HOTĂRÂRE
HOTĂRÂRE nr. 115 din 27 octombrie 2025 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile europene în domeniul pescuitului şi al acvaculturii şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1.921/2006, (CE) nr. 762/2008, (CE) nr. 216/2009, (CE) nr. 217/2009 şi (CE) nr. 218/2009 - COM (2025) 435 final
În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/360 din 22.10.2025,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.Articolul 1Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene în domeniul pescuitului și al acvaculturii și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1.921/2006, (CE) nr. 762/2008, (CE) nr. 216/2009, (CE) nr. 217/2009 și (CE) nr. 218/2009 - COM (2025) 435 final nu respectă principiul subsidiarității, însă respectă principiul proporționalității.
Articolul 2Senatul României:1. consideră:a) în conformitate cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că:(i) viitorul Regulament privind statisticile europene pentru pescuit și acvacultură (EFAS) aduce o schimbare majoră față de cadrul actual, pentru că înlocuiește cele cinci regulamente existente cu un singur act integrat și simplificat, care, în esență, urmărește să reducă birocrația pentru statele membre și să crească eficiența colectării și utilizării datelor; (ii) sunt importante domeniile de raportare nou-introduse, care până acum nu erau acoperite: pescuitul recreativ maritim, capturile de specii sensibile și acvacultura ecologică; (iii) regulamentul creează un cadru mai flexibil, permițând folosirea diverselor surse de date - statistice, administrative sau inovatoare - atât timp cât se respectă cerințele de calitate;b) similar cu Asociația Națională a Producătorilor din Pescărie - ROMFISH, cu Patronatul Peștelui din România și cu Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, că propunerea de regulament este bine intenționată, oportună și utilă pentru modernizarea sistemului statistic european în domeniile pescuitului și acvaculturii, dar necesită ajustări pentru a asigura o mai bună claritate terminologică, o aliniere la definițiile internaționale, o disponibilitate mai rapidă a datelor și o recunoaștere explicită a specificului agricol al acvaculturii, pentru o cuplare mai bună cu nevoile furnizorilor și beneficiarilor;2. subliniază:a) pe aceeași linie cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că:(i) prin modificările prevăzute, regulamentul aliniază statisticile de pescuit și acvacultură la realitățile actuale, elimină redundanțele legislative și oferă o bază mai solidă pentru decizii de politică publică; (ii) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în baza Data Collection Framework Regulation - respectiv Regulamentul (UE) nr. 1.004/2017 privind stabilirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice privind politica comună în domeniul pescuitului și Regulamentul Consiliului (CE) nr. 199/2008 -, precum și conform regulamentelor privind controlul, colectează datele ce vor fi solicitate în cadrul propunerii de regulament menționate;b) de comun acord cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că statele membre ar trebui să ia în considerare în programele lor naționale de reformă activitățile prevăzute în Pactul european privind oceanele planetare pentru conservarea și refacerea resurselor biologice maritime, sprijinirea acțiunilor legate de pescuit, acvacultură și economia albastră care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de mediu și de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, inclusiv tranziția energetică pentru toate sectoarele;3. propune, în congruență cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senatul României, Asociația Națională a Producătorilor din Pescărie - ROMFISH, Patronatul Peștelui din România și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă:a) utilizarea constantă a formulării „domeniul pescuitului și domeniul acvaculturii“ sau „sectoarele pescuitului și acvaculturii“, întrucât în textul propunerii sunt utilizate în mod constant expresii generale precum „sectorul pescuitului și al acvaculturii“, fără a diferenția în mod clar între cele două domenii economice, fundamental distincte.
Această confuzie terminologică poate conduce la interpretări administrative neclare și la o aplicare neuniformă a prevederilor regulamentului;b) armonizarea definiției europene a „acvaculturii“ cu cea internațională, pentru a asigura coerență metodologică și comparabilitate a datelor, întrucât definiția actuală a „acvaculturii“ utilizată la nivelul Uniunii Europene diferă de cea consacrată de FAO și OCDE, prin introducerea condiției „creșterii producției organismelor peste capacitatea naturală a mediului“.
Această formulare exclude din sfera acvaculturii anumite forme tradiționale sau ecologice de producție, precum acvacultura extensivă, extractivă sau cea a macrofitelor și algelor.
FAO definește acvacultura ca „activitate de creștere a organismelor acvatice care implică o formă de intervenție umană și proprietatea asupra stocului cultivat“;c) introducerea unei prevederi care să stabilească obligația publicării anuale, într-un termen de cel mult șase luni de la încheierea anului fiscal, a unui raport sintetic privind principalii indicatori economici, tehnologici și de mediu ai sectorului acvaculturii, în formate agregate și accesibile publicului, întrucât, în prezent, majoritatea rapoartelor Eurostat, EUMOFA și FAO se bazează pe informații cu un decalaj de doi-trei ani față de perioada de referință, ceea ce limitează utilitatea acestora pentru decizii operative și pentru elaborarea de politici publice;d) evidențierea clară a beneficiilor directe asupra operatorilor și asupra organizațiilor profesionale de profil, în spiritul „Orientărilor strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE (2021-2030)“.
Aceasta întrucât considerăm că estimarea Comisiei Europene potrivit căreia impactul regulamentului asupra IMMurilor este marginal nu reflectă realitatea sectorului. În Uniunea Europeană peste 90% dintre operatorii din acvacultură sunt întreprinderi mici și mijlocii, care ar trebui să beneficieze de o reducere efectivă a poverii administrative și de acces rapid la datele statistice colectate;e) necesitatea dezvoltării unei politici comune pentru acvacultură, complementare politicii comune de pescuit (PCP), care să reflecte caracterul productiv și agricol al acestei activități și să permită aplicarea unor instrumente similare celor utilizate în politica agricolă comună.
Deși propunerea se raportează constant la politica comună de pescuit (PCP), acvacultura are o natură fundamental diferită de pescuit și ar trebui tratată ca o activitate agricolă. Însă, în prezent, acvacultura este inclusă doar marginal în PCP, fără un cadru politic distinct;f) clarificarea unor termeni și formulări din textul propunerii de regulament, în contextul în care:(i) la art. 2 pct. (14) se definește „unitatea de acvacultură“ cu claritate, însă se introduce un element de confuzie prin referința la „linii de producție“, a căror semnificație este neclară; (ii) referitor la art. 2 pct. (10) privind definiția pescuitului comercial - „exploatarea comercială a resurselor biologice marine efectuată de o navă de capturare care deține o licență de pescuit valabilă sau de o persoană fizică ori juridică titulară a unei licențe sau înregistrată într-un sistem alternativ de pescuit fără navă“, conform clasificării CAEN rev.2.1, pescuitul comercial presupune două activități: pescuitul maritim și pescuitul în ape interioare.
Din această perspectivă nu putem defini pescuitul comercial doar ca activitatea de recoltare a resurselor maritime. De altfel, și FAO definește zona de pescuit FAO05 ca zonă de pescuit în ape interioare europene; (iii) referitor la art. 2 pct. (17) privind definiția instalațiilor de reproducere artificială, incubare și creștere inițială - „structuri de reproducere artificială, incubare și creștere în cursul primelor stadii de viață a organismelor acvatice. Din rațiuni de ordin statistic, incubatoarele se limitează la producerea ouălor fecundate. Primele stadii juvenile ale animalelor acvatice sunt produse în pepiniere“, aceasta comportă mai multe discuții terminologice corelate cu realitatea tehnologică: în realitate, reproducerea realizată în instalații sau amenajări speciale este mai puțin artificială și mai mult controlată; nu este identificat cu exactitate unde se termină primele stadii de viață: incubatoarele nu produc ouă/icre fecundate, fecundația având loc anterior introducerii la incubație; în faza de incubație au loc procesele de dezvoltare embrionară, la finalul acesteia rezultând larve; nu este clar dacă „primele stadii de viață“ sunt identice cu „primele stadii juvenile“; definiția „juvenililor“ presupune perioada de la începutul hrănirii exogene și manifestarea caracterelor fenotipice corespunzătoare speciei la exemplare care încă nu au atins maturitatea sexuală (în funcție de specii, poate fi de minimum 2 ani până la 14-18 ani); (iv) referitor la art. 2 pct. (18) privind definiția producției din acvacultură - „cantitatea de produse rezultate din acvacultură, inclusiv producția din instalațiile de reproducere artificială, incubare și creștere inițială, oferită spre vânzare“, respectiva producție din acvacultură nu are legătură cu definiția atribuită. Mai mult, Decizia delegată (UE) 2021/1.167 a Comisiei din 27 aprilie 2021 de stabilire a programului multianual al Uniunii pentru colectarea și gestionarea datelor biologice, de mediu, tehnice și socioeconomice din sectoarele pescuitului și acvaculturii aplicabil începând din 2022 stabilește în anexa 10 raportarea cantității vândute (sub denumirea de „greutatea vânzărilor“). Acvacultura are, pe componenta zootehnică, cel mai lung ciclu de producție (de la 18 luni la 18 ani), ceea ce înseamnă că producția unui an este sporul de greutate realizat într-un an calendaristic (pentru unele specii într-un sezon vegetativ) și nu este legat de vânzare decât dacă pe parcursul anului s-a comercializat din stocul de biomasă. Cantitatea vândută corespunde cu cantitatea transferată de unitatea de acvacultură pe bază de documente fiscale; (v) referitor la anexa și Fișa financiară legislativă și digitală - „producția din acvacultură“, respectiva producție din acvacultură nu coincide cu datele solicitate în realitate, în fapt fiind vorba de cantitatea comercializată; (vi) referitor la anexa și Fișa financiară legislativă și digitală - „ouă din acvacultură“, utilizarea termenului de „ouă din acvacultură“ este improprie până și în textul original, în limba engleză, unde se folosește în mod eronat, după opinia noastră, termenul de „eggs“, în loc de termenul „roe(s)“, care în explicația Oxford Dictionary înseamnă: „the mass of eggs inside a female fish (hard roe) or the sperm of a male fish (soft roe), used as food“. Pentru că, în realitate, de la pești nu se consumă doar icrele (gameți feminini rezultați după extragerea gonadelor), ci și lapții (gonadele masculine, în care se găsesc gameții masculini, spermatozoizii, care însă nu se separă de țesutul gonadelor, consumându-se ca atare). În consecință, termenul nu reflectă realitatea și nici nu este definit corespunzător în secțiunea de definiții.
Această confuzie terminologică poate conduce la interpretări administrative neclare și la o aplicare neuniformă a prevederilor regulamentului;b) armonizarea definiției europene a „acvaculturii“ cu cea internațională, pentru a asigura coerență metodologică și comparabilitate a datelor, întrucât definiția actuală a „acvaculturii“ utilizată la nivelul Uniunii Europene diferă de cea consacrată de FAO și OCDE, prin introducerea condiției „creșterii producției organismelor peste capacitatea naturală a mediului“.
Această formulare exclude din sfera acvaculturii anumite forme tradiționale sau ecologice de producție, precum acvacultura extensivă, extractivă sau cea a macrofitelor și algelor.
FAO definește acvacultura ca „activitate de creștere a organismelor acvatice care implică o formă de intervenție umană și proprietatea asupra stocului cultivat“;c) introducerea unei prevederi care să stabilească obligația publicării anuale, într-un termen de cel mult șase luni de la încheierea anului fiscal, a unui raport sintetic privind principalii indicatori economici, tehnologici și de mediu ai sectorului acvaculturii, în formate agregate și accesibile publicului, întrucât, în prezent, majoritatea rapoartelor Eurostat, EUMOFA și FAO se bazează pe informații cu un decalaj de doi-trei ani față de perioada de referință, ceea ce limitează utilitatea acestora pentru decizii operative și pentru elaborarea de politici publice;d) evidențierea clară a beneficiilor directe asupra operatorilor și asupra organizațiilor profesionale de profil, în spiritul „Orientărilor strategice pentru o acvacultură mai sustenabilă și mai competitivă în UE (2021-2030)“.
Aceasta întrucât considerăm că estimarea Comisiei Europene potrivit căreia impactul regulamentului asupra IMMurilor este marginal nu reflectă realitatea sectorului. În Uniunea Europeană peste 90% dintre operatorii din acvacultură sunt întreprinderi mici și mijlocii, care ar trebui să beneficieze de o reducere efectivă a poverii administrative și de acces rapid la datele statistice colectate;e) necesitatea dezvoltării unei politici comune pentru acvacultură, complementare politicii comune de pescuit (PCP), care să reflecte caracterul productiv și agricol al acestei activități și să permită aplicarea unor instrumente similare celor utilizate în politica agricolă comună.
Deși propunerea se raportează constant la politica comună de pescuit (PCP), acvacultura are o natură fundamental diferită de pescuit și ar trebui tratată ca o activitate agricolă. Însă, în prezent, acvacultura este inclusă doar marginal în PCP, fără un cadru politic distinct;f) clarificarea unor termeni și formulări din textul propunerii de regulament, în contextul în care:(i) la art. 2 pct. (14) se definește „unitatea de acvacultură“ cu claritate, însă se introduce un element de confuzie prin referința la „linii de producție“, a căror semnificație este neclară; (ii) referitor la art. 2 pct. (10) privind definiția pescuitului comercial - „exploatarea comercială a resurselor biologice marine efectuată de o navă de capturare care deține o licență de pescuit valabilă sau de o persoană fizică ori juridică titulară a unei licențe sau înregistrată într-un sistem alternativ de pescuit fără navă“, conform clasificării CAEN rev.2.1, pescuitul comercial presupune două activități: pescuitul maritim și pescuitul în ape interioare.
Din această perspectivă nu putem defini pescuitul comercial doar ca activitatea de recoltare a resurselor maritime. De altfel, și FAO definește zona de pescuit FAO05 ca zonă de pescuit în ape interioare europene; (iii) referitor la art. 2 pct. (17) privind definiția instalațiilor de reproducere artificială, incubare și creștere inițială - „structuri de reproducere artificială, incubare și creștere în cursul primelor stadii de viață a organismelor acvatice. Din rațiuni de ordin statistic, incubatoarele se limitează la producerea ouălor fecundate. Primele stadii juvenile ale animalelor acvatice sunt produse în pepiniere“, aceasta comportă mai multe discuții terminologice corelate cu realitatea tehnologică: în realitate, reproducerea realizată în instalații sau amenajări speciale este mai puțin artificială și mai mult controlată; nu este identificat cu exactitate unde se termină primele stadii de viață: incubatoarele nu produc ouă/icre fecundate, fecundația având loc anterior introducerii la incubație; în faza de incubație au loc procesele de dezvoltare embrionară, la finalul acesteia rezultând larve; nu este clar dacă „primele stadii de viață“ sunt identice cu „primele stadii juvenile“; definiția „juvenililor“ presupune perioada de la începutul hrănirii exogene și manifestarea caracterelor fenotipice corespunzătoare speciei la exemplare care încă nu au atins maturitatea sexuală (în funcție de specii, poate fi de minimum 2 ani până la 14-18 ani); (iv) referitor la art. 2 pct. (18) privind definiția producției din acvacultură - „cantitatea de produse rezultate din acvacultură, inclusiv producția din instalațiile de reproducere artificială, incubare și creștere inițială, oferită spre vânzare“, respectiva producție din acvacultură nu are legătură cu definiția atribuită. Mai mult, Decizia delegată (UE) 2021/1.167 a Comisiei din 27 aprilie 2021 de stabilire a programului multianual al Uniunii pentru colectarea și gestionarea datelor biologice, de mediu, tehnice și socioeconomice din sectoarele pescuitului și acvaculturii aplicabil începând din 2022 stabilește în anexa 10 raportarea cantității vândute (sub denumirea de „greutatea vânzărilor“). Acvacultura are, pe componenta zootehnică, cel mai lung ciclu de producție (de la 18 luni la 18 ani), ceea ce înseamnă că producția unui an este sporul de greutate realizat într-un an calendaristic (pentru unele specii într-un sezon vegetativ) și nu este legat de vânzare decât dacă pe parcursul anului s-a comercializat din stocul de biomasă. Cantitatea vândută corespunde cu cantitatea transferată de unitatea de acvacultură pe bază de documente fiscale; (v) referitor la anexa și Fișa financiară legislativă și digitală - „producția din acvacultură“, respectiva producție din acvacultură nu coincide cu datele solicitate în realitate, în fapt fiind vorba de cantitatea comercializată; (vi) referitor la anexa și Fișa financiară legislativă și digitală - „ouă din acvacultură“, utilizarea termenului de „ouă din acvacultură“ este improprie până și în textul original, în limba engleză, unde se folosește în mod eronat, după opinia noastră, termenul de „eggs“, în loc de termenul „roe(s)“, care în explicația Oxford Dictionary înseamnă: „the mass of eggs inside a female fish (hard roe) or the sperm of a male fish (soft roe), used as food“. Pentru că, în realitate, de la pești nu se consumă doar icrele (gameți feminini rezultați după extragerea gonadelor), ci și lapții (gonadele masculine, în care se găsesc gameții masculini, spermatozoizii, care însă nu se separă de țesutul gonadelor, consumându-se ca atare). În consecință, termenul nu reflectă realitatea și nici nu este definit corespunzător în secțiunea de definiții.
Articolul 3Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar avizul motivat cuprins în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA ABRUDEAN
București, 27 octombrie 2025.
Nr. 115.
-----
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUIMIRCEA ABRUDEAN
București, 27 octombrie 2025.
Nr. 115.
-----