DECIZIA nr. 278 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie Bogdan Licu	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Patricia-Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Teodor Zoica în Dosarul nr. 3.351/105/2020 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 717D/2021.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepției, prin care acesta solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că tratamentul juridic diferit criticat de autorul excepției este justificat, recalcularea și revizuirea pensiei fiind două operațiuni distincte, așa cum a reținut de altfel și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 720 din 6 octombrie 2020.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 29 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.351/105/2020, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice [deși, dintr-o eroare materială, în dispozitivul încheierii este menționat art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 163/2020]. Excepția a fost ridicată de Teodor Zoica într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 44 alin. (1) și (2), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 53 alin. (1) și (2). În susținerea acestei critici, arată că, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în cazul revizuirii pensiei, sumele se acordă sau se recuperează în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor. În schimb, în ceea ce privește recalcularea pensiei, reglementată de art. 107 alin. (3) și (5) din aceeași lege, sumele se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Or, această din urmă reglementare este de natură să creeze discriminări între persoane aflate în aceeași situație juridică, respectiv între persoanele a căror pensie este recalculată și persoanele a căror pensie este revizuită, întrucât și în cazul recalculării, la fel ca în cazul revizuirii, este vorba despre date și informații ce rezultă din documente care existau la data stabilirii inițiale a pensiei, dar care nu au fost obținute la acel moment, ci ulterior. 7. Autorul excepției consideră că această deosebire terminologică nu ar trebui să conducă la excluderea incidenței prescripției extinctive în cazul recalculării solicitate în condițiile art. 107 alin. (3)din Legea nr. 263/2010, deoarece, asemănător revizuirii, în ambele cazuri sunt vizate decizii definitive și, cel mai important, atât revizuirea, cât și recalcularea constituie remedii pentru respectarea dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție, pe baza unor date factuale preexistente momentului pensionării, iar nu ulterioare lui.8. Faptul că recalcularea are loc numai la solicitarea beneficiarului pensiei, iar nu și din oficiu, ca în cazul revizuirii, nu ar trebui să justifice soluția legislativă cuprinsă în art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, atât timp cât aceasta nu este justificată de o cauză dintre cele arătate de art. 53 alin. (1) din Constituție.9. Nu în ultimul rând, dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, care statuează în mod explicit că statul garantează atât dreptul de proprietate, cât și creanțele asupra sa, dar și celor ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.10. Tribunalul Prahova - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. 11. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 163/2020. Din cuprinsul aceleiași încheieri de sesizare, precum și din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, sunt avute în vedere dispozițiile art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare. Curtea mai observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin dispozițiile art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată, care, la data sesizării, aveau următorul conținut:– Art. 107 alin. (3) și (5):(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(...)(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.“15. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) și (2) privind proprietatea privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica invocată de autorul acesteia privește diferența de tratament juridic pe care Legea nr. 263/2010 o instituie între două operațiuni distincte: revizuirea pensiei - reglementată la data invocării excepției de neconstituționalitate de dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 - și recalcularea pensiei - reglementată de art. 107 alin. (3)-(5) din aceeași lege. Ceea ce vizează autorul excepției este data de la care pensionarilor li se acordă sumele reprezentând diferențele dintre pensia aflată în plată și cea rezultată în urma recalculării, respectiv începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Această reglementare este considerată discriminatorie în raport cu dispozițiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 care, în cazul revizuirii, dispun că sumele se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.17. Față de această critică, Curtea reține că dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 fac parte din grupul de dispoziții legale ce vizează stabilirea și plata pensiei și reglementează două proceduri distincte: revizuirea și recalcularea pensiei. Revizuirea pensiei este un procedeu tehnic de modificare a drepturilor de pensie prin care se realizează îndreptarea unor erori săvârșite la stabilirea drepturilor de pensie, erori din care au rezultat diferențe între sumele stabilite sau plătite și sumele care s-ar fi cuvenit pensionarului conform legii. Această procedură apare ca o garanție a dreptului la pensie care nu permite perpetuarea sine die a unor erori în stabilirea pensiei, chiar dacă decizia de pensionare prin care au fost comise a rămas definitivă.18. Recalcularea pensiei, în ipoteza stabilită de art. 107 alin. (3)din Legea nr. 263/2010, are în vedere adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. 19. Dacă în cazul revizuirii este vorba despre îndreptarea unor erori materiale, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, ceea ce justifică, în cazul în care pensionarul a fost păgubit, dreptul la recuperarea retroactivă de către acesta a sumelor cuvenite de care a fost lipsit din culpa casei de pensii, în cazul recalculării nu se poate vorbi despre existența unei erori apărute la momentul stabilirii inițiale a pensiei, ci de valorificarea ulterioară a unor documente care atestă situații noi sau chiar situații preexistente momentului pensionării, dar care nu au fost prezentate la momentul în care s-a solicitat acordarea pensiei. Prin urmare, sunt avute în vedere situații noi, astfel că acordarea retroactivă a sumelor reprezentând diferențele dintre pensia aflată în plată și cea rezultată în urma recalculării nu este justificată, chiar dacă documentele doveditoare se referă la situații care au avut loc în trecut.20. În acest context, sunt relevante cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa privind reglementările anterioare ale art. 83 alin. (1) și ale art. 169 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în care a observat că, potrivit unui principiu general al legislației pensiilor, înscrierea la pensie se face la cererea celui îndreptățit, cerere însoțită de toate documentele care atestă dreptul și întinderea acestuia. Nici recalcularea pensiilor stabilite anterior, prin luarea în calcul și a unor date noi, nu se poate face decât la cerere și începând cu o dată ulterioară depunerii cererii. Curtea a apreciat că existența acestui principiu nu contravine prevederilor art. 47 din Constituție, reprezentând, în sine, doar opțiunea legiuitorului privind modul de exercitare a drepturilor consacrate de acest text constituțional (Decizia nr. 304 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 12 august 2005).21. De asemenea, Curtea, analizând dispozițiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, a statuat că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situația plății în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret (Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 19).22. Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că sunt lipsite de temei criticile invocate de autorul excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză, privind caracterul discriminator al dispozițiilor art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010. 23. Curtea apreciază că aceleași concluzii se impun și în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la art. 44 alin. (1) și (2) și art. 47 alin. (2) din Constituție. Astfel, așa cum s-a reținut și mai sus, acordarea dreptului la pensie în sistemul public de pensii se face, de regulă, după ce asiguratul formulează o cerere în acest sens, de la data înregistrării cererii [art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010], indiferent dacă această dată corespunde sau este ulterioară momentului în care asiguratul a îndeplinit condițiile legale pentru a obține o pensie în sistemul public de pensii. Prin urmare, în lipsa cererii formulate de asigurat, nu se poate vorbi despre existența vreunui drept la acordarea pensiei.24. În mod asemănător, dispozițiile art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010, stabilind dreptul pensionarului de a cere recalcularea pensiei, prin luarea în considerare a unor elemente noi, care nu au fost avute în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, condiționează această operațiune de cererea pensionarului, astfel că, înainte de depunerea acesteia, nu se poate vorbi despre existența vreunui drept de a obține diferențele de sume ce ar rezulta între pensia aflată în plată și cuantumul acesteia stabilit în urma recalculării. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea dreptului la pensie ori a dreptului de proprietate, așa cum susține autorul excepției.25. În sfârșit, având în vedere că, în urma analizei efectuate, nu s-a reținut încălcarea exercițiului vreunui drept fundamental, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate și criticile formulate în prezenta cauză în raport cu prevederile art. 53 din Constituție.26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Teodor Zoica în Dosarul nr. 3.351/105/2020 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 107 alin. (3) și (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCUMagistrat-asistent,Patricia-Marilena Ionea
------