DECIZIA nr. 103 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Patricia-Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Sofia-Maria Bornoiu prin reprezentant legal Roxana-Alina Mocanu în Dosarul nr. 26.606/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 398D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate nu instituie o discriminare între copiii din căsătorie și copiii din afara căsătoriei, iar criticile formulate în excepția de neconstituționalitate privesc aspecte de aplicare a legii.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 26.606/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Sofia-Maria Bornoiu prin reprezentant legal Roxana-Alina Mocanu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare privind pensia de urmaș. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 îngrădesc dreptul de a beneficia de pensie de urmaș atunci când beneficiarul se naște și îi este stabilită paternitatea ulterior termenului de 30 de zile prevăzut de aceste dispoziții. Prin acest text de lege se interzice practic dreptul urmașului născut după data decesului susținătorului de a beneficia de pensia de urmaș, deși urmașul, prin recunoașterea paternității susținătorului, a dobândit dreptul la pensie de urmaș chiar de la nașterea sa. Astfel, se creează o discriminare în ceea ce privește reglementarea relațiilor de familie și se încalcă dispozițiile art. 48 alin. (3) și ale art. 49 alin. (1) din Constituție.6. Potrivit prevederilor art. 48 alin. (3) din Constituție, copiii din afara căsătoriei ar trebui să aibă aceleași drepturi privind pensia de urmaș, pensie care se acordă de la data decesului susținătorului. Dacă în situația copiilor proveniți dintr-o căsătorie tatăl minorului este prezumat a fi soțul mamei - prezumție care poate fi răsturnată doar prin tăgada paternității -, în cazul copiilor din afara căsătoriei, dovada tatălui minorului se face prin recunoaștere directă sau prin intermediul instanțelor judecătorești.7. Or, deși potrivit art. 49 alin. (1) din Constituție copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor, copiii din afara căsătoriei, deși au o vocație la pensia de urmaș de la data decesului susținătorului, nu pot materializa, în fapt, acest drept. Astfel, pensia de urmaș se acordă de la data depunerii cererii, formalitate care, în mod practic, nu poate fi întreprinsă decât după obținerea hotărârii judecătorești de recunoaștere a paternității, privând minorul născut în afara căsătoriei de pensia de urmaș cuvenită în perioada dintre data decesului susținătorului și data depunerii cererii pentru acordarea acestei pensii. 8. În opinia autoarei excepției, sintagma „dacă cererea nu a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată“ este neconstituțională în raport cu prevederile art. 48 alin. (3) și ale art. 49 alin. (1) din Constituție, deoarece are în vedere doar copiii recunoscuți la data decesului. Prin instituirea acestui termen se face, în mod implicit, diferențierea între copiii recunoscuți de către tați la momentul nașterii și copiii care, până la depunerea cererii de acordare a pensiei de urmaș, sunt obligați să își stabilească filiația față de tată printr-una dintre formele prevăzute de lege, discriminându-i pe cei din urmă prin privarea de dreptul cuvenit de la data decesului susținătorului.9. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.11. Guvernul apreciază că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate formulată, în sensul că, în cazul copiilor din afara căsătoriei, care sunt doar concepuți la data decesului susținătorului, dreptul la acordarea pensiei de urmaș devine iluzoriu. Apreciază că autoarea excepției este în realitate nemulțumită de momentul de la care a fost acordată pensia de urmaș - data înregistrării cererii [regula prevăzută de art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010], iar nu data nașterii sale. Or, aceasta este o chestiune de oportunitate a reglementării, care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, iar nu o problemă de neconstituționalitate.12. Desigur, având în vedere că hotărârea judecătorească de stabilire a paternității produce efecte retroactive, încă de la momentul nașterii copilului, s-ar putea admite, în principiu, și o acordare retroactivă a pensiei de urmaș pentru astfel de situații de excepție. Însă, ținând seama de caracterul imprescriptibil al acțiunii în stabilirea paternității din afara căsătoriei, consacrat de art. 427 alin. (1) din Codul civil, teoretic, o asemenea hotărâre judecătorească ar putea fi obținută și după ani de zile de la data nașterii copilului. Or, după cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situația plății în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret.13. Guvernul apreciază că dispozițiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 nu sunt de natură să aducă atingere principiului fundamental al egalității în fața legii între copiii din căsătorie și cei din afara căsătoriei, reglementat de art. 48 alin. (3) din Constituție. Astfel, prevederile criticate nu operează niciun fel de circumstanțiere în funcție de statutul copiilor beneficiari, având vocația de a se aplica tuturor copiilor care intră în sfera destinatarilor normei juridice, fără privilegii și fără discriminări.14. Se poate constata faptul că art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 nu este incident nici în ipoteza unui copil din căsătorie care este doar conceput la data decesului, dar care se naște după expirarea termenului de 30 de zile.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea constată că, ulterior sesizării cu excepția de neconstituționalitate, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 aprilie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010, Curtea urmează să supună controlului de constituționalitate aceste dispoziții de lege, care au următorul conținut:– Art. 104: (3) În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează: (…)c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;.18. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 48 alin. (3) potrivit căruia copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie și art. 49 alin. (1) referitor la regimul special de protecție și asistență socială al copiilor și tinerilor.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost invocată de copilul din afara căsătoriei al unei persoane care a decedat și care îndeplinea condițiile legale pentru obținerea pensiei, dar nu avea calitatea de pensionar. Stabilirea paternității autoarei excepției s-a realizat după trecerea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010, astfel încât pensia de urmaș nu ia putut fi acordată de la data decesului susținătorului decedat, ci i-a fost acordată de la data depunerii cererii la casa de pensii, în temeiul art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de această lege, și se acordă de la data înregistrării cererii. Autoarea excepției susține că pensia de urmaș ar fi trebuit să i se acorde de la decesul susținătorului decedat ori de la data nașterii autoarei excepției, în caz contrar fiind creată o discriminare în raport cu copiii născuți din căsătorie.20. Pentru a răspunde acestei critici, Curtea apreciază că este necesară clarificarea unor noțiuni cuprinse în reglementarea Legii nr. 263/2010. Astfel, este necesar să se distingă între momentul de la care se cuvine dreptul la pensie, cel de la care se acordă și cel de la care se plătește acest drept. Potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor legale, în funcție de categoria de pensie solicitată. Cu toate acestea, potrivit art. 103 alin. (1) și art. 104 alin. (2) din aceeași lege, pensiile se acordă la cerere, de la data înregistrării cererii. Momentele de la care se cuvine și se acordă pensia pot să corespundă sau pot fi diferite. Altfel spus, doar îndeplinirea condițiilor pentru acordarea pensiei nu implică, în mod automat, și acordarea acestui drept, dacă nu a fost formulată o cerere în acest sens. În sfârșit, potrivit dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensiile se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepția pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, care se plătesc de la data încetării calității de asigurat.21. Dispozițiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, inclusiv dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, constituie o excepție de la regula potrivit căreia pensia se acordă de la data înregistrării cererii, excepție de strictă aplicare, pentru ipotezele acolo menționate. În cazul în care, așa cum este cazul autoarei excepției, beneficiarii dreptului la pensie nu se încadrează în aceste ipoteze, sunt aplicabile dispozițiile cu caracter general prevăzute de art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. 22. Cât privește dispozițiile de lege criticate, Curtea observă că acestea nu creează niciun fel de diferență între copiii din căsătorie și cei din afara căsătoriei. Contrar susținerilor autoarei excepției, copilul născut din căsătorie ulterior expirării termenului de 30 de zile prevăzut de art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 va beneficia de aceleași tratament juridic cu copilul din afara căsătoriei a cărui paternitate este stabilită ulterior expirării aceluiași termen. În același timp, copilul născut din afara căsătoriei, dar a cărui paternitate a fost recunoscută și pentru care s-a depus cererea de acordare a pensiei de urmaș până la împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010, va intra sub incidența acestui text legal în mod egal cu copiii născuți din căsătorie pentru care s-a depus cererea în același termen. 23. Prin urmare, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate vizând existența unui tratament juridic diferit între copiii din căsătorie în raport cu cei din afara căsătoriei. 24. În ceea ce privește critica raportată la prevederile art. 49 alin. (1) din Constituție, critică ce vizează, în esență, data de la care se acordă dreptul la pensia de urmaș, Curtea reține că acordarea acestui drept de la data înregistrării cererii pentru acordarea acestui tip de pensie în situația în care beneficiarul nu se înscrie în ipoteza art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 constituie, așa cum s-a reținut și mai sus, o aplicare a regulii generale reglementate de art. 104 alin. (2) din același act normativ, potrivit căreia pensiile se acordă de la data înregistrării cererii. Această regulă are în vedere că, în măsura în care data depunerii cererii pentru acordarea pensiei este incertă, aceasta putând fi depusă după o perioadă îndelungată de la momentul când persoana ar îndeplini condițiile legale pentru a obține dreptul la pensie, acordarea pensiei retroactiv, de la momentul când pensia s-a cuvenit beneficiarului, ar putea genera cheltuieli substanțiale, neprevăzute în buget. Or, așa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 19, instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situația plății în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret. Altfel spus, este necesară asigurarea unui anumit grad de predictibilitate a cheltuielilor de la bugetul de asigurări sociale care să prevină crearea unui dezechilibru între resursele bugetare previzionate și cheltuieli. Prin aceste dispoziții legale, legiuitorul creează un echilibru între necesitatea respectării drepturilor individuale ale beneficiarilor dreptului la pensie, pe de o parte, și interesul general, care vizează toți asigurații, pe de altă parte.25. De altfel, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în temeiul art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de competența exclusivă de a stabili condițiile și criteriile de acordare a pensiilor. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sofia-Maria Bornoiu prin reprezentant legal Roxana-Alina Mocanu în Dosarul nr. 26.606/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 104 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent,Patricia-Marilena Ionea
----