DECIZIA nr. 716 din 19 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5) şi (5^1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

Marian Enache	- președinte
Mihaela Ciochină	- judecător
Cristian Deliorga	- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu	- judecător
Laura-Iuliana Scântei	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Varga Attila	- judecător
Irina Loredana Gulie	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) și (5^1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Societatea Domino 94 Impex - S.R.L. din București în Dosarul nr. 52.213/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 608D/2020.2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Gabriel-Liviu Ispas, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei, care solicită admiterea excepției. În acest sens, arată că, pentru ca o normă juridică să fie conformă conceptului de stat de drept, în lumina principiilor constituționale, precum și a celor de drept european, trebuie ca aceasta să fie precisă și previzibilă. Or, pe fondul cauzei deduse soluționării instanței de judecată, în vederea înscrierii în cartea funciară, se susține că partea adversă invocă o ficțiune juridică, ce se bazează pe o hotărâre judecătorească, în care aceasta din urmă a avut rol de intervenient, fără să fi revendicat un drept de proprietate asupra imobilului-teren supus litigiului. Se susține că, în absența acestei revendicări, partea adversă nu poate să invoce ulterior o hotărâre judecătorească ce nu a avut ca obiect stabilirea unui drept de proprietate. Se mai arată că modalitățile de dobândire a proprietății publice sunt înscrise în Codul civil și în art. 1-7 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, iar o altă modalitate de dobândire nu poate să conducă la o discriminare a părților aflate în proces.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că textele de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, iar motivarea excepției se raportează la modul de dobândire a dreptului de proprietate, în contextul în care înscrierea în cartea funciară este o etapă ulterioară acestei dobândiri.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 2 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 52.213/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) și (5^1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996. Excepția a fost invocată de Societatea Domino 94 Impex - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a intabulării sau înscrierii provizorii a dreptului de proprietate publică în favoarea Municipiului București cu privire la un imobil-teren.6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, în contextul dobândirii dreptului de proprietate publică, statul sau unitățile administrativ-teritoriale trebuie să justifice un mod de dobândire a acestuia pentru a se putea înscrie în cartea funciară, nejustificându-se deosebirea între dobândirea dreptului de proprietate al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și dobândirea dreptului de proprietate de către subiectele de drept privat. Astfel, se creează o situație discriminatorie, în condițiile în care Constituția protejează în egală măsură dreptul de proprietate, indiferent de titular. Totodată, se mai susține că, dându-se statului sau unităților administrativ-teritoriale posibilitatea efectuării chiar a unei înscrieri provizorii, se încalcă principiile de drept și dispozițiile legale în vigoare, având în vedere că înscrierea provizorie este o operațiune juridică specifică publicității drepturilor reale imobiliare, prin care transmiterea, constituirea, modificarea sau stingerea unui drept real imobiliar devine opozabilă față de terți, în măsura justificării ei.7. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 și 136 nu este incidentă în cauză. În acest sens, se apreciază că dobândirea dreptului de proprietate, fie publică, fie privată, se face în condițiile stabilite de lege pentru fiecare în parte, în funcție de regimul juridic special care o caracterizează, iar înscrierea în cartea funciară este o etapă ulterioară acestei dobândiri, care are ca scop principal asigurarea publicității drepturilor reale imobiliare. Se mai apreciază că înscrierea în cartea funciară are la bază titlurile de proprietate asupra bunurilor sau, în cazul statului și al unităților administrativ-teritoriale, extrase de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, inventar întocmit pe baza actelor care dovedesc dobândirea dreptului de proprietate, în condițiile legii.10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 41 alin. (5) și (5^1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: (5) În cazul imobilelor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, intabularea se realizează în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, atestat prin hotărâre a Guvernului, însoțită de un înscris emis de către conducătorul instituției publice centrale sau locale, care are obligația întocmirii și modificării inventarului centralizat, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventarul centralizat. Pentru imobilele a căror apartenență la domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este stabilită prin acte normative, intabularea se va efectua în baza hotărârilor Guvernului, hotărârilor consiliului local, județean sau al municipiului București de însușire a inventarelor cu privire la aceste bunuri imobile, însoțite de un înscris emis de către conducătorul instituției publice centrale sau locale, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel a cărui intabulare se solicită, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(5^1) În cazul imobilelor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale care nu întrunesc condițiile pentru intabulare prevăzute la alin. (5), se poate dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în baza actelor administrative emise cu privire la imobil, în condițiile legii.13. În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată și în art. 136 - Proprietatea.14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește înscrierile în cartea funciară, cazurile, condițiile și regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere este reglementată de Legea nr. 7/1996 și de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 și nr. 571 bis din 31 iulie 2014).15. Referitor la procedura de înscriere în cartea funciară, art. 24 din Legea nr. 7/1996 prevede că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil. De asemenea, potrivit art. 27 din Legea nr. 7/1996, imobilele ce aparțin domeniului public și domeniului privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale se vor înscrie în cărți funciare speciale ale unității administrativ-teritoriale unde sunt situate, cu excepțiile prevăzute de lege. Cărțile funciare speciale se țin de către birourile teritoriale ale oficiului teritorial.16. În prezenta cauză, autoarea excepției susține, în esență, că modalitatea diferită de intabulare sau de înscriere provizorie existentă între regimul juridic al imobilelor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, față de imobilele aparținând altor subiecte de drept privat, este de natură să încalce dispozițiile art. 44 și 136 din Constituție, dat fiind faptul că statul sau unitățile administrativ-teritoriale nu trebuie să justifice un mod de dobândire a dreptului de proprietate, pentru a se putea înscrie în cartea funciară.17. Având în vedere aceste susțineri, Curtea reține că modalitatea de reglementare a intabulării, cu efectul nașterii drepturilor reale în privința beneficiarului înscrierii în cartea funciară, precum și a înscrierii provizorii, al cărei efect este tot nașterea dreptului real, sub condiția justificării ulterioare a înscrierii, intră în marja de apreciere a legiuitorului. Acesta are deplina legitimare constituțională de a legifera în sensul în care, în cazul imobilelor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, intabularea, respectiv înscrierea provizorie a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, în baza copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, atestat prin hotărâre a Guvernului, respectiv în baza actelor administrative emise cu privire la imobil, în condițiile legii.18. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la competența constituțională a legiuitorului de a stabili modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilelor, legiuitorul are deplina opțiune de a stabili condițiile în care se dobândesc drepturile reale imobiliare (a se vedea Decizia nr. 641 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din 11 decembrie 2019, paragraful 19).19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Domino 94 Impex - S.R.L. din București în Dosarul nr. 52.213/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 41 alin. (5) și (5^1) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 19 decembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALEpentru MARIAN ENACHE,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCUMagistrat-asistent,Irina Loredana Gulie
------