LEGELAZI.ROLegislația actuală din România
DECIZIE

DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

Emitent
Curtea Constituțională
Publicat
Monitorul Oficial nr. 704 din 29 iulie 2025
Data publicării
29.07.2025
Vigoare
29 iulie 2025


Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Antoanella-Beatrice Chirteș-Alexandru și Răzvan Ciprian Chirteș-Alexandru în Dosarul nr. 21.396/212/2018 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 170D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate vizează dreptul creditorului de a contesta notificarea formulată de către debitor, prin care acesta dorește să îi transmită în proprietate bunul cu care a garantat, și sunt norme de procedură care instituie un control al instanței judecătorești asupra procedurii dării în plată.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4. Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21.396/212/2018, Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția a fost ridicată de Antoanella-Beatrice Chirteș-Alexandru și Răzvan Ciprian Chirteș-Alexandru în calea de atac a apelului formulat într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în temeiul Legii nr. 77/2016 de către creditor.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dreptul acordat de legiuitor creditorului de a contesta și de a cere instanței de judecată anularea notificării și repunerea părților în situația anterioară, în condițiile în care notificarea vizează dreptul proprietarului unui imobil de a transmite dreptul său de proprietate, fie chiar și forțat către creditor, încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție. Legea nr. 77/2016 permite debitorului împovărat să apeleze la prevederile sale și să ceară transmiterea dreptului de proprietate către creditor în mod direct, pentru a nu duce la o pauperizare totală a debitorului, care este lipsit de principalul său bun și care este, de regulă, executat silit în continuare până la acoperirea creanței.6. Se mai susține, plecând de la situația de fapt din dosarul în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, că legea nu face o distincție clară între darea în plată față de creditorul inițial (care a contractat și un contract de ipotecă asumându-și implicit și preluarea bunului) și darea în plată în raport cu un creditor cesionar al creanței urmărite.7. În final, se apreciază că posibilitatea creditorului cesionar de a contesta condițiile de valabilitate ale notificării reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate al debitorului, drept ocrotit de art. 44 din Constituție.8. Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale contestate nu contravin art. 44 din Constituție, în măsură în care, chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are ca efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România. De asemenea, verificând dispozițiile supuse controlului de constituționalitate, în ansamblul normelor ce reglementează desfășurarea procesului civil și prin raportare la drepturile și libertățile fundamentale garantate atât la nivel constituțional, dar și convențional, instanța apreciază că acestea respectă cerința conformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, potrivit cărora: „În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.“13. Autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, fiind sesizată de creditori, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională, iar prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii.15. În această situație, trebuie verificată prioritar îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor (...) privind neconstituționalitatea (...) unei dispoziții dintr-o lege (...) care are legătură cu soluționarea cauzei (...)“, precum și cele ale art. 29 alin. (3) din aceeași lege, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“.16. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, Curtea reține că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, decizie interpretativă, nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituțional, Curtea reține că, în analiza acestora, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 18 decembrie 2009, Decizia nr. 146 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, sau Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016, paragraful 25, și Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).17. Însă atunci când criticile de neconstituționalitate a unei norme juridice privesc un înțeles sau înțelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumția de constituționalitate și care nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia interpretativă, este evident că instanța constituțională este competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, constatând că motivarea excepției de neconstituționalitate pune în discuție și prezumția de constituționalitate a unui înțeles al dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 care nu a fost afectat în niciun fel prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea va analiza, pe fond, excepția de neconstituționalitate a acestora.18. Astfel, Curtea observă că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016 reglementează norme de procedură aflate la dispoziția creditorului în situațiile în care acesta consideră că notificarea formulată de debitor nu îndeplinește condițiile prevăzute în cuprinsul legii, mai exact instituie dreptul de contestare al creditorului, precum și termenul de contestare.19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 raportată la art. 44 din Constituție, potrivit căreia dreptul acordat de legiuitor creditorului, de a contesta și a cere instanței judecătorești anularea notificării și repunerea părților în situația anterioară, încalcă dreptul de proprietate privată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Curtea reține că Legea nr. 77/2016 reglementează posibilitatea invocării impreviziunii de către debitorul obligației de plată în legătură cu existența unui contract de credit bancar. Prin posibilitatea invocării impreviziunii, legea a conferit debitorului un mijloc de a-și apăra dreptul patrimonial în condițiile intervenirii unui risc supraadăugat în executarea contractului. În același timp, pentru a asigura un echilibru în evaluarea impreviziunii, legiuitorul a reglementat posibilitatea creditorului de a contesta intervenirea impreviziunii invocate de debitor. Ca atare, ambele părți ale contractului de credit bancar au posibilitatea de a invoca, respectiv de a contesta starea de impreviziune, ca o garanție asociată dreptului lor de proprietate privată. Astfel, în cazul în care nu există un consens între cele două părți ale contractului de credit bancar în aprecierea impreviziunii, creditorul obligației de plată are posibilitatea de a se adresa instanței judecătorești. De altfel, acesta este și sensul Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. De asemenea, Curtea reține că art. 44 din Constituție garantează și ocrotește în mod egal dreptul de proprietate privată, ceea ce înseamnă că ambele părți contractante trebuie să dispună de mijloace eficiente și echivalente în apărarea dreptului lor de proprietate. O abordare unilaterală nu face altceva decât să conducă la un dezechilibru structural privind protecția pe care statul trebuie să o acorde drepturilor de proprietate privată ale celor două părți ale contractului de credit bancar.20. Prin urmare, dreptul creditorului de a contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016 nu contravine normei constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată consacrat de art. 44 din Constituție.21. În final, cât privește susținerea potrivit căreia legea nu face o distincție clară între darea în plată față de creditorul inițial și darea în plată față de un creditor cesionar al creanței urmărite, aceasta nu poate fi reținută, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, acest act normativ se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. De altfel, prin Decizia nr. 66 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 27 mai 2022, paragraful 14, Curtea a reținut că cesiunea de creanță este o operațiune juridică care se încheie exclusiv între creditorul inițial și o altă persoană, căreia îi cedează creanța pe care o are împotriva debitorului. Obligația debitorului rămâne nealterată de actul intervenit între cedent și cesionar. El este ținut să își execute obligația, indiferent de persoana creditorului (desigur, cu excepția situației în care obligația a fost asumată intuitu personae, tocmai în considerarea calităților creditorului inițial, determinante pentru încheierea acelui contract).22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.-d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Antoanella-Beatrice Chirteș-Alexandru și Răzvan Ciprian Chirteș-Alexandru în Dosarul nr. 21.396/212/2018 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
-----