DECIZIA nr. 139 din 27 martie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) şi ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Ionița Cochințu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. c) și ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Oțeluri Speciale pentru Scule - S.A. din Cristuru Secuiesc în Dosarul nr. 3.621/96/2007 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.834D/2020.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că autoarea acesteia nu argumentează motivele pentru care numirea unui lichidator judiciar ar fi contrară prevederilor constituționale menționate în susținerea excepției, ci face simple presupuneri că prin aceasta s-ar încălca art. 21 din Constituție din perspectiva unei tergiversări și a unei durate mai mari de soluționare a procesului.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 21 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.621/96/2007, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. c) și ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Oțeluri Speciale pentru Scule - S.A. din Cristuru Secuiesc într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele criticate, prin instituirea regulii care permite desemnarea unui alt lichidator judiciar, se abat de la principiul unității procedurii insolvenței și încalcă dispozițiile constituționale referitoare la liberul acces la justiție. Or, practicianul în insolvență reprezintă un factor important al procedurii, este un organ al procedurii și, practic, este un executiv al instanței, astfel că desemnarea în calitate de lichidator a unui alt practician decât acela care a fost administrator judiciar este de natură să producă o perturbare importantă procedurii insolvenței, cu atât mai mult în situația în care a trecut o perioadă mare de timp de la data deschiderii. Este adevărat că procedura insolvenței este o procedură concursuală de executare silită, însă în același timp este și o procedură judiciară instrumentată de un judecător al tribunalului și care trebuie, prin modul său de desfășurare, să respecte accesul liber la justiție.6. Tribunalul Harghita - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile criticate nefiind contrare prevederilor constituționale menționate în susținerea acesteia.7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. c) și ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Legea nr. 85/2006 a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit căruia procesele începute înainte de intrarea în vigoare a acestei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006, care au următorul cuprins: – Art. 11 alin. (1) lit. c): „(1) Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: (…) c) desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, fixarea remunerației în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activității practicienilor în insolvență, precum și a atribuțiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparține. În situația în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ține seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creanțelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor;“;– Art. 19 alin. (1): „(1) Practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie de pe polița de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvență interesat va putea arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului. În cazul în care nu există nicio astfel de ofertă, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.“11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că (i) dispozițiile art. 11 fac parte din secțiunea a 2-a - Judecătorul-sindic și stabilesc atribuțiile judecătorului-sindic, printre care se regăsește și aceea de desemnare motivată: a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor; a administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparține; dacă cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei; (ii) dispozițiile art. 19 alin. (1) fac parte din secțiunea a 5-a - Administratorul judiciar și stabilesc procedura și condițiile în care practicienii în insolvență interesați vor depune, la dosar, oferta de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, iar, în cazul în care nu există nicio astfel de ofertă, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.13. De asemenea, Curtea observă că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1.418 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2011, Decizia nr. 675 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 26 iulie 2011, și Decizia nr. 135 din 21 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 2 mai 2012. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, în cadrul procedurii insolvenței/falimentului, administratorii judiciari sau lichidatorii au o poziție și o situație deosebite față de toate părțile și față de toți ceilalți participanți la procedură, ei nefiind parte în proces, ci participanți la procedură, cu rol și atribuții determinate de lege. Aceștia nu acționează în interes personal, ci în interesul bunei desfășurări a întregii proceduri, atât în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ. De asemenea, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situații deosebite, iar starea de insolvență reprezintă o astfel de situație deosebită (spre exemplu, Decizia nr. 675 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 26 iulie 2011, Decizia nr. 1.418 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2011, sau Decizia nr. 726 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 17 iulie 2009).14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale menționate în susținerea excepției.15. Distinct de acestea, Curtea observă că celelalte aspecte învederate de către autoarea excepției de neconstituționalitate sunt chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, iar, pentru situațiile în care administratorii judiciari sau lichidatorii judiciar se abat de la scopul pentru care au fost desemnați în procedura insolvenței, există norme legale în virtutea cărora poate fi atrasă răspunderea acestora pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea cu rea-credință a atribuțiilor specifice, aspecte care intră în atribuțiile instanțelor judecătorești și nu sunt de competența Curții Constituționale.16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Oțeluri Speciale pentru Scule - S.A. din Cristuru Secuiesc în Dosarul nr. 3.621/96/2007 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. c) și ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 martie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
-----