DECIZIA nr. 273 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Bianca Drăghici	- judecător

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 și ale art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Adrian Papa în Dosarul nr. 4.118/30/2020 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 292D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepției a depus un înscris în cuprinsul căruia susține, în esență, că în speță sunt aplicabile Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022 și Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023 referitoare la dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, prin care s-a statuat că ordonanța menționată a fost declarată neconstituțională în integralitate în raport cu calitatea de polițist.3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.214D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și 27 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Ioan Mira în Dosarul nr. 37.319/3/2019 al Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.214D/2021 la Dosarul nr. 292D/2021, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 ultima teză din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, raportat la Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, și ale art. 25, 27, 43 și 47 din același act normativ, raportat la Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, decizii prin care s-a constatat neconstituționalitatea acestora. Se arată că, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională, excepția de neconstituționalitate cu privire la celelalte dispoziții criticate nu își mai justifică pertinența în cauzele în care a fost invocată, deciziile menționate nefiind de natură a produce efecte concrete în aceste litigii.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.118/30/2020, Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 și ale art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. Excepția a fost ridicată de Adrian Papa, în calitate de polițist, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a unor hotărâri emise de Comisia de Jurisdicție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș.8. Prin Sentința civilă nr. 3.378 din 29 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 37.319/3/2019, Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și 27 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. Excepția a fost ridicată de Ioan Mira, în calitate de polițist, într-o cauză având ca obiect soluționarea, printre altele, a unei cereri de anulare a unor hotărâri emise de Comisia de Jurisdicție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și de Comisia de soluționare a contestațiilor.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că, începând cu Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, majoritatea dispozițiilor actului normativ criticat nu mai corespund realităților socioeconomice și juridice și contravin dispozițiilor din Constituție și din Convenție.10. Se arată că, potrivit art. 714 din Codul de procedură civilă, termenul pentru formularea contestației la executare este de 15 zile, iar prin efectul ordonanței criticate, există riscul depășirii acestui termen, nemaiexistând posibilitatea inițierii unei contestații la executare și încălcându-se dreptul la un proces echitabil, într-un termen rezonabil. Mai mult, se încalcă și dreptul la apărare, întrucât textele de lege criticate nu prevăd modalitățile de apărare a celui obligat la plată în urma cercetării administrative.11. Se consideră că, prin Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, se materializează riscul ultraactivării Codului muncii din 1972, contrar art. 15 alin. (2) din Constituție, aspect de natură a atrage și încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.12. Se susține încălcarea principiului egalității în drepturi, întrucât o parte din cetățeni sunt judecați în baza anumitor legi, iar militarii în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998. Se menționează că, în speță este vorba despre polițist - funcționar public cu statut special, supus unor interdicții stabilite prin lege, căruia îi sunt restrânse exercitarea mai multor drepturi și libertăți fundamentale, dar care este judecat pentru o răspundere materială în baza unor norme lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu sunt precizate cazurile care declanșează cercetarea administrativă și definițiile situațiilor respective fiind vagi.13. Se mai susține că art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 devine lipsit de eficiență, având în vedere că stagiul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.14. Se consideră că ordonanța criticată contravine dispozițiilor art. 9 din Legea fundamentală, întrucât sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale nu pot acorda cercetatului administrativ consiliere, membrul de sindicat neputând beneficia de protecție în fața abuzurilor șefilor ierarhici. În cazul unei cercetări administrative, obligația de informare trebuie să vină din partea comisiei, însă lipsa transparenței instituționale determină încălcarea art. 6 pct. 1 din Convenție, așa încât ordonanța criticată lasă deschisă calea abuzurilor de drept în ceea ce privește cercetarea administrativă.15. Se mai menționează că șeful poliției/comandantul unității militare se substituie judecătorului, contrar dispozițiilor art. 124 corelate cu art. 126 din Constituție, având în vedere că aceștia nu au atribuția de a analiza legalitatea propriului act - decizia de imputare.16. Se apreciază că Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 a creat suficientă confuzie, din perspectiva competenței materiale funcționale a instanțelor judecătorești care soluționează astfel de litigii, ceea ce a dus la o practică neunitară în această materie. Însă Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 23 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2019 a stabilit că litigiile având ca obiect acțiuni în anularea deciziilor de imputare și a hotărârilor comisiilor de jurisdicție a imputațiilor constituite la nivelul ministerelor și autorităților publice centrale, promovate de militarii nominalizați de art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, de militarii aflați în misiune în afara granițelor țării prevăzuți de art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 și de funcționarii publici din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, sunt de competența tribunalului - secția contencios administrativ și fiscal.17. Se susține că în cuprinsul ordonanței nu se regăsește nicio reglementare referitoare la suspendarea de drept a titlului executoriu până la soluționarea definitivă a contestației, așa cum prevede Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și Codul de procedură civilă.18. Se apreciază că se impune constatarea neconstituționalității Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 împreună cu instrucțiunile emise în baza ei și adoptarea unui nou act normativ care să garanteze funcționarului public cu statut special accesul la o instanță de judecată constituită și funcțională în baza principiilor constituționale.19. Se susține încălcarea art. 51 și 52 din Constituție, întrucât nu este descrisă procedura recuperării sumelor reținute în baza deciziei de imputare.20. Se mai susține existența unei discriminări între angajatul cu contract individual de muncă din afara sistemului de apărare națională și ordine publică căruia i se aplică strict dispozițiile Codului muncii și personalul civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne căruia i se aplică dispozițiile ordonanței criticate.21. Se consideră, în esență, că numeroase dispoziții din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 sunt neconstituționale, întrucât instituie un paralelism legislativ (art. 13), conțin noțiuni care fie nu sunt definite de legislația actuală, fie nu mai sunt de actualitate (art. 14), definesc răspunderea materială a militarilor, fără a descrie în mod clar modalitatea răspunderii (art. 15), instituie o modalitate de obligare la restituirea sumelor nedatorate, în condițiile în care există instituția controlului financiar preventiv așa cum este definit prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și Legea contabilității nr. 82/1991 (art. 20), reglementările sunt neadecvate și conduc la vulnerabilitate, ceea ce afectează buna funcționare a instituțiilor și autorităților statului (art. 24, 25 și 27), debitorul nu beneficiază de dreptul la un proces echitabil din cauza termenelor procedurale lungi (art. 30 și 32), iar modalitatea de recuperare a debitelor și după încetarea raporturilor de serviciu contravine Constituției (art. 47).22. În final, se apreciază că Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 a fost emisă de către Guvern fără a fi justificată urgența și fără a se identifica oportunitatea actului, și încalcă și dispozițiile art. 118 și pe cele ale art. 73 coroborat cu art. 76 din Constituție, dispozițiile Convenției și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului, precum și tratatele la care România este parte.23. Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.24. Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că atât Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, cât și Legea nr. 360/2002 prevăd dreptul la apărare a persoanei cercetate disciplinar, apărare care se poate exercita de reclamant prin prezența și audierea sa în timpul cercetării, prin asigurarea dreptului de apărare prin avocat sau prin reprezentantul sindicatului care are studii juridice.25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.26. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.28. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 și ale art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 28 ianuarie 1999, dispoziții care, în redactarea avută la data sesizării Curții Constituționale, prevedeau reglementarea răspunderii materiale a militarilor într-un act normativ special, definirea termenului „militari“, categoriile de militari cărora le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 și condițiile angajării răspunderii materiale a militarilor și procedura angajării răspunderii materiale a militarilor.29. Curtea observă că, ulterior sesizării Curții Constituționale, Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 a fost modificată și completată prin art. I din Legea nr. 279/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023, și republicată în temeiul art. IV din aceeași lege, dându-se textelor o nouă numerotare. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 și ale art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023.30. Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) - (5) privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 9 referitor la sindicate, patronate și asociații profesionale, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 41 referitor la munca și protecția socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 108 privind actele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 referitor la forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 referitor la statutul judecătorilor, art. 126 privind instanțele judecătorești, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac și art. 130 privind poliția instanțelor. De asemenea, se mai invocă art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv și art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.31. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 29 mai 2023, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor.32. Astfel, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, precitată, paragrafele 29 și 30, Curtea a constatat că menținerea egalității de tratament juridic, la nivelul legislației aplicabile cu privire la stabilirea răspunderii materiale pentru pagube aduse patrimoniului unității angajatoare, între categoria socioprofesională a militarilor, pe de o parte, și cea a polițiștilor, pe de altă parte, contravine principiului egalității prevăzut de art. 16 din Constituție, care impune pentru situații diferite în mod obiectiv reglementarea unui tratament juridic diferit, adaptat specificității activității fiecărei categorii de personal. Or, Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 se adresează personalului militar, în timp ce polițiștii se încadrează în categoria personalului civil, fiind funcționari publici cu statut special, astfel că sintagma „precum și salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2“ din cuprinsul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 este neconstituțională prin raportare la categoria socioprofesională a polițiștilor.33. Totodată, Curtea a constatat o incompatibilitate de rang legislativ între prevederile Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 - act normativ asimilat legii ordinare, conform Legii nr. 25/1999 de aprobare - și cele ale Legii nr. 360/2002, lege organică, sub aspectul încălcării art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, care stabilește rangul de lege organică pentru reglementarea statutului funcționarilor publici. Astfel, este neconstituțional ca, ulterior adoptării Legii nr. 360/2002, prin care polițiștii au fost încadrați în categoria funcționarilor publici, un element determinant al statutului acestora, reprezentat de răspunderea materială, ca parte a răspunderii juridice ce trebuie să definească în mod specific statutul juridic al unei anumite categorii socioprofesionale și care, în cazul de față, trebuie integrat într-o lege organică, să fie în continuare reglementat printr-o lege ordinară, chiar și prin utilizarea unei simple norme/sintagme de trimitere. Sintagma „precum și salariaților civili din structura instituțiilor publice prevăzute la art. 2“ din cuprinsul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 - act normativ anterior Legii nr. 360/2002 - nu mai corespunde noii opțiuni a legiuitorului exprimate prin stabilirea unui nou statut juridic al polițistului prin această din urmă lege, devenind astfel anacronică și generând incoerență legislativă, incompatibilă cu exigențele principiului supremației Constituției, al legalității și al securității juridice, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituție.34. Având în vedere cele menționate, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor, întrucât art. 9 reglementa sfera de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 121/1998.35. Curtea reține că, în prezentele cauze, autorii excepției au calitatea de polițiști și, în temeiul dispozițiilor legale supuse controlului de constituționalitate, au fost cercetați administrativ pentru stabilirea răspunderii materiale pentru pagube produse Ministerului Afacerilor Interne.36. Curtea constată că, întrucât art. 9 reglementa sfera de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, iar teza finală a acesteia a fost declarată neconstituțională, ca efect al Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2023, nicio dispoziție din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 nu se mai poate aplica polițiștilor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, paragraful 29).37. Față de data invocării prezentelor excepții de neconstituționalitate și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, excepția de neconstituționalitate a art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 și ale art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.38. Chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla spre soluționare pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2023 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 481 din 21 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 16 ianuarie 2024, paragraful 85).39. De altfel, Curtea observă că având în vedere deciziile Curții Constituționale nr. 649 din 15 decembrie 2022 și nr. 258 din 27 aprilie 2023, cu impact asupra răspunderii materiale a polițistului, prin art. I pct. 30 și 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 28 iunie 2024, legiuitorul a intervenit și a modificat art. 63 și a introdus noi articole, respectiv art. 63^1-art. 63^10, ce cuprind dispoziții privind răspunderea civilă și materială a polițistului, pentru pagubele cauzate patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne.40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 și ale art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Adrian Papa în Dosarul nr. 4.118/30/2020 al Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Ioan Mira în Dosarul nr. 37.319/3/2019 al Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCUMagistrat-asistent,Bianca Drăghici
-----