DECIZIA nr. 64 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 şi ale art. 123 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, republicată

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Ionița Cochințu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 84 și ale art. 106 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, excepție ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 30.936/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 324D/2020.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus o cerere de renunțare la judecata acesteia. 4. Curtea pune în discuție cererea formulată de autorul excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere dispozițiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și faptul că excepția de neconstituționalitate este de ordine publică. Deliberând, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la (…) stingerea procesului (…)“, Curtea respinge cererea de renunțare a soluționării excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aceasta este de ordine publică.5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, întrucât nu sunt încălcate prevederile constituționale ce reglementează principiul egalității și dreptul de proprietate privată, normele criticate aplicându-se deopotrivă tuturor celor ce intră sub incidența ipotezei reglementate de acestea. Cele două piețe puse în discuție au regimuri diferite și, prin urmare, de aceea sunt și reglementate diferit, neputându-se reține nici că, din cauza modului lipsit de diligență în care ar putea acționa membrii aleși, s-ar încălca dreptul de proprietate, întrucât autorul excepției învederează anumite situații ipotetice care ar putea apărea în practică.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 30.936/3/2018, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 84 și ale art. 106 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, excepție ridicată de Gelu Manea într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 24/2017.7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate stabilesc faptul că numai membrii consiliului de administrație al entităților ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționarea pe o piață reglementată pot fi aleși prin metoda votului cumulativ, iar în cazul în care această metodă nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acționar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanță convocarea de îndată a unei adunări generale a acționarilor. Astfel, exercitarea dreptului de vot cumulativ și convocarea adunării generale a acționarilor pentru exercitarea acestui vot, în condițiile legii, se fac numai în cazul unui acționar semnificativ la o societate admisă la tranzacționare pe o piață reglementată, iar nu și în cazul unui acționar semnificativ la o societate ale cărei valori mobiliare se tranzacționează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare sau sistem organizat de tranzacționare. Or, acest aspect conduce la încălcarea principiului egalității, coroborat cu principiul ocrotirii, în mod egal, a dreptului de proprietate privată, în funcție de calitatea societății emitente de acțiuni și de piața de capital pe care sunt tranzacționate acțiunile societăților emitente [(i) tranzacționare pe o piață reglementată sau (ii) în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare ori sistem organizat de tranzacționare], deși în discuție este același drept de proprietate asupra acțiunilor. Prin metoda votului cumulativ se asigură posibilitatea reprezentării acționarilor minoritari (semnificativi) în organul de supraveghere al societății și a ocrotirii dreptului de proprietate asupra acțiunilor. În mod contrar, aceștia urmează să suporte acțiunile unor administratori nediligenți sau în relații de interese cu acționarul majoritar (spre exemplu, devalorizarea acțiunilor, diminuarea dividendelor, diminuarea valorii bunurilor societății etc.). În acest context este învederată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, cu referire la capitalul social, la acțiunile deținute la o societate și valoarea economică și de bunuri a acestora, ce implică și dreptul de vot și dreptul de a influența societatea (Hotărârea din 6 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, paragraful 92).8. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile legale criticate fiind constituționale.9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 84 și ale art. 106 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 29 martie 2017. Ulterior încheierii de sesizare, Legea nr. 24/2017 a fost modificată și completată prin art. I și art. II din Legea nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2.402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 648/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 29 iulie 2020, iar în temeiul art. III din acest act normativ, Legea nr. 24/2017 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 10 august 2021, dându-se textelor o nouă numerotare, soluțiile legislative criticate regăsindu-se în prezent la art. 85 și la art. 123 din aceasta. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la republicarea actelor normative și la preluarea soluției legislative în cuprinsul altor articole, instanța de contencios constituțional reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 85 și ale art. 123 din Legea nr. 24/2017, republicată, care au următorul cuprins: – Art. 85:(1) Membrii consiliului de administrație al emitenților ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată pot fi aleși prin metoda votului cumulativ. La cererea unui acționar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se face în mod obligatoriu.(2) În cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acționar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanță convocarea de îndată a unei adunări generale a acționarilor.(3) Administrarea unui emitent la care se aplică metoda votului cumulativ se realizează de către un consiliu de administrație format din cel puțin 5 membri. Nicio prevedere a actelor constitutive ale emitenților ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată nu poate anula, modifica sau restrânge dreptul acționarilor de a solicita și obține aplicarea metodei votului cumulativ în condițiile prezentei legi și ale reglementărilor emise de A.S.F. în aplicarea acesteia. Orice prevedere din actul constitutiv care are ca scop sau ca efect restrângerea dreptului acționarilor de a cere, în condițiile legii, aplicarea metodei votului cumulativ pentru numirea administratorilor este considerată nescrisă.(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situația în care emitentul este administrat în sistem dualist.(5) A.S.F. emite reglementări privind aplicarea metodei votului cumulativ.;– Art. 123: „Prevederile art. 48 alin. (2)-(4), art. 64, art. 71-78, art. 79 alin. (1), art. 80 alin. (1) și (2), art. 86-92, art. 105 și art. 110-115 și art. 116 alin. (1)-(3), (5) și (6) se aplică în mod corespunzător și în cazul emitenților ale căror valori mobiliare se tranzacționează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare sau sistem organizat de tranzacționare, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (5).“13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi și ale art. 44 alin. (1) privind ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate. De asemenea, este menționat art. 1 cu privire la respectarea dreptului de proprietate din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 85 (art. 84 în forma anterioară republicării) din Legea nr. 24/2017 fac parte din titlul III: Emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, capitolul V: Dispoziții speciale privind evenimentele corporative ale emitenților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor și implicarea pe termen lung a acestora în cadrul acestor emitenți, secțiunea 1: Dispoziții privind evenimente corporative ale emitenților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și stabilesc, în esență: (i) procedura alegerii membrilor consiliului de administrație al emitenților ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aceștia putând fi aleși prin metoda votului cumulativ - la solicitarea unui acționar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se face în mod obligatoriu, iar în cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acționar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanță convocarea de îndată a unei adunări generale a acționarilor; (ii) procedura alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situația în care emitentul este administrat în sistem dualist, fiind aplicabil același sistem de vot ca cel antereferit. De asemenea, dispozițiile art. 123 (art. 106 în forma anterioară republicării) din Legea nr. 24/2017 fac parte din titlul IV: Emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare sau sunt tranzacționale în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare sau sistem organizat de tranzacționare, capitolul III: Informarea periodică și continuă și, în virtutea acestei obligații de informare periodică și continuă, dispozițiile art. 122 stabilesc faptul că emitenții sunt obligați să se înregistreze la Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) și să ridice certificatul emis ce atestă înregistrarea valorilor mobiliare, să respecte cerințele de raportare stabilite prin reglementările A.S.F., precum și pe cele ale operatorului sistemelor de tranzacționare pe care se tranzacționează valorile mobiliare emise de aceștia, art. 123 stabilind, prin trimitere, faptul că, în această procedură, anumite prevederi cuprinse în titlul III care reglementează emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată [art. 48 alin. (2)-(4), art. 64, art. 71-78, art. 79 alin. (1), art. 80 alin. (1) și (2), art. 86-92, art. 105 și art. 110-115 și art. 116 alin. (1)-(3), (5) și (6)] se aplică în mod corespunzător și în cazul emitenților ale căror valori mobiliare se tranzacționează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare sau sistem organizat de tranzacționare, cu respectarea prevederilor legale. 15. Având în vedere aceste reglementări, autorul excepției de neconstituționalitate formulează critici de neconstituționalitate asupra textelor în discuție din perspectiva unei pretinse încălcări a principiului egalității în drepturi și a dreptului de proprietate al acționarilor minoritari, ca urmare a neincluderii în enumerarea cuprinsă la art. 123 din Legea nr. 24/2017 a prevederilor art. 85 (art. 84 în forma anterioară republicării) din aceeași lege, respectiv a excluderii metodei votului cumulativ în cazul emitenților ale căror valori mobiliare se tranzacționează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare sau sistem organizat de tranzacționare și, prin urmare, și a îndepărtării posibilității unui acționar semnificativ de a solicita în instanță convocarea de îndată a unei adunări generale a acționarilor, în cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de acesta. 16. Cu privire la sistemele de vot și categoriile de piețe și sisteme în discuție, Curtea reține că, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 28, 32 și 33 din Legea nr. 24/2017, expresiile utilizate în textele criticate - piață reglementată, sistem multilateral de tranzacționare și sistem organizat de tranzacționare - au semnificațiile prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 60, 68 și 69 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 26 iunie 2018, astfel: 60. piață reglementată - sistem multilateral, operat și/sau administrat de un operator de piață, care asigură sau facilitează reunirea, în cadrul sistemului și în conformitate cu regulile cu caracter nediscreționar ale pieței reglementate, a unor interese multiple de vânzare și cumpărare de instrumente financiare ale unor terțe părți, într-un mod care conduce la încheierea de contracte cu instrumente financiare admise la tranzacționare pe baza normelor și/sau a sistemelor sale și care este autorizat și funcționează în mod regulat și în conformitate cu titlul III: Piețe reglementate; 68. sistem multilateral de tranzacționare, denumit în continuare SMT - sistem multilateral operat de o firmă de investiții sau de un operator de piață care reunește, în cadrul sistemului și în conformitate cu regulile cu caracter nediscreționar ale sistemului, interese multiple de vânzare și cumpărare de instrumente financiare ale unor terțe părți, într-un mod care conduce la încheierea de contracte în conformitate cu titlul II: Condiții de autorizare și de funcționare; 69. sistem organizat de tranzacționare, denumit în continuare SOT - sistem multilateral care nu este o piață reglementată sau un SMT și în cadrul căruia pot interacționa multiple interese ale unor terțe părți de vânzare și cumpărare de obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate, într-un mod care conduce la încheierea de contracte în conformitate cu titlul II: Condiții de autorizare și de funcționare.17. Cu privire la art. 16 din Constituție, menționat în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reamintește jurisprudența sa, potrivit căreia respectarea principiului egalității în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiași regim juridic unor situații care, prin specificul lor, sunt diferite. Principiul egalității nu presupune uniformitate, ci stabilește ca situațiilor egale să le corespundă un tratament egal, iar în situații diferite să existe un tratament diferit. Altfel spus, principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite (Decizia nr. 565 din 31 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 18 ianuarie 2024, paragraful 18).18. Or, din evaluarea cadrului legal în materie, Curtea observă că piața reglementată și sistemul multilateral de tranzacționare, precum și sistemul organizat de tranzacționare, astfel cum s-a arătat mai sus, sunt reglementate în titluri separate în lege, având conținuturi și regimuri juridice distincte, și, prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului egalității în ceea ce privește situația emitenților ale căror valori mobiliare se tranzacționează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare sau sistem organizat de tranzacționare, prin raportare la procedura prin care se aleg membrii consiliului de administrație al emitenților ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.19. Pentru identitate de rațiune, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, în contextul menționat de autorul excepției de neconstituționalitate, mai ales că acesta aduce în discuție anumite situații ipotetice care ar putea apărea pe parcursul desfășurării activității entităților ce aplică sistemul multilateral de tranzacționare, precum și sistemul organizat de tranzacționare.20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 30.936/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și constată că dispozițiile art. 85 și ale art. 123 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
------