DECIZIA nr. 219 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Patricia-Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, doamna procuror Ioana-Codruța Dărângă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă în Dosarul nr. 5.002/110/2017 și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 573D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că instanța de contencios constituțional nu poate modifica ori completa dispozițiile legale și nici nu poate impune interpretări unitare în raport cu jurisprudența instanțelor naționale. Invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 169 din 21 martie 2024.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.002/110/2017, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva unei decizii de pensionare.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată susține, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 este neconstituțională, întrucât contravine interpretării date de Curtea Constituțională acelorași dispoziții de lege prin deciziile nr. 555 din 26 septembrie 2019, nr. 409 din 3 mai 2012 și nr. 506 din 9 aprilie 2009. Astfel, în timp ce instanța supremă a făcut referire la sintagma „baza de calcul al contribuției de asigurări sociale“, care nu se regăsește nici în art. 165 din Legea nr. 263/2010, nici în pct. V din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, Curtea Constituțională a stabilit că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili veniturile în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor și al altor ajutoare sociale, iar, așa cum reiese din dispozițiile de lege mai sus amintite, legiuitorul a prevăzut condiția ca sporurile cu caracter permanent și orice alte adaosuri la salariul brut sau net să fi făcut parte, după 1 aprilie 1992, din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare. Prin urmare, dezlegarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie a fost dată cu încălcarea art. 519 din Codul de procedură civilă, a competențelor constituționale ale legiuitorului, precum și ale Curții Constituționale, astfel că sunt înfrânte prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) - (5), ale art. 126 alin. (3), ale art. 142 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4).6. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.7. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.9. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, care au următorul cuprins:(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.10. Prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, s-au respins, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă, în scopul verificării condiției ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei, trebuie avută în vedere noțiunea de „baza de calcul al pensiei“, astfel cum era definită de dispozițiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, în forma inițială, respectiv în forma modificată prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, după caz, raportat la cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, sau verificarea trebuie să se raporteze la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinței.11. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispozițiile de lege cu care a fost sesizată, care sunt incidente în cauza în care s-a formulat excepția de neconstituționalitate.12. Autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul de drept, separația puterilor în stat, precum și obligativitatea respectării legilor, a Constituției și a supremației acesteia, art. 126 alin. (3) referitor la instanțele judecătorești, art. 142 alin. (1) referitor la structura Curții Constituționale și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale.13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile, au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, invocate de aceeași instanță de judecată, respectiv Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă. Astfel, prin Decizia nr. 169 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 26 septembrie 2024, paragraful 18, referindu-se la susținerea privind pretinsa încălcare de către instanța supremă a Deciziei Curții Constituționale nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, prin care s-a statuat că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în stabilirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie, precum și încălcarea prerogativei Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, Curtea Constituțională a reținut că autoarea excepției pune în discuție chestiuni care nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate. Curtea a apreciat că, în fapt, autoarea excepției critică modalitatea în care instanța supremă și-a exercitat prerogativa, care nu poate fi decât una flexibilă, și nu mecanică, de a interpreta legislația primară, în dauna modalității în care legiuitorul și-a exercitat prerogativa de a construi politica de asigurări sociale a statului. Curtea Constituțională nu își poate exercita competența de verificare a constituționalității reglementării de drept primar prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție decât în condițiile în care conduita autorităților față de care se exprimă nemulțumirea, în speța de față a instanței supreme, este criticată prin raportare la standarde constituționale a căror incidență să fie temeinic argumentată de autorul criticii. Or, în cauza de față, instanța de judecată s-a limitat la invocarea standardelor constituționale care constituie și delimitează atribuțiile autorităților implicate, instanțele judecătorești, Parlamentul, Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru motivele mai sus arătate, Curtea a respins excepția ca inadmisibilă, soluție care, pentru identitate de rațiune, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă în Dosarul nr. 5.002/110/2017.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,

semneazăELENA-SIMINA TĂNĂSESCUMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea
-------