DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Valentina Bărbățeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepție ridicată de Daniel Pițurlea și Violeta Pițurlea în Dosarul nr. 11.137/3/2019 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.058D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că în cauză se critică modul în care instanța de judecată a aplicat dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Sentința civilă nr. 460 din 12 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 11.137/3/2019, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepție ridicată de Daniel Pițurlea și Violeta Pițurlea într-o cauză având ca obiect cererea de obligare a statului român, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în calitate de expropriator, la plata către reclamanții expropriați a despăgubirilor reprezentând prejudiciul constând în lipsa de folosință a despăgubirilor acordate pentru imobilele expropriate. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, deși despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului plus prejudiciul produs, totuși, instanțele judecătorești și autoritățile care efectuează exproprierea înțeleg normele legale criticate în mod diferit, ceea ce înseamnă că, din perspectiva art. 1 din Constituție, acestea nu sunt suficient de clare și precise, fiind generatoare de prejudicii. Potrivit art. 44 alin. (3) din Constituție, despăgubirea trebuie să fie dreaptă și prealabilă, dar instanța de apel a aplicat greșit și abuziv legea specială referitoare la expropriere cu privire la persoanele expropriate prin hotărârea contestată. Procedând contrar prevederilor constituționale, ostil și ostentativ discriminatoriu, reprezentanții expropriatorului au emis o decizie de expropriere neconstituțională, iar instanțele care au refuzat acoperirea prejudiciului integral, nu doar valoarea reală a imobilului expropriat, încălcându-se astfel dispozițiile din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care protejează dreptul de proprietate privată.6. Autorii excepției arată că, în speță, despăgubirea pentru imobilul expropriat în anul 2008 nu a fost nici justă și nici prealabilă. Acordarea de despăgubiri prin hotărâre judecătorească abia în anul 2018, într-un cuantum mai apropiat de realitate, denotă caracterul abuziv al procedurii administrative, prejudiciare, de expropriere. Susțin că prevederile legale criticate sunt lipsite de criterii clare și corecte în ceea ce privește exproprierea, în măsura în care au consecințele descrise mai sus. Totodată, se încalcă și dispozițiile art. 21 din Constituție, întrucât nu este permis un recurs efectiv împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate cu exces de putere, contrar principiului legalității.7. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 31 din 2 martie 2020 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor referitoare la compatibilitatea despăgubirii stabilită în procedura prevăzută de Legea nr. 255/2010 cu daunele moratorii întemeiate pe prevederile art. 1.535 din Codul civil.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, care au următorul conținut normativ: – Art. 26:(1) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.(2) La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.(3) Experții vor defalca despăgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.(4) În cazul exproprierii parțiale, dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza, experții, ținând seamă de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instanței o eventuală reducere numai a daunelor.13. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 44 - Dreptul de proprietate privată și art. 136 - Proprietatea. Se invocă și dispozițiile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privitoare la protecția proprietății private.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în motivarea acesteia, autorii critică, pe de o parte, modul în care a fost emisă decizia de expropriere, cu privire la care susțin că ar fi fost „ostil și ostentativ discriminatoriu“, și, pe de altă parte, modul în care instanța judecătorească a soluționat procesul având ca obiect contestarea cuantumului despăgubirii și repararea integrală a prejudiciului, care s-a făcut, conform opiniei autorilor excepției, reclamanți în cauză, prin aplicarea greșită și abuzivă a legislației speciale referitoare la expropriere. 15. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul român a consacrat principiul despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, concluzie ce reiese din chiar cuprinsul art. 26 din Legea nr. 33/1994, și a apreciat că prevederile legale criticate reprezintă o garanție pentru proprietarul expropriat de a nu fi supus unei măsuri abuzive din partea autorităților statului, astfel încât despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piață a acestuia la data întocmirii raportului de expertiză, nu o valoare anterioară, ci una contemporană realizării efective a exproprierii, tocmai pentru a asigura o reparație completă și integrală pentru cel expropriat. Mai mult, Curtea a constatat că reglementarea internă în domeniul exproprierii este mai favorabilă decât cea consacrată prin art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece art. 26 din Legea nr. 33/1994 prevede că exproprierea cuprinde valoarea „reală“ a imobilului și despăgubirile cuvenite proprietarului și altor persoane îndreptățite, iar la stabilirea despăgubirii se are în vedere prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele în aceeași unitate administrativ-teritorială, adică prețul de piață al acestora la momentul realizării efective a exproprierii (Decizia nr. 395 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, și Decizia nr. 307 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 26 iunie 2015, paragrafele 17 și 18).16. În cauza de față, criticile de neconstituționalitate sunt formulate din perspectiva unor elemente de fapt, care, în opinia autorilor excepției, au condus la stabilirea unei despăgubiri care nu corespunde exigenței constituționale de a fi dreaptă, impusă în art. 44 alin. (3) din Legea fundamentală. Or, Curtea Constituțională nu are competența de a aprecia cu privire la modul concret în care sunt aplicate în practica administrativă sau judiciară prevederile de lege ce formează obiect al excepțiilor de neconstituționalitate, ci analizează constituționalitatea acestora exclusiv prin raportare la dispoziții și principii din Legea fundamentală. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepție ridicată de Daniel Pițurlea și Violeta Pițurlea în Dosarul nr. 11.137/3/2019 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
----