HOTĂRÂRE nr. 69 din 29 octombrie 2025 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii - JOIN (2025) 130

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare,
Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 7c-21/595, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 21 octombrie 2025, Camera Deputaților:1. susține domeniile de acțiune enunțate în Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii, în scopul consolidării capacității Uniunii Europene de a anticipa, preveni și răspunde eficient la crizele complexe actuale;2. recomandă ca inițiativele preconizate în cadrul strategiei să aibă caracter flexibil, să evite dublarea responsabilităților și să se fundamenteze pe consolidarea și valorificarea structurilor și mecanismelor aflate deja în funcție;3. consideră că abordarea cuprinzătoare civil-militară poate conferi Uniunii un rol important în sprijinirea și coordonarea eforturilor statelor membre în materia pregătirii, pentru a putea răspunde la crize și amenințări majore sau având o amplitudine și complexitate ce depășesc capacitatea individuală a statelor membre sau incidența transfrontalieră;4. apreciază că statele membre trebuie să continue să își păstreze rolul în definirea cerințelor de apărare, ca bază pentru etapele ulterioare de cercetare-dezvoltare, industrializare și achiziții de tehnologii și produse de apărare;5. exprimă rezerve față de inițiativa instituirii unui mecanism european de apărare civilă, din perspectiva riscului dublării mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care funcționează eficient, fiind adaptat nevoilor reale și validat operațional și strategic în fața numeroaselor crize recente;6. susține clarificarea noțiunii de „apărare civilă“ la nivelul Uniunii, întrucât, în forma actuală, aceasta este interpretată în mod diferit de către statele membre, fapt care generează confuzii conceptuale și riscuri de suprapunere instituțională;7. recomandă acordarea unei atenții adecvate finanțării programelor de formare și exerciții practice integrate, care să aducă la un loc structurile de protecție civilă și de apărare, precum și factorii de decizie politică;8. subliniază faptul că investiția în formarea civică și pregătirea populației este de natură să transforme cetățenii din simpli beneficiari în parteneri activi ai securității colective;9. în cadrul Strategiei europene privind o Uniune a pregătirii recomandă accentuarea educației civice și a formării populației în gestionarea crizelor, nu extinderea competențelor militare în sfera civilă;10. consideră că este prioritară definirea angajamentelor privind activarea art. 42 alin. (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, raportat atât la art. 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cât și la rolul NATO în situații de crize și amenințări majore la adresa statelor membre;11. în acest context, recomandă identificarea și testarea periodică a mecanismelor de cooperare dintre autoritățile naționale și, dacă este cazul, organismele europene, cu caracter civil, competente în domeniul gestionării situațiilor de urgență, și autoritățile militare;12. propune să se asigure și să se testeze într-o manieră graduală funcționarea sectorului de apărare în situații de criză, care să includă industria de apărare, inclusiv din perspectiva posibilității de utilizare a domeniului militar în scopul îmbunătățirii nivelului de pregătire în cadrul întregii societăți;13. propune promovarea industriei de apărare românești, astfel încât să fie asigurate transferul tehnologic și investițiile directe în capacități naționale, în cadrul programelor europene privind pregătirea și apărarea civilă;14. susține integrarea infrastructurii naționale în rețeaua europeană de mobilitate militară și de reziliență civilă, cu o atenție specială acordată regiunii Mării Negre și Deltei Dunării;15. sprijină o abordare integrată a eforturilor în domeniul inițiativelor care promovează cultura de securitate;16. subliniază necesitatea ca Uniunea să investească într-o nouă direcție, cea de anticipare, pentru dezvoltarea capacității colective în vederea pregătirii societăților pentru viitoarele crize și dezastre, punând accentul pe dimensiunea civică, socială și umană și acordând o atenție deosebită persoanelor vulnerabile;17. susține înființarea unui punct central la nivelul UE de coordonare în situații de criză, ca parte a unui efort de consolidare a capacității de anticipare și gestionare a consecințelor crizelor la nivelul Uniunii, cu condiția menținerii clare a funcțiilor și rolului operațional al Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență în cadrul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii, dat fiind că amintitul centru și-a dovedit eficiența operațională și strategică în gestionarea crizelor multiple cu care s-a confruntat UE în ultimii ani;18. consideră că strategiile care privesc descurajarea unui potențial act de agresiune trebuie analizate dintr-o perspectivă integrată, care să integreze un proces de cooperare sincronizat în privința tuturor instrumentelor naționale cu rețeaua de aliați și parteneri;19. sprijină consolidarea rolului Capacității unice de analiză a informațiilor ca punct de intrare unic pentru serviciile de informații ale statelor membre;20. evidențiază deschiderea autorităților române de a contribui activ la procesul de analiză și implementare a strategiei, în special în domeniile unde România deține cunoștințe și capacități dezvoltate (stocuri rescEU, dimensiunea prevenirii, comunicarea riscului, pregătirea populației);21. susține importanța unor garanții că participarea României la mecanismele de pregătire și răspuns la crize nu va conduce la transferul de resurse strategice sau control asupra infrastructurii critice către structuri europene sau private;22. subliniază necesitatea ca orice decizie referitoare la integrarea structurilor naționale în mecanisme europene de pregătire sau răspuns la criză să fie supusă aprobării Parlamentului României;23. subliniază că amenințările hibride digitale, în special dezinformarea masivă prin rețele de conturi false pe platformele de social media, reprezintă un risc major pentru securitatea națională, integritatea proceselor democratice și coeziunea socială;24. atrage atenția asupra vulnerabilității statelor membre la operațiuni de influență ostile desfășurate prin conturi false și identități fabricate, care manipulează opinia publică și subminează încrederea în instituțiile democratice;25. propune înființarea în România a unui Centru European de Excelență pentru Combaterea Dezinformării și a Amenințărilor Hibride Digitale;26. solicită Comisiei Europene să inițieze, în strânsă corelare cu Strategia de securitate internă a UE, un cadru european de verificare a identității utilizatorilor pe platformele de social media.
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 29 octombrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,NATALIA-ELENA INTOTERO
București, 29 octombrie 2025.
Nr. 69.
----