DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Daniela Ramona Marițiu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Grigore Gheorghe Bujor în Dosarul nr. 309/42/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.575D/2023.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.577D/2023, nr. 1.589D/2023, nr. 1.617D/2023, nr. 1.649D/2023, nr. 1.812D/2023, nr. 1.815D/2023, nr. 1.864D/2023, nr. 1.865D/2023, nr. 1.880D/2023, nr. 1.881D/2023, nr. 1.932D/2023 și nr. 2.028D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, precum și a dispozițiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicușor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ștefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu și de Dan Marius Stănilă în dosarele nr. 1.639/63/2023 și nr. 1.734/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Amelian Mihail în Dosarul nr. 243/88/2023 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ioan-Traian Cismaș în Dosarul nr. 55/43/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Alexa Mitică și de Mihai Curcudel în dosarele nr. 1.129/99/2023 și nr. 988/99/2023 ale Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Valerică Carp și de Gheorghe Trufașu în dosarele nr. 207/33/2023 și nr. 203/33/2023 ale Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, de Victor Florea în Dosarul nr. 781/120/2023 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Gheorghe Lupescu în Dosarul nr. 5.279/109/2022 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Nicolae Căbulea în Dosarul nr. 719/107/2023 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și de Daniel Ștefan Oghina în Dosarul nr. 305/42/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus în Dosarul nr. 1.815D/2023, prin care autorul excepției solicită judecarea în lipsă.5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.577D/2023, nr. 1.589D/2023, nr. 1.617D/2023, nr. 1.649D/2023, nr. 1.812D/2023, nr. 1.815D/2023, nr. 1.864D/2023, nr. 1.865D/2023, nr. 1.880D/2023, nr. 1.881D/2023, nr. 1.932D/2023 și nr. 2.028D/2023 la Dosarul nr. 1.575D/2023, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 138 din 19 martie 2024.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin Încheierea din 9 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.639/63/2023, și Încheierea din 15 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.734/63/2023, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, excepție ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicușor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ștefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu și de Dan Marius Stănilă cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.8. Prin Încheierea civilă din 17 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 243/88/2023, Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și a dispozițiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Amelian Mihail cu ocazia soluționării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.9. Prin Încheierea din 8 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 55/43/2023, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Ioan-Traian Cismaș cu ocazia soluționării unei cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților prin dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017“.10. Prin încheierile din 14 iunie 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.129/99/2023 și nr. 988/99/2023, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din același act normativ, excepție ridicată de Alexa Mitică și de Mihai Curcudel cu ocazia soluționării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.11. Prin Încheierea din 11 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 207/33/2023, și Încheierea din 16 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 203/33/2023, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepție ridicată de Valerică Carp și de Gheorghe Trufașu cu ocazia soluționării unor cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților prin dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017“.12. Prin Încheierea din 7 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 781/120/2023, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Victor Florea cu ocazia soluționării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.13. Prin Încheierea din 18 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.279/109/2022, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Gheorghe Lupescu cu ocazia soluționării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.14. Prin Încheierea din 22 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 719/107/2023, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Ioan Nicolae Căbulea cu ocazia soluționării unei cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamantului prin dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017“.15. Prin Încheierea din 7 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 309/42/2023, și Încheierea din 15 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 305/42/2023, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, excepție ridicată de Grigore Gheorghe Bujor și de Daniel Ștefan Oghina cu ocazia soluționării unor cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților prin dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017“.16. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepției, s-au încălcat prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție. Totodată, aceștia apreciază că plafonarea pensiei are consecințe negative asupra cuantumului acesteia, afectând dreptul constituțional la pensie, deși ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot avea consecințe negative. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016. Apreciază că plafonarea pensiei reprezintă o diminuare a pensiei militare de stat ce încalcă prevederile art. 44 din Constituție și pe cele ale art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, autorii susțin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție pentru că nu este motivată urgența măsurii criticate, precum și a art. 115 alin. (6) din Constituție pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie.17. Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Pentru a se putea ține seama de opinia Consiliului Legislativ, avizul său trebuia solicitat înainte de adoptarea actului normativ criticat, iar nu după adoptarea acestuia. Totodată, trebuia respectat termenul de 24 de ore în care trebuia exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ, în cazul ordonanțelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Invocă Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020 și Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020.18. Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012.19. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că avizul Consiliului Legislativ, chiar dacă este unul consultativ, este o chestiune care ține de constituționalitatea extrinsecă a actului normativ vizat. Invocă Decizia nr. 83 din 15 ianuarie 2009, Decizia nr. 354 din 24 septembrie 2013 și Decizia nr. 140 din 13 martie 2019. Procedura de adoptare a actului normativ criticat golește de conținut rolul constituțional pe care Consiliul Legislativ îl are, și anume cel de unificare și coordonare a întregii legislații. Curtea Constituțională asimilează lipsa avizului și situației când avizul este solicitat după adoptarea actului normativ, iar actul încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României pentru a intra în vigoare. Curtea Constituțională a subliniat importanța rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării. Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională arată că avizul trebuie obținut de la Consiliul Legislativ înainte de adoptarea actului normativ, și nu după adoptarea acestuia, neavând relevanță dacă actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României în aceeași zi sau după obținerea avizului.20. Tribunalul Iași - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.21. Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile art. 44 din Constituție, întrucât dreptul la un anumit cuantum al pensiei prevăzut printr-o prevedere legală poate fi considerat un titlu de creanță doar în condițiile în care prevederea legală este în vigoare și aplicabilă, iar nu în ipoteza în care este suspendată sau abrogată. Referitor la încălcarea art. 47 din Constituție, arată că modul de calcul al pensiei și criteriile de acordare a acesteia sunt stabilite de lege, ca și condițiile de recalculare și indexare a acesteia. Invocă Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010. Cuantumul pensiei reprezintă un bun în cazul în care acesta a devenit exigibil și prin urmare o modificare legislativă care împiedică indexarea pensiei în sensul anterior modificării prin ordonanța considerată neconstituțională nu poate fi considerată ca încălcând dispozițiile constituționale invocate. În continuare, arată că art. 53 din Constituție se referă la restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în capitolul II titlul II din Legea fundamentală, și nu la alte drepturi. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, urgența acestui act normativ este justificată de faptul că neadoptarea măsurilor propuse generează adâncirea discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, sens în care s-a urmărit respectarea, și nu încălcarea art. 16 și a art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. În ceea ce privește încălcarea rolului Consiliului Legislativ prevăzut de art. 79 din Constituție, arată că ordonanțele de urgență intră în vigoare numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, la data publicării ordonanței de urgență criticate, Consiliul Legislativ a avizat actul normativ adoptat.22. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă arată că instanța de judecată nu are atribuții legate de procedura adoptării legilor și a ordonanțelor de urgență, astfel încât urmează ca, în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională să aprecieze cu privire la susținerile reclamantului referitoare la lipsa avizului Consiliului Legislativ.23. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă obligația imperativă privind avizul Consiliului Legislativ, în acord cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și ale Legii nr. 73/1993, fiind contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 79 alin. (1) și art. 147 alin. (4). Invocă Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, conform căreia avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ.24. Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Invocă Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, apreciind că cele menționate în această decizie sunt aplicabile și în prezenta cauză.25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.26. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.28. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit dispozitivelor încheierilor de sesizare, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Având în vedere criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea apreciază că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special, precum și dispozițiile art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Dispozițiile criticate în mod punctual prevăd:– Art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)2. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»“;– Art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: (...)2. Articolul 60 va avea următorul cuprins:Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.29. Autorii excepției susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la nivelul de trai, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 115 alin. (4) și (6) referitor la adoptarea ordonanțelor de urgență și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale.30. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate invocate și în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, Decizia nr. 138 din 19 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 10 iunie 2024, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022.31. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.32. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiții, a conchis Curtea, nu se încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.33. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a reamintit că legiuitorul este autorizat/ îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.34. Cu referire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, Curtea a reținut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție ca normă de referință în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Așa fiind, întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, Curtea a reținut că art. 79 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză.35. De asemenea, întrucât în urma analizei criticilor de neconstituționalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept și nicio libertate fundamentală, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată.36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile anterior menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicușor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ștefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu și de Dan Marius Stănilă în dosarele nr. 1.639/63/2023 și nr. 1.734/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Amelian Mihail în Dosarul nr. 243/88/2023 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ioan-Traian Cismaș în Dosarul nr. 55/43/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Alexa Mitică și de Mihai Curcudel în dosarele nr. 1.129/99/2023 și nr. 988/99/2023 ale Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Valerică Carp și de Gheorghe Trufașu în dosarele nr. 207/33/2023 și nr. 203/33/2023 ale Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, de Victor Florea în Dosarul nr. 781/120/2023 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Gheorghe Lupescu în Dosarul nr. 5.279/109/2022 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Nicolae Căbulea în Dosarul nr. 719/107/2023 al Tribunalului Alba - Secția I civilă, de Grigore Gheorghe Bujor și de Daniel Ștefan Oghina în dosarele nr. 309/42/2023 și nr. 305/42/2023 ale Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din această ordonanță de urgență, în special, precum și dispozițiile art. 84 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Iași - Secția I civilă, Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Alba - Secția I civilă, Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
----