2024, nr. 494D/2024, nr. 515D/2024, nr. 1.307D/2024 și nr. 1.370D/2024 la Dosarul nr. 2.425D/2023, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că prevederile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au creat un remediu suplimentar pentru situația în care se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite. Termenul general de prescripție instituit de prevederile criticate nu este contrar textelor constituționale invocate, fiind, totodată, o garanție a securității raporturilor juridice. 7. Mai departe, precizează că situația reglementată la art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010 vizează erori de calcul, fiind diferită de cea reglementată la art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel încât tratamentul juridic diferențiat al acestora este justificat.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 20 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.668/118/2022, prin Decizia civilă nr. 490/AS din 8 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 6.284/118/2022, precum și prin încheierile din 5 octombrie 2023, 25 octombrie 2023, 17 octombrie 2023, 18 octombrie 2023, 1 noiembrie 2023, 20 noiembrie 2023, 13 noiembrie 2023, 6 decembrie 2023, 3 octombrie 2023, 17 ianuarie 2024, 29 ianuarie 2024, 10 ianuarie 2024, 19 martie 2024 și 2 aprilie 2024, pronunțate în dosarele nr. 4.494/118/2022, nr. 5.086/118/2022, nr. 88/118/2023, nr. 251/118/2023, nr. 5.709/118/2022, nr. 7.004/118/2022, nr. 8.583/118/2022, nr. 5.706/118/2022, nr. 8.137/118/2022, nr. 7.326/118/2022, nr. 6.731/118/2022, nr. 6.675/118/2021, nr. 663/118/2023, nr. 2.030/118/2023, nr. 22/118/2023, nr. 3.356/118/2023, nr. 1.148/118/2023 și nr. 3.678/118/2023, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Dumitra Brun, Maria Cherecheș, Constantin Mușat, Nelio Duțu, Vasile Neacșu, Ion Cinaru, Vasile Roman, Carmen-Rodica Picior, Maria Pisică, Florica Avasilichioae, Nicu Bursuc, Milica Bogatie, Ștefan Ionescu, Nicolae Vereș, Mohmin Beșir, Iolanda Felicia Teodoru, Aurel Tărcatu, Doru-Teodor Ficuț, Genol Veli și Florică Druche în cauze având ca obiect revizuirea drepturilor de pensie. 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că instituirea termenului general de prescripție de 3 ani în care pensionarul poate cere revizuirea cuantumului pensiei, ca urmare a unei erori de calcul a casei teritoriale de pensii, este incorectă și contravine principiului contributivității instituit chiar de Legea nr. 263/2010. Contribuțiile realizate de către asigurat trebuie să fie valorificate în mod complet la stabilirea pensiei, inclusiv prin remediul revizuirii. Dar, arată autorii prezentei excepții, prin stabilirea unui termen de prescripție această valorificare este interzisă și este chiar contrară înseși ideii de revizuire.10. Autorii excepției solicită, în esență, Curții Constituționale să impună legiuitorului să instituie soluția legislativă reglementată în art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010, care stabilește situațiile de excepție în care se poate revizui pensia fără condiționarea prescripției, și pentru situația-tip reglementată de prevederile alin. (2) al art. 107 din Legea nr. 263/2010. Cu alte cuvinte, legiuitorul ar trebui să generalizeze situația actuală de excepție de la regulă prevăzută de art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010.11. În sprijinul argumentației lor, autorii invocă jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 2015 pronunțată în Cauza Barbara Saj împotriva Poloniei, precum și jurisprudența instanțelor judecătorești, de exemplu, Decizia nr. 70 din 11 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și chiar și decizii de speță. Erorile de calcul ale unei autorități publice, în cauză casa teritorială de pensii, nu pot fi transformate în veritabile sancțiuni, prin intermediul prescripției, ale pensionarului. Astfel de efecte sunt contrare ideii de recunoaștere prin lege a dreptului la pensie, precum și celei a statului de drept. 12. Soluția legislativă criticată este contrară Hotărârii din 7 februarie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ana Maria Frimu și alții împotriva României, potrivit căreia plata contribuțiilor sociale reprezintă garanția plății drepturilor de securitate socială. Or, sugerează autorii excepției, prin instituirea prescripției dreptului de a cere revizuirea cuantumului pensiei calculat greșit de către autoritatea administrativă, dreptul la pensie devine doar principial, iar această garanție rămâne iluzorie. 13. În continuare, autorii argumentează că pensionarii care nu au solicitat revizuirea pensiei în termenul de 3 ani sunt discriminați față de cei care au făcut-o în acest termen, deoarece condițiile obiective de muncă sunt identice. În sprijin este invocată jurisprudența Curții Constituționale referitoare la remediile pentru înlăturarea discriminării sau, după caz, a privilegiilor interzise de art. 16 din Constituție, de exemplu, Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014. 14. Autorii mai susțin că, din cauza soluției instituite de art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, prevederile alin. (2^1) al aceluiași articol au ajuns să nu fie niciodată efective. 15. Conform art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică o singură dată, respectiv la înscrierea inițială la pensie. Cum drepturile câștigate - grupa de muncă intră în baza de calcul al pensiei, iar după determinarea punctajului mediu anual se aplică indicele de corecție, o singură dată, la ieșirea la pensie, revizuirea punctajului, ca moment temporal, trebuie să se realizeze în raport cu această dată, chiar dacă diferențele dintre pensia cuvenită conform revizuirii și pensia efectiv acordată se acordă în limita a 3 ani anteriori formulării cererii prealabile de revizuire. Relevanța corectării de la început (data pensionării) a punctajului mediu anual este dată de modul de stabilire a punctajului și de importanța financiară pe care o are punctajul inițial, care trebuie să fie cât mai complet determinat, întrucât doar la acest moment temporal se aplică indicele de corecție, iar ulterior doar se mai adaugă drepturi la formula de calcul inițială și nu se mai poate corecta baza de calcul. Cum toate aceste drepturi sunt, din punct de vedere temporal, achitate anterior datei de 1 aprilie 2001, se apreciază că, la momentul deschiderii dreptului la pensie, pensionarul trebuie să beneficieze de un calcul cât mai fidel al bazei sale de contribuție și nu poate fi ținut responsabil pe toată durata vieții pentru inexactitățile adeverințelor emise de foștii angajatori.16. Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, în dosarele nr. 29D/2024, nr. 1.307D/2024 și nr. 1.370D/2024, apreciază că excepția este întemeiată, deoarece legiuitorul nu a oferit justificarea pentru care a diferențiat între situațiile cărora li se aplică prevederile alin. (2^1) al art. 107 din Legea nr. 263/2010 și cele cărora li se aplică prescripția. 17. Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, în celelalte dosare, apreciază că excepția este neîntemeiată. 18. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.“22. Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 107 din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire“.23. Începând cu data de 1 septembrie 2024, Legea nr. 263/2010 a ieșit din vigoare. Dar, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea este competentă să examineze constituționalitatea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.24. Se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 referitor la dreptul la pensie și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți din Constituție.25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că este necesară reiterarea jurisprudenței sale referitoare, pe de o parte, la interpretarea dispozițiilor criticate și, pe de altă parte, la validitatea din punct de vedere constituțional a instituției prescripției.26. Astfel, cu privire la primul aspect, Curtea, în Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, precum și în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, paragrafele 22-24, a interpretat dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 și a statuat că acestea prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii ori la cererea pensionarului, în situația în care se constată o diferență între cuantumul stabilit al pensiei și ceea ce s-ar cuveni potrivit dispozițiilor legale. De asemenea, a arătat Curtea în decizia precitată, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferențe între cuantumul stabilit al pensiei și cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei. Obligația restituirii sumelor încasate necuvenit reprezintă o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil. Art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci și pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată, astfel că poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie.
*) Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 22 mai 2025.27. Curtea a mai arătat că posibilitatea recuperării sumelor încasate necuvenit, chiar și a celor obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, a fost prevăzută și în legislația anterioară, atât în art. 89 și 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cât și în art. 84 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.28. În sfârșit, Curtea a amintit că procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 este distinctă de procedura de recalculare prevăzută de art. 107 alin. (3)-(5), deoarece această din urmă procedură vizează situația în care, ulterior pensionării, survin evenimente care impun reconsiderarea cuantumului pensiei. 29. Cu referire la al doilea aspect, în Decizia nr. 333 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1230 din 6 decembrie 2024, și în Decizia nr. 513 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 23 februarie 2024, Curtea a statuat că instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care aceasta își produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiție, finalitatea acestora fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. 30. Curtea a arătat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având drept consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire în egală măsură. 31. Curtea Constituțională a amintit și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, paragrafele 92 și 93, în care s-a reținut că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerință ilegală în privința exercițiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut“ și că „acesta poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție“.32. Distinct de cele anterior reținute în jurisprudența sa și care sunt pe deplin aplicabile și respingerea criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea mai observă cele ce urmează.33. Sensul principiului contributivității, așa cum este consacrat expres în Legea nr. 263/2010 și implicit în art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție referitor la dreptul la pensie al cetățenilor, nu este acela că asiguratul va trebui să valorifice, la momentul pensionării, contribuțiile sale de asigurări sociale fără nicio condiționare temporală. Câtă vreme statul este cel care impune în mod obligatoriu asigurarea cetățenilor, este îndreptățit să și organizeze, evident cu respectarea art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție, procedura efectivă de valorificare a contribuțiilor și de exercitare a dreptului la pensie. 34. Autorii sunt îndreptățiți să afirme că, în principiu, prevederile criticate le impun o conduită - de a cere valorificarea unui drept într-un anumit termen - care survine nu ca urmare a unei erori comise de ei înșiși, ci ca urmare a unei erori a unor autorități administrative, precum și ca urmare a inexactităților adeverințelor emise de foștii angajatori. Cu toate acestea, norma criticată nu este arbitrară, nu impune pentru cei vizați o conduită foarte greu de îndeplinit, ci un minim de diligență și atenție, și anume ca, într-un termen care este cel general admis de ordinea de drept - 3 ani - să solicite autorității administrative revizuirea calculului pensiei. În foarte multe cazuri, ordinea de drept este, în mod necesar, silită să armonizeze interese sociale și individuale contrare. În cauză, norma criticată armonizează, pe de o parte, dreptul la pensie și principiul contributivității pe care este fundamentat și, pe de altă parte, un sistem de asigurări sociale organizat de stat a cărui operativitate este în mod esențial legată de instituirea unor termene, cum este și cel de prescripție criticat.35. Critica raportată la pretinsa discriminare față de pensionarii care au solicitat revizuirea în termenul de prescripție de 3 ani este vădit neîntemeiată, deoarece tinde să demonstreze tocmai caracterul rezonabil al acestuia, de vreme ce, prin ipoteză, unii dintre pensionari l-au respectat. 36. În sfârșit, cu referire la critica potrivit căreia instituirea termenului de prescripție face imposibilă aplicarea efectivă a prevederilor art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263//2010, potrivit căruia „Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă“, autorii nu disting între situațiile diferite cărora le sunt aplicabile prevederile alin. (1) și, respectiv, ale alin. (2^1) din conținutul art. 107 al Legii nr. 263/2010. Astfel, potrivit art. 107 alin. (1), „În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire“. Acest text reprezintă categoria generală a erorilor care pot fi comise în procesul de calculare a pensiilor. În schimb, tipurile de erori vizate de art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010 reprezintă o categorie precisă - redactare, omisiuni sau mențiuni greșite - de erori care nu sunt comparabile, ca dificultate de remediere și ca importanță, cu cele prin care autoritatea administrativă poate, de exemplu, să aplice în mod greșit legea materială la situația de fapt a pensionarului. Prin înlăturarea prescripției doar în situația revizuirii în caz de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite nu se aduce aceeași atingere operativității modului de administrare a sistemului public care s-ar aduce în cazul în care însăși modalitatea de aplicare a dreptului la situația de fapt poate fi supusă revizuirii în mod necondiționat.37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitra Brun, Maria Cherecheș, Constantin Mușat, Nelio Duțu, Vasile Neacșu, Ion Cinaru, Vasile Roman, Carmen-Rodica Picior, Maria Pisică, Florica Avasilichioae, Nicu Bursuc, Milica Bogatie, Ștefan Ionescu, Nicolae Vereș, Mohmin Beșir, Iolanda Felicia Teodoru, Aurel Tărcatu, Doru-Teodor Ficuț, Genol Veli și Florică Druche în dosarele nr. 4.668/118/2022, nr. 6.284/118/2022, nr. 4.494/118/2022, nr. 5.086/118/2022, nr. 88/118/2023, nr. 251/118/2023, nr. 5.709/118/2022, nr. 7.004/118/2022, nr. 8.583/118/2022, nr. 5.706/118/2022, nr. 8.137/118/2022, nr. 7.326/118/2022, nr. 6.731/118/2022, nr. 6.675/118/2021, nr. 663/118/2023, nr. 2.030/118/2023, nr. 22/118/2023, nr. 3.356/118/2023, nr. 1.148/118/2023 și nr. 3.678/118/2023 ale Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
------