HOTĂRÂRE
HOTĂRÂRE nr. 117 din 27 octombrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a condiţiilor pentru punerea în aplicare a sprijinului Uniunii pentru politica agricolă comună pentru perioada 2028-2034 - COM (2025) 560 final
În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/356 din 22.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a condițiilor pentru punerea în aplicare a sprijinului Uniunii pentru politica agricolă comună pentru perioada 2028-2034 - COM (2025) 560 final nu respectă principiul subsidiarității, însă respectă principiul proporționalității.
Articolul 2Senatul României:1. consideră:a) de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, că propunerea de Regulament vizează reducerea sarcinii administrative, în conformitate cu așteptările de corelare a nivelului investițiilor cu stadiul reformelor realizate;b) în conformitate cu Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că propunerea marchează un moment de cotitură în reforma politicii agricole comune, însă pentru a fi cu adevărat în interesul fermierilor români și europeni sunt necesare completări și ajustări strategice în următoarele domenii-cheie: accesul la sprijin financiar, reînnoirea generațiilor, tranziția verde, gestionarea riscurilor, digitalizarea și inovarea, consolidarea cooperativelor, echilibrul lanțului valoric și adaptarea la crize;2. subliniază, pe aceeași linie cu Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că propunerea de Regulament reprezintă un pas important în modernizarea politicii agricole comune pentru perioada 2028-2034;3. reiterează, în convergență cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senatul României, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, că:a) pentru ca viitoarea politică agricolă comună (PAC) post-2027 să își atingă obiectivele, este esențial ca aceste aspecte să fie reglementate în mod clar, într-un cadru care să asigure stabilitate, flexibilitate și simplificare.
În caz contrar, o abordare care se limitează la reformulări terminologice, fără o clarificare de fond, riscă să genereze confuzie și lipsă de predictibilitate în procesul viitor de elaborare și implementare a planurilor, conducând la fragmentarea implementării unitare a PAC și la apariția unor interpretări divergente între statele membre;b) susține faptul că această nouă abordare de includere a PAC într-un fond comun ridică probleme semnificative de coerență, claritate și aplicabilitate practică, mai ales pentru statele membre cu structuri agricole complexe, precum România;c) numeroase concepte noi - cum ar fi „planul unic“, noul mecanism de gestionare a fermelor și redefinirea condiționalităților - aduc o povară administrativă suplimentară, fără a garanta o veritabilă simplificare;d) susține menținerea unui buget PAC distinct și consistent.
Respinge reducerea fondurilor pentru agricultură și integrarea acestora într-un fond comun.
Solicită păstrarea unui buget separat pentru PAC, finanțat din două fonduri distincte:(i) FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă, pentru plăți directe și intervenții sectoriale; (ii) FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru investiții, inovare și sprijinul tinerilor fermieri.
Această structură duală asigură complementaritate și echilibru între sprijinul pe termen scurt (venituri) și dezvoltarea durabilă a spațiului rural.
Comasarea fondurilor ar reduce transparența, ar complica gestionarea și ar crea concurență artificială între domenii de finanțare.
Astfel, viitorul PAC ar trebui să rămână separat de alte fonduri europene, bazat pe un buget solid, pentru a garanta reziliența și competitivitatea agriculturii europene;e) pe linia sprijinului degresiv pentru venit pe suprafață, nu susține aplicarea obligatorie a mecanismului de degresivitate și plafonare.
Aplicarea unui plafon de 100.000 euro/beneficiar afectează competitivitatea fermelor medii și mari, esențiale pentru securitatea alimentară.
De asemenea, măsura descurajează comasarea terenurilor și consolidarea exploatațiilor.
Propune creșterea nivelului plății degresive la minimum 15%, pentru a asigura o distribuție echitabilă a sprijinului fără a afecta structura de producție și competitivitatea fermelor comerciale;f) consideră discriminatorie și cu impact negativ asupra suprafețelor utilizate propunerea de eliminare a sprijinului prin plăți directe pentru fermierii care ajung la vârsta de pensionare (alin. 6), în contextul în care Comisia Europeană nu a prezentat o analiză asupra potențialului de tineri fermieri care să continue activitatea agricolă pe aceste suprafețe. De asemenea, această prevedere nu este acceptabilă, deoarece mecanismul este pretabil doar persoanelor fizice;g) propune renunțarea la valoarea cofinanțării naționale propuse pentru plățile directe, deoarece aceasta ar conduce la naționalizarea politicii agricole comune, creând disparități grave între fermierii statelor membre și subminând caracterul unitar al pieței interne.
Sprijinul pentru venit trebuie să rămână integral finanțat din bugetul Uniunii Europene, în scopul garantării unui tratament egal și stabil al politicii agricole ca instrument de coeziune europeană;h) pe linia convergenței externe, reafirmă necesitatea finalizării procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât fermierii din toate statele membre să beneficieze de un nivel echitabil de sprijin/ha;i) pe linia simplificării și predictibilității, nu a noilor constrângeri, în ceea ce privește propunerea Comisiei Europene de introducere a mecanismului de „administrare a fermelor“, consideră că acesta nu contribuie la procesul de simplificare, din contră, modificările repetate ale condiționalităților obligatorii creează impredictibilitate și presiune administrativă asupra fermierilor.
În acest sens consideră că pentru o bună gestionare a fondurilor PAC avem nevoie de stabilitate legislativă.
Nu este de acord cu modificarea care vizează schimbarea mecanismelor de control pentru punerea în aplicare a SMRurilor, având în vedere că există o experiență anterioară care trebuie valorificată și continuată.
Ca și în actuala perioadă de programare, nu susține condiționalitatea socială (art. 3 alin. 1) și propune eliminarea prevederii referitoare la aceasta, întrucât implementarea acesteia s-a dovedit a fi dificilă din punct de vedere practic și presupune o povară administrativă semnificativă pentru agențiile de plăți;j) propune stabilirea unui mecanism permanent de ajustare a sprijinului în funcție de riscurile structurale (costuri de producție, vulnerabilități climatice, presiuni comerciale), astfel încât fermierii din regiunile mai expuse să beneficieze de sprijin suplimentar;k) propune alocarea unor fonduri dedicate investițiilor în tehnologii critice și digitalizarea agriculturii, cu accent pe utilizarea sistemelor inteligente de monitorizare, analiză de date și management al resurselor.4. În concluzie, susține o politică agricolă comună solidă, echitabilă și orientată spre fermieri, care să asigure reziliența sectorului agroalimentar european, securitatea alimentară și viabilitatea mediului rural, însă în contextul în care aceasta este abordată separat de celelalte fonduri.
În caz contrar, o abordare care se limitează la reformulări terminologice, fără o clarificare de fond, riscă să genereze confuzie și lipsă de predictibilitate în procesul viitor de elaborare și implementare a planurilor, conducând la fragmentarea implementării unitare a PAC și la apariția unor interpretări divergente între statele membre;b) susține faptul că această nouă abordare de includere a PAC într-un fond comun ridică probleme semnificative de coerență, claritate și aplicabilitate practică, mai ales pentru statele membre cu structuri agricole complexe, precum România;c) numeroase concepte noi - cum ar fi „planul unic“, noul mecanism de gestionare a fermelor și redefinirea condiționalităților - aduc o povară administrativă suplimentară, fără a garanta o veritabilă simplificare;d) susține menținerea unui buget PAC distinct și consistent.
Respinge reducerea fondurilor pentru agricultură și integrarea acestora într-un fond comun.
Solicită păstrarea unui buget separat pentru PAC, finanțat din două fonduri distincte:(i) FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă, pentru plăți directe și intervenții sectoriale; (ii) FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru investiții, inovare și sprijinul tinerilor fermieri.
Această structură duală asigură complementaritate și echilibru între sprijinul pe termen scurt (venituri) și dezvoltarea durabilă a spațiului rural.
Comasarea fondurilor ar reduce transparența, ar complica gestionarea și ar crea concurență artificială între domenii de finanțare.
Astfel, viitorul PAC ar trebui să rămână separat de alte fonduri europene, bazat pe un buget solid, pentru a garanta reziliența și competitivitatea agriculturii europene;e) pe linia sprijinului degresiv pentru venit pe suprafață, nu susține aplicarea obligatorie a mecanismului de degresivitate și plafonare.
Aplicarea unui plafon de 100.000 euro/beneficiar afectează competitivitatea fermelor medii și mari, esențiale pentru securitatea alimentară.
De asemenea, măsura descurajează comasarea terenurilor și consolidarea exploatațiilor.
Propune creșterea nivelului plății degresive la minimum 15%, pentru a asigura o distribuție echitabilă a sprijinului fără a afecta structura de producție și competitivitatea fermelor comerciale;f) consideră discriminatorie și cu impact negativ asupra suprafețelor utilizate propunerea de eliminare a sprijinului prin plăți directe pentru fermierii care ajung la vârsta de pensionare (alin. 6), în contextul în care Comisia Europeană nu a prezentat o analiză asupra potențialului de tineri fermieri care să continue activitatea agricolă pe aceste suprafețe. De asemenea, această prevedere nu este acceptabilă, deoarece mecanismul este pretabil doar persoanelor fizice;g) propune renunțarea la valoarea cofinanțării naționale propuse pentru plățile directe, deoarece aceasta ar conduce la naționalizarea politicii agricole comune, creând disparități grave între fermierii statelor membre și subminând caracterul unitar al pieței interne.
Sprijinul pentru venit trebuie să rămână integral finanțat din bugetul Uniunii Europene, în scopul garantării unui tratament egal și stabil al politicii agricole ca instrument de coeziune europeană;h) pe linia convergenței externe, reafirmă necesitatea finalizării procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât fermierii din toate statele membre să beneficieze de un nivel echitabil de sprijin/ha;i) pe linia simplificării și predictibilității, nu a noilor constrângeri, în ceea ce privește propunerea Comisiei Europene de introducere a mecanismului de „administrare a fermelor“, consideră că acesta nu contribuie la procesul de simplificare, din contră, modificările repetate ale condiționalităților obligatorii creează impredictibilitate și presiune administrativă asupra fermierilor.
În acest sens consideră că pentru o bună gestionare a fondurilor PAC avem nevoie de stabilitate legislativă.
Nu este de acord cu modificarea care vizează schimbarea mecanismelor de control pentru punerea în aplicare a SMRurilor, având în vedere că există o experiență anterioară care trebuie valorificată și continuată.
Ca și în actuala perioadă de programare, nu susține condiționalitatea socială (art. 3 alin. 1) și propune eliminarea prevederii referitoare la aceasta, întrucât implementarea acesteia s-a dovedit a fi dificilă din punct de vedere practic și presupune o povară administrativă semnificativă pentru agențiile de plăți;j) propune stabilirea unui mecanism permanent de ajustare a sprijinului în funcție de riscurile structurale (costuri de producție, vulnerabilități climatice, presiuni comerciale), astfel încât fermierii din regiunile mai expuse să beneficieze de sprijin suplimentar;k) propune alocarea unor fonduri dedicate investițiilor în tehnologii critice și digitalizarea agriculturii, cu accent pe utilizarea sistemelor inteligente de monitorizare, analiză de date și management al resurselor.4. În concluzie, susține o politică agricolă comună solidă, echitabilă și orientată spre fermieri, care să asigure reziliența sectorului agroalimentar european, securitatea alimentară și viabilitatea mediului rural, însă în contextul în care aceasta este abordată separat de celelalte fonduri.
Articolul 3Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar avizul motivat cuprins în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA ABRUDEAN
București, 27 octombrie 2025.
Nr. 117.
----
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA ABRUDEAN
București, 27 octombrie 2025.
Nr. 117.
----